OMUL NOU – O REALITATE A ZILELOR NOASTRE - Pro Saeculum

şi cu funcţiile creierului. Creierul, se consideră în anumite
contexte neurobiopishologice (2), este controlat de
doi „generatori”, unul îşi obţine puterea din regiunea vegetativă,
altul din mediul fizic. Primul generator constă
în creierul primitiv, denumit şi generator-aleator, deoarece
transmite semnale în dezordine în mod aleator.
Celălalt generator, cortexul central, înalt dezvoltat, este
numit generator-cunoaştere, deoarece transmite semnale
ordonate într-un mod structural informativ.
Cercetări riguroase pe tema din titlu aparţin cu deosebire
psihologilor suedezi. O să ne întrebăm de ce
tocmai aceştia. Consumul de alcool, afirmă statisticile,
este întâlnit în grad mai mare atunci când este vorba de
două dintre ţările europene, Suedia şi Franţa. Ambele
se remarcă şi prin creaţia literară, ce este drept cu tradiţie
îndelungată în Franţa. Totuşi, cum anume acţionează
alcoolul asupra procesului creativ, cum
influenţează el scrisul Care este mecanismul prin care
alcoolul influenţează inspiraţia Sunt întrebări la care
încearcă să răspundă respectivele studii. S-a vorbit de
faptul că alcoolul are capacitatea de a reduce concomitent
anxietatea, dar şi de a creşte conştientizarea; ajută
scriitorul să-i studieze pe ceilalţi, reduce inhibiţia atunci
când ajunge în impas, induce relaxarea după efortul
susţinut. Fiziologic, acţionează prin reducerea funcţiei
motorie generând starea de relaxare. Din punct de vedere
psihologic, blochează anumite inhibiţii ale personalităţii.
Se pare că scriitorii consumă mai mult alcool
decât alte grupuri profesionale datorită solitudinii procesului
de scriere, efortului de a trăi în lumea ficţiunii,
anxietăţii, dar şi participării alcoolului în procesul creativ.
Dar deschiderea porţilor energiei creative este dată de
o cantitate moderată de alcool. După o perioadă iniţială
de stimulare, celulele creierului devin mai puţin active.
În fond, eminescian zicând, „un pahar de vin nu ascute
mintea, ci mai mult o toceşte”.
Studiile vin să demonstreze că alcoolul are contribuţia
sa la actul literar prin faptul că schimbă balanţa între
procesele primare şi cele secundare (intervine, aşadar,
alternanţa dintre creierul primitiv şi cortexul central sau
generator-cunoaştere); alcoolul limitează funcţia proceselor
conştiente în timp ce procesele primare rămân
neschimbate.
Mai analitic, se evidenţiază cum alcoolul „lucrează“
pe etapele creaţiei. Studii care au lucrat cu grupuri Placebo
şi grupuri de control au conchis că cel puţin în
etapa primă şi ultimă a creativităţii, de pregătire (când
scriitorul îşi adună informaţiile referitoare la subiectul
tratat şi îşi construieşte setul motivaţional) şi de verificare
(când se fac finisările necesare), mintea umană
este obstrucţionată de alcool, în timp ce o doză de alcool
facilitează etapa de incubaţie a creaţiei (când informaţia
este prelucrată mai mult inconştient pe fondul
unei dorinţe continue şi intense de a finaliza lucrarea şi
când gândirea logică, ordonată poate fi plictisitoare în
această perioadă) şi anumite momente ale iluminării
(când soluţia pare că se organizează de la sine). De altfel,
Andrei Oişteanu arată că, în basme, eroul este cuprins
de un somn letargic la apropiere de lumea de
dincolo; mai exact la intersecţia dintre lumea realului şi
PRO
SAECULUM 5-6/2011
Cicita (La Belle Epoque)
eseu
cea a imaginarului (pe care o putem plasa oarecum în
etapele de inspiraţie şi iluminare aflăm o modificare de
stare de conştiinţă (5).
Prin urmare, cantitatea moderată de alcool blochează
etapele creative care sunt în principal bazate
pe procese secundare (pregătirea, anumite faze ale iluminării
şi verificarea), dar dezvoltă acele etape bazate,
în principal, pe procesele primare (incubaţia şi anumite
faze ale iluminării).
O serie de întrebări se nasc: Cum te poţi folosi de
alcool în calitate de creator pentru a-ţi pune în valoare
spiritul Se folosesc scriitorii, în mod intuitiv, de alcool
în anumite etape ale procesului creativ Poţi să fii consumator
de alcool şi să rămâi raţional şi strălucitor în
creaţie în ciuda consumului
Până la urmă, cercetările menţionate relevă următoarea
idee: consumul de alcool reflectă dorinţa de a
accelera incubaţia sau de a dezvolta ideile originale.
Aşadar, activitatea sfârşeşte unde a început, cu vechii
greci.
Note
1
Canarache, V., Aricescu, A., Barbu, V., Rădulescu, A.,
Tezaurul de sculpturi de la Tomis, Bucureşti, Editura Ştiinţifică,
1963.
2
Gustafson, R., Norlander, T. Effects of creative and noncreative
work on the tendency to drink alcohol during the restitution
phase of the creative process, Journal of creative
behavior, 29, 1995.
3
Nietzsche, F., Aşa grăit-a Zarathustra, Bucureşti, Humanitas,
2000.
4
Norlander, T., Inebriation and inspiration, Journal of creative
behavior, 33, 1, 1999.
5
Oişteanu, A., Scriitori români şi narcoticele. Contemporanii,
Revista 22, iunie 2008.
47