OMUL NOU – O REALITATE A ZILELOR NOASTRE - Pro Saeculum

info-cultural
prin excelenţă scriitor al unui spaţiu acvatic, chiar când
este vorba de întinsul Bărăganului, pentru că şi peste
el joacă despletite iluziile fetelor morgane, prevestind
de fiecare dată naşterea altui timp în răsturnări catastrofale:
Vara buimacă se întinde peste toată ţara şi nu
ne-am vindecat de buimăceală nici în ziua de azi (Marin
Ioniţă) şi, referindu-se la Mircea Horia Simionescu:
Avea un scris, după cum se vede, frumos, ca şi literatura
sa, ca şi viaţa sa. Rămân cu imaginea unui mare
scriitor şi a unui om cald şi generos (D. Aug. Doman).
Mai reţinem eseul lui Mircea Bârsilă – „Libertatea artistică
în concepţia lui Tristan Tzara”, ciclurile poematice
semnate de Ştefan Dumitru Afrimescu (Şi nu mai am
timp, pentru că toţi / cei care mi-au fost alături până mai
ieri / au plecat să-şi caute ţara, femeia, destinul. / Eu,
eu ce mai aştept!) şi Mirela Lungu (Îmi recunosc, prieteni,
fundamentala vină / De-a fi creat o lume grotescă
şi divină. / Când astăzi adevărul minciunii se închină, /
Nu cer decât iertare, o pâine şi lumină…). La loc de cinste
se mai situează epistola lui D.R. Popescu către
D. Aug. Doman (Calul de lemn), dar şi intervenţiile
ferme şi stilate ale lui Liviu Ioan Stoiciu şi Luca Piţu.
Conta (Piatra - Neamţ), an II, nr. 6, aprilie-iunie
2011
Tulburătoare confesiunile lui Ion Zubaşcu, acum,
după regretata lui dispariţie fizică, aflat în dialog cu
Adrian Alui Gheorghe, directorul acestui puternic trimestrial
nemţean: Doar lumea spiritului şi Împărăţia Cerului
sunt singurele refugii din viaţa mea unde nu m-am simţit
niciodată străin şi unde mă voi întoarce cu bucurie pentru
totdeauna, confesiuni urmate de texte poematice
pregătite pentru o viitoare apariţie editorială (interviu
provocat în primăvara anului 2009, din păcate, neterminat).
La capitolul Restituiri de valoare putem trece
schimbul de scrisori dintre Aurel Dumitraşcu şi Gheorghe
Grigurcu. Găsim într-una dintre epistolele poetului
nemţean adresate criticului câteva gânduri legate de
moartea lui Virgil Mazilescu (1984): Moartea unui poet
este întotdeauna o imensă ofensă. Nu lipsesc articolele
polemice, cum este acela semnat de Mircea A. Diaconu
aflat într-un dialog onest (de idei) cu Ovidiu Pecican, ce
vede, peste tot, războaie, conflicte armate, posibile apocalipse,
pe care-l invită decent la mai multă reţinere în
declaraţii şi acuze. Găsim în această revistă de toate
pentru toţi, satisfăcând cele mai înalte exigenţe valorice:
proze de D. Aug. Doman, C. Ardeleanu şi Adrian G. Romilă,
poeme de Lucian Alecsa, Daniel Corbu, Mircea
Petean, Viorel Grigoriu. În sfârşit, ne face plăcere să
consemnăm aici eseul vrânceanului Gabriel Funica –
„L’oeuf et le mystère de la création”.
Pescari pe Neva-2
Vatra Veche (Târgu-Mureş ), an III, nr. 7 (31),
iulie 2011
Un sumar bogat are, şi de această dată, revista târgmureşeană,
începând cu Jean-Pierre Augier, modelatorul
în fier ce ilustrează cu generozitate acest număr
al revistei, un eseu despre inimă, cu translări interesante
între Christian Barnard, Regina Maria a României,
„Învăţătura Ortodoxă despre curăţirea inimii”,
Dante şi Beatrice. Pe acelaşi subiect se conversează
diligentul conducător al revistei, Nicolae Băciuţ, cu doctorul
Radu Deac. Iulian Chiru comentează, inspirat şi
empatic, „Forţa politică a femeilor” coordonat de Andreea
Paul (Vas), apărut la Editura Polirom, după care
Dumitru Velea ne încredinţează că după hohotele istoriei,
tragice sau nu, rămâne surâsul. Un excelent comentariu
critic, pe marginea volumului „Pielea îngerului”
de Horia Bădescu, realizează Lucian Gruia. Mistica în
cultura profundă a românilor. Consemnări folcloristice
(I) apare sub semnătura preotului Mihai Andrei Aldea.
Considerăm întru totul meritat profilul desenat cu o
caldă reverenţă al profesorului, criticului şi istoricului literar,
ctitorului de revistă, de către acelaşi neobosit Nicolae
Băciuţ: La 70 de ani, Ion Pop are statura unui
cărturar de cursă lungă, unul care a trecut multe vămi,
şi la propriu şi la figurat, dar a avut mereu documente
valabile.
Apostrof (Cluj-Napoca), an XXII, nr. 7 (254),
iulie 2011
Ion Parhon, Ion Vartic, Florica Ichim, trei prestigioşi
oameni de teatru, evocă personalitatea celui care a fost
şi rămâne unul dintre marii seniori ai scenei româneşti,
regizorul Vlad Mugur. Constantin Cubleşan comentează
„Patru poveşti de Eugène Ionesco”, unde decriptează
farmecul inocenţei şi spaima dezolării într-o lume în
care orizonturile de independenţă în mişcare ale eroilor
rămân mereu… o dublă iluzie. Mircea Popa ne dovedeşte,
pe bază de texte/scrisori, reproduse aici, bunele
relaţii dintre Lucian Blaga şi Cezar Petrescu (1920-
1938). Secţiunea de poezie e susţinută de Simona-Grazia
Dima şi Carmen Manuela Măcelaru: Cu tine // sunt
foarte bogată când iubesc / nici nu am nevoie să ies în
curte… Irina Petraş, cu profesionalismul bine-cunoscut,
comentează ultima carte a lui Cătălin Ghiţă: „Deimografia.
Scenarii ale terorii în proza românească” (2011).
Acesta scrie despre evoluţia modelului terorii în literatura
universală în aşa fel, încât criticul o consideră deja
o carte de referinţă.
178 SAECULUM 5-6/2011
PRO