OMUL NOU – O REALITATE A ZILELOR NOASTRE - Pro Saeculum

OMUL NOU – O REALITATE A ZILELOR NOASTRE - Pro Saeculum OMUL NOU – O REALITATE A ZILELOR NOASTRE - Pro Saeculum

pro.saeculum.ro
from pro.saeculum.ro More from this publisher
29.01.2015 Views

Vrancea literară Adrian Botez O PASĂRE CENUŞIE o pasăre cenuşie stă şi mă priveghează din copacul ei descărnat ceasul n-a mai găsit de cuviinţă să se vădească şi n-a mai sunat mă priveşte pasărea cenuşie ţintă în ochi până mi se răceşte şi măduva spinării până ce îngheaţă şi cad din cer câte una sau buluc stelele prefăcute şi ele în cenuşă de prezenţa obsesivă (piază rea pieziş ascultată de soarta cea moartă) de prezenţa batjocoritoare cât şi-o vrăjitoare - a păsării de sub pământ bulbucesc suspinele unui monstru blajin care hălăduieşte acolo din veac ferecat în adâncuri şi faţa pământului se face riduri-riduri de la suspinele bietului întemniţat în propria-i necredinţă ...nu mai am unde fugi nu mai am unde scăpa: toate drumurile s-au sinucis: uite aşa s-au strâns unul pe altul de gât cu lungimea lor insuportabilă nejustificabilă în faţa contabililor livizi ai universului năpădit de nepăsare - şi de buruiana cenuşii stau resemnat ochi în găvan gol cu pasărea cenuşie: tot jarul din vine se stinge prelinge se scurge bucăţi lichide precum lutul asudat de coşmaruri într-o mocirlă: sunt ceasurile pe care le-am tot amânat de la viaţă şi acum zac îngălate îngăimate cleioase unele în altele îmbrâncite fără chip fandosite resorbite în orbirea de Moarte în lipsa de ecou de onorabilă visătoare şi aprig brav vânătoare Moarte ...doar o surzenie cronică scrisă în nicio cronică a înjositei prin zdrenţuire şi uitare printre schelete umflate de-orgolii călare fosta doamnă Moarte ...dacă însăşi Moartea a fost părăsită de onoare dacă însăşi Moartea - nu se mai poate ţine în şa mândră şi exemplară dacă deci nici în Moarte nu mai ai nădejde te-ntrebi: unde ai ajuns unde s-a ajuns îmi plesnesc explodează de singurătate unul câte unul degetele mâinii drepte deci nimeni nu va consemna nu va şti ceea ce eu acum spun dau către zadar mărturie ...acum am închis până şi găvanele foştilor ochi să uit că exist să uit să fiu trist n-ai cum să te opinteşti afară din soartă când nu mai ai chef nici măcar să-ţi chemi înapoi (ca pe câinii sloboziţi peste noapte din lanţ) Privirile care s-au ascuns toate găvozdite unele peste altele în lucrurile privite lasă-le acolo Privirile: poate ele recunoscându-se una pe cealaltă (privire privindu-se până la osul privitului) vor şti să plângă măcar să plângă ceea ce orbitele tale scobite şi negre nu mai sunt în stare şi-n rost să facă s-au dezobişnuit pe bună dreptate: de ce să-ţi reverşi posibila vlagă peste ogoare însămânţate burduşite cu sămânţa a milenii de zgură 152 SAECULUM 5-6/2011 PRO

Vrancea literară HELMI I PARAJSËS Dhe e mbëltoi pikërisht Zoti kopshtin Me hauze të gjalla hidhërimi Nga të cilat të etshëm thithin engjëjt dritë Duke menduar se është një zjarr lutjesh Por flatrat u përpëliten në agoni Dhe e harrojnë qenjen e gjerë zotërimi; Cikuta e cfilitjes e kryen ngadalë veprën Dhe engjëjt e ndjejnë erëtimën e gruas Otrava raiului şi-a semănat chiar Dumnezeu grădina cu vii havuze de amărăciune din care însetaţi sorb îngerii lumina crezând că-i un nou foc de rugăciune dar aripile li se zbat agonic şi-şi uită firea vastă dumnezeie: cucuta frângerii îşi face-ncet lucrarea şi îngerii simt miros de femeie KËTU NË LINDJE Aici în est Këtu në lindje askush s’e kërkon diellin Këtu në lindje pagjumësia dhe mëshira Dalin në gara cila vret më parë - Dhe sa Këtu në lindje nuk pyetet më Kush përse apo si vetëm Sa Këtu në lindje askush s’din të qajë vetëm Të ankohet askush nuk ka atdhe apo Ardhmëri vetëm gjëmim i nënshtruar Këtu në lindje askush nuk lind vetëm Po ik asgjë s’po ngjet por Durohet aici în est nimeni nu mai caută soarele aici în est insomnia şi umilinţa se iau la întrecere care ucide mai repede şi cât aici în est a-ncetat să se-ntrebe cine de ce sau cum doar cât aici în est nimeni nu mai ştie să plângă doar să se plângă nimeni nu mai are ţară sau viitor numai resemnat geamăt aici în est nimeni nu se naşte doar pleacă nimic nu se-ntâmplă ci se suportă Baki Ymeri Voka îl traduce, în albaneză, pe Adrian Botez Florinel Agafiţei CARPETA CHINTAMANI ŞI SECRETUL LUI MARTIN HONIGBERGER Cu mai bine de 15 ani în urmă, am gândit un proiect al unei cărţi, în care să fie cuprinşi indianiştii din spaţiul românesc inspirat fiind, în acest sens, de Mircea Eliade. De câteva luni, proiectul a devenit carte, iar cartea a fost lansată la Bucureşti, în prezenţa unui public avizat, în cadrul Clubului J.L. Calderon. Nu voi intra în amănunte cu privire la această carte; atât voi spune că, în timp ce lucram la adunarea datelor, am intrat în posesia unor informaţii, cel puţin stranii, pe care nu am cutezat a le trece în cartea cu caracter ştiinţific, din motive lesne de înţeles. PRO SAECULUM 5-6/2011 Am ales această cale, a redactării unui text să-l numim literar! bazat pe experienţele avute, spre a lăsa raţiunea şi imaginaţia eventualului cititor să intre în contact cu cele întâmplate subsemnatului, căci aşa sunt sigur că nu voi risca critici prea dure în privinţa celor ce voi relata de aici încolo... În cartea de care mă ocupam între alţii am scris despre Martin Honigberger şi Csoma Körösi Şándor. Amândoi au fost parţial contemporani o spun pentru cei care nu ştiu acest amănunt în secolul al XIX-lea, în prima jumătate; amândoi au plecat spre Orientul În- 153

Vrancea literară<br />

HELMI I PARAJSËS<br />

Dhe e mbëltoi pikërisht Zoti kopshtin<br />

Me hauze të gjalla hidhërimi<br />

Nga të cilat <strong>–</strong> të etshëm <strong>–</strong> thithin engjëjt dritë<br />

Duke menduar se është një zjarr lutjesh<br />

Por flatrat u përpëliten në agoni<br />

Dhe e harrojnë qenjen e gjerë <strong>–</strong> zotërimi;<br />

Cikuta e cfilitjes e kryen ngadalë veprën<br />

Dhe engjëjt e ndjejnë erëtimën e gruas<br />

Otrava raiului<br />

şi-a semănat chiar Dumnezeu grădina<br />

cu vii havuze de amărăciune<br />

din care <strong>–</strong> însetaţi <strong>–</strong> sorb îngerii lumina<br />

crezând că-i un nou foc de rugăciune<br />

dar aripile li se zbat agonic<br />

şi-şi uită firea vastă <strong>–</strong> dumnezeie:<br />

cucuta frângerii îşi face-ncet lucrarea<br />

şi îngerii simt miros de femeie<br />

KËTU NË LINDJE<br />

Aici în est<br />

Këtu në lindje <strong>–</strong> askush s’e kërkon diellin<br />

Këtu në lindje <strong>–</strong> pagjumësia dhe mëshira<br />

Dalin në gara <strong>–</strong> cila vret më parë -<br />

Dhe sa<br />

Këtu në lindje <strong>–</strong> nuk pyetet më<br />

Kush <strong>–</strong> përse apo si <strong>–</strong> vetëm<br />

Sa<br />

Këtu në lindje askush s’din të qajë <strong>–</strong> vetëm<br />

Të ankohet <strong>–</strong> askush nuk ka atdhe apo<br />

Ardhmëri <strong>–</strong> vetëm gjëmim i nënshtruar<br />

Këtu në lindje <strong>–</strong> askush nuk lind <strong>–</strong> vetëm<br />

Po ik <strong>–</strong> asgjë s’po ngjet <strong>–</strong> por<br />

Durohet<br />

aici în est <strong>–</strong> nimeni nu mai caută soarele<br />

aici în est <strong>–</strong> insomnia şi umilinţa se<br />

iau la întrecere <strong>–</strong> care ucide mai<br />

repede <strong>–</strong> şi cât<br />

aici în est <strong>–</strong> a-ncetat să se-ntrebe<br />

cine <strong>–</strong> de ce sau cum <strong>–</strong> doar<br />

cât<br />

aici în est nimeni nu mai ştie să plângă <strong>–</strong> doar<br />

să se plângă <strong>–</strong> nimeni nu mai are ţară sau<br />

viitor <strong>–</strong> numai resemnat geamăt<br />

aici în est <strong>–</strong> nimeni nu se naşte <strong>–</strong> doar<br />

pleacă <strong>–</strong> nimic nu se-ntâmplă <strong>–</strong> ci se<br />

suportă<br />

Baki Ymeri Voka îl traduce, în albaneză, pe Adrian Botez<br />

Florinel Agafiţei<br />

CARPETA CHINTAMANI ŞI SECRETUL<br />

LUI MARTIN HONIGBERGER<br />

Cu mai bine de 15 ani în urmă, am gândit un proiect<br />

al unei cărţi, în care să fie cuprinşi indianiştii din spaţiul<br />

românesc <strong>–</strong> inspirat fiind, în acest sens, de Mircea<br />

Eliade.<br />

De câteva luni, proiectul a devenit carte, iar cartea<br />

a fost lansată la Bucureşti, în prezenţa unui public avizat,<br />

în cadrul Clubului J.L. Calderon. Nu voi intra în<br />

amănunte cu privire la această carte; atât voi spune că,<br />

în timp ce lucram la adunarea datelor, am intrat în posesia<br />

unor informaţii, cel puţin stranii, pe care nu am cutezat<br />

a le trece în cartea cu caracter ştiinţific, din motive<br />

lesne de înţeles.<br />

PRO<br />

SAECULUM 5-6/2011<br />

Am ales această cale, a redactării unui text <strong>–</strong> să-l<br />

numim literar! <strong>–</strong> bazat pe experienţele avute, spre a lăsa<br />

raţiunea şi imaginaţia eventualului cititor să intre în contact<br />

cu cele întâmplate subsemnatului, căci aşa sunt<br />

sigur că nu voi risca critici prea dure în privinţa celor ce<br />

voi relata de aici încolo...<br />

În cartea de care mă ocupam <strong>–</strong> între alţii <strong>–</strong> am scris<br />

despre Martin Honigberger şi Csoma Körösi Şándor.<br />

Amândoi au fost parţial contemporani <strong>–</strong> o spun pentru<br />

cei care nu ştiu acest amănunt <strong>–</strong> în secolul al XIX-lea,<br />

în prima jumătate; amândoi au plecat spre Orientul În-<br />

153

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!