OMUL NOU – O REALITATE A ZILELOR NOASTRE - Pro Saeculum

1940, îşi dă licenţa cu Vraje şi metaforism aplicând teoria
lui L.Blaga din GENEZA METAFOREI ŞI SENSUL
CULTURII, iar în 1942, teza de doctorat intitulată Cercetări
asupra magiei la românii din Munţii Apuseni, pornind
tot de la cărţile ilustrului său mentor. Pe bună
dreptate, Toma George Maiorescu îl consideră pe Blaga
un premergător al ECOSOFIEI sale.
Referitor la propunerea grupului de literaţi români din
Paris (referatul elaborat de Basil Munteanu), pentru nominalizarea
lui Lucian Blaga pentru Premiul Nobel, în
anul 1956, Ovidiu Drimba şi Gheorghe Grigurcu afirmă
că filosoful-poet ar fi meritat premiul, dar Guvernul
Român nu l-a sprijinit, nealcătuind dosarul.
În legătură cu receptarea actuală a operei blagiene,
intervievaţii menţionează că aceasta trece astăzi
printr-un con de umbră. Pentru Gh. Pavelescu, Blaga
rămâne unul dintre cei mai mari poeţi ai secolului XX,
iar pentru Gh. Grigurcu opera acestuia reprezintă o supremă
înflorire a etnosului nostru, un cântec de lebădă
valorificat abisal, insuficient receptat astăzi, când trăim
într-o epocă citadină.
Profesorul Alexandru Husar subliniază faptul că în
ultimii ani s-au scris puţine cărţi reprezentative despre
opera lui Blaga, între cele memorabile menţionând lucrarea
lui Petru Ioan Culianu – LUCIAN BLAGA ÎN ORI-
ZONTUL UNEI LOGICI PRADISIACE, în care
cercetătorul religiilor defineşte „matricea kantiană a filosofiei
lui Blaga” şi îl situează pe acesta în vecinătatea
unor raporturi de convergenţe benefice cu lucrările filosofilor
Ştefan Lupaşcu şi Mircea Florian.
În a doua parte a cărţii, ADDENDA Pe urmele lui Lucian
Blaga în Mărginimea Sibiului: Gura Râului, Sibiel
şi Ocna Sibiului, profesorul Zenovie Cârlugea prezintă
zona în maniera în care Liviu Rebreanu începe romanul
ION, adică descriind drumul spre paradisul în care
Blaga a poposit în perioada 1950-1958 şi pe care autorul
cărţii îl vizitează în 2010 (când medicul Coriolan Brad
era în ţară). Regiunea este cercetată monografic, Zenovie
Cârlugea apelând la preţioase date istorice, geografice,
economice şi peisagistice.
Autorul descrie casa din pripor, confecţionată (din
bârne de brad, acum înnegrite de vreme), pentru fetele
episcopului Ion Stroia, Mioara şi Viorica, locuinţă ce servea
pentru primirea oaspeţilor şi prietenilor. Aici va poposi
şi Blaga, pentru prima oară în anul 1950, invitat
prin intermediarii Leon şi Elena Daniello (una din muzele
poetului, pentru care acesta va scrie nostalgicele
versuri din Bocca del Rio/Gura Râului). Şi poeziile Vară
lângă râu şi Cuib de rândunică par să descrie aceste
locuri.
Viorica Manta, melomană, absolventă a Conservatorului
de Muzică şi Artă Dramatică din Cluj, sora doctorului
Cornel Manta, întreţinea atmosfera de cenaclu
în care Blaga îşi citea poeziile (aşa cum atestă una din
fotografiile vremii, reprodusă în carte).
Pentru Blaga, locul reprezenta un „colţ de rai cu străveche
tradiţie în cultura românească”, cum mărturiseşte
într-o scrisoare către unchiul meu, regretatul poet Bazil
Gruia. În această atmosferă de basm are loc, în cadru
restrâns, masa de nuntă sub merii de la casa din livadă
PRO
SAECULUM 5-6/2011
lector
a doctorului Manta, fiul preotului Ioan Manta, cel care a
ridicat împreună cu preotul Ioachim Munteanu biserica
nouă din Gura Râului (sfinţită în anul 1887).
Casa din Sibiel a lui Andrei Oţetea, viitor academician,
pe atunci coleg de liceu al viitorului poet şi de cameră
la Braşov, îl găzduieşte pe Blaga în anii 1915 şi
1916. Peisajul văzut atunci va fi redat de Blaga în
drama TULBURAREA APELOR (1923), în care este
descrisă epoca Reformei din Ardeal (secolul al XVI-lea).
La Ocna Sibiului Blaga îşi vizitează altă muză, în
1943, poeta vulcanică, Eugenia Mureaşanu.
***
Cartea profesorului Zenovie Cârlugea constituie un
exerciţiu de admiraţie pentru omul de cultură român, reprezentativ
pentru specificul nostru, în secolul XX. Autorul
apelează la mărturiile ultimilor corifei importanţi
care l-au cunoscut, dintre care doi au părăsit registrul
terestru până la tipărirea cărţii (Gheorghe Pavelescu şi
Alexandru Husar).
Volumul reprezintă rodul unei cercetări complexe, în
care se împletesc munca de teren din zona sibiană vizitată
de Blaga, mărturiile celor care l-au cunoscut, precum
şi fragmente exegetice ale autorilor intervievaţi,
selectate cu discernământ de autorul cărţii. Capitolul intitulat
Pe urmele lui Lucian Blaga în Mărginimea Sibiului:
Gura Râului, Sibiel şi Ocna Sibiului, reprezintă o
reiterare emoţionantă a petrecerii filosofului prin
această zonă.
Cartea profesorului Zenovie Cârlugea se adresează
atât cercetătorilor, cât şi cititorilor admiratori ai operei
nemuritoare a lui Lucian Blaga.
Marin Sorescu
149