OMUL NOU – O REALITATE A ZILELOR NOASTRE - Pro Saeculum

More documents

Recommendations

Info

lector Lucian Gruia ZENOVIE CÂRLUGEA – LUCIAN BLAGA ÎNTRE AMINTIRE ŞI ACTUALITATE (INTERVIURI&REPORTAJE) 1 Profesorul dr. Zenovie Cârlugea, redactorul-şef al revistei „Portal Măiastra” din Târgu-Jiu, şi-a dedicat prestigioasa şi prodigioasa activitate culturală poeziei, promovării personalităţilor gorjene, istoriei dacilor şi cercetării operelor marilor personalităţi: Blaga, Arghezi, Brâncuşi. Lui Blaga, Zenovie Cârlugea i-a dedicat până în prezent următoarele cărţi: 1. POEZIA LUI LUCIAN BLAGA (1955); 2. LUCIAN BLAGA. DIALECTICA ANTINOMIILOR IMAGINARE (2005); 3. LUCIAN BLAGA – STUDII, ARTICOLE, COMU- NICĂRI, EVOCĂRI&INTERVIURI (2006); 4. LUCIAN BLAGA – SOLSTIŢIUL SÂNZIENELOR (2010); 5. LUCIAN BLAGA – ÎNTRE AMINTIRE ŞI ACTUA- LITATE (INTERVIURI&REPORTAJE) (2011). Cartea pe care o comentăm cuprinde două părţi: a). interviuri cu personalităţi marcante care l-au cunoscut pe filosoful culturii (Ovidiu Drimba, Gheorghe Pavelescu, Dimitrie Vatamaniuc, Alexandru Husar, Toma George Maiorescu, Gheorghe Grigurcu, Valer Popa şi Coriolan Brad) şi b). un reportaj pe urmele lui Blaga în perioada 1950-1958, în mirifica zonă a Mărginimii Sibiului. Interviurile menţionează împrejurările în care personalităţile enumerate l-au cunoscut pe omul de cultură şi profesorul Lucian Blaga (numit profesor la Cluj, în 1938, prin decret regal la catedra înfiinţată special pentru el, Filosofia Culturii) şi conturează personalitatea fascinantă a acestuia. De asemenea, sunt prezentate păreri despre receptarea operei blagiene astăzi. Autorul monumentalei ISTORII A CULTURII ŞI CIVI- LIZAŢIEI, Ovidiu Drimba a fost asistentul lui Blaga la catedra de Filosofia Culturii (numit de minister, la propunerea Profesorului, în 1946); profesorul Gheorghe Pavelescu i-a fost student şi a participat în toamna anului 1938 la lecţia inaugurală a cursului de Filosofia Culturii, intitulat Despre plenitudinea istorică – comentând evenimentul în revista „Tribuna” (director Ion Agârbiceanu) prin articolul Un gând împlinit: Lucian Blaga profesor al Universităţii din Cluj; academicianul Dimitrie Vatamaniuc, coordonatorul general al ediţiei integrale Eminescu (începând cu anul 1963) l-a întâlnit pe autorul 1 Zenovie Cârlugea, LUCIAN BLAGA între amintire şi actualitate (interviuri&reportaje), Editura Scrisul Românesc, Craiova, 2011. POEMELOR LUMINII în 1943 la Sibiu, când a început studiile la Universitatea „Regele Ferdinand I”; profesorul Alexandru Husar l-a cunoscut pe titanul din Lancrăm la Braşov, unde doamna Gherghinescu-Vania îl invită la conferinţa sa dedicată mitropolitului Şaguna şi apoi la Cluj în epoca dogmatismului, când colegii universitari îl claustrau printr-o culpabilă tăcere; scriitorul Toma Geo rge Maiorescu s-a înscris la Filosofie în paralel cu Literele ca să-l audieze pe Blaga, criticul Gheorghe Grigurcu nu i-a fost student, dar a fost apreciat de Blaga care îl recomandă, fără succes, lui Alexandru Jebeleanu, redactor-şef al revistei „Orizont” din Timişoara, pentru a-l angaja ca redactor; profesorul Valer Popa (preşedintele Asociaţiei Normaliştilor Clujeni) l-a cunoscut pe Blaga în amfiteatrul Bogrea al Universităţii clujene (la un seminar de Filosofia culturii) şi, în sfârşit, doctorul Coriolan Brad (stabilit în Germania din 1976) l-a cunoscut pe poet la Gura Râului, în perioada 1950- 1958. Aici s-a petrecut, în ziua de 05.08.1951, la Catedrala Mărginimii din Gura Râului, cununia fiicei lui Blaga şi a Corneliei, Dorli, cu matematicianul Mihai Gavrilă (fiu de medic universitar clujean). În interviurile acordate profesorului Zenovie Cârlugea, intervievaţii menţionaţi oferă informaţii preţioase ce conturează personalitatea marelui om de cultură care a fost Lucian Blaga. Ovidiu Drimba îşi aminteşte cum Blaga îşi citea cursu rile (definitivate pentru tipar), sobru şi concentrat, fără a căuta efecte scenice (considera oratoria o artă găunoasă), manifestând un respect sacru pentru cuvântul rostit. Uneori, în mediul familiar, profesorului îi plăcea să inventeze calambururi inteligente de care râdea cu poftă. Totodată, era foarte discret în relaţiile cu muzele sale, acceptate tacit de soţia sa Cornelia, dispusă să accepte aceste idile, mai mult platonice, care stimulau lirica soţului. Lui Gheorghe Grigurcu, Blaga îi părea, datorită cunoştinţelor sale copleşitoare şi atitudinii demne, mai mult zeu decât om. Pentru Toma George Maiorescu, Blaga a rămas maestrul său spiritual. Unele dintre personalităţile intervievate au fost exegeţi blagieni: Ovidiu Drimba a scris în 1944 FILOSOFIA LUI BLAGA (singura exegeză purtând girul de autenticitate şi exactitate al lui Blaga); Dimitrie Vatamaniuc este autorul cercetării LUCIAN BLAGA – BIOGRAFIE COMENTATĂ (1977), iar Gheorghe Pavelescu a publicat, în anul 2006, cartea LUCIAN BLAGA. EVOCĂRI ŞI INTERPRETĂRI (Ediţie definitivă). Gh. Pavelescu, în 148 SAECULUM 5-6/2011 PRO
1940, îşi dă licenţa cu Vraje şi metaforism aplicând teoria lui L.Blaga din GENEZA METAFOREI ŞI SENSUL CULTURII, iar în 1942, teza de doctorat intitulată Cercetări asupra magiei la românii din Munţii Apuseni, pornind tot de la cărţile ilustrului său mentor. Pe bună dreptate, Toma George Maiorescu îl consideră pe Blaga un premergător al ECOSOFIEI sale. Referitor la propunerea grupului de literaţi români din Paris (referatul elaborat de Basil Munteanu), pentru nominalizarea lui Lucian Blaga pentru Premiul Nobel, în anul 1956, Ovidiu Drimba şi Gheorghe Grigurcu afirmă că filosoful-poet ar fi meritat premiul, dar Guvernul Român nu l-a sprijinit, nealcătuind dosarul. În legătură cu receptarea actuală a operei blagiene, intervievaţii menţionează că aceasta trece astăzi printr-un con de umbră. Pentru Gh. Pavelescu, Blaga rămâne unul dintre cei mai mari poeţi ai secolului XX, iar pentru Gh. Grigurcu opera acestuia reprezintă o supremă înflorire a etnosului nostru, un cântec de lebădă valorificat abisal, insuficient receptat astăzi, când trăim într-o epocă citadină. Profesorul Alexandru Husar subliniază faptul că în ultimii ani s-au scris puţine cărţi reprezentative despre opera lui Blaga, între cele memorabile menţionând lucrarea lui Petru Ioan Culianu – LUCIAN BLAGA ÎN ORI- ZONTUL UNEI LOGICI PRADISIACE, în care cercetătorul religiilor defineşte „matricea kantiană a filosofiei lui Blaga” şi îl situează pe acesta în vecinătatea unor raporturi de convergenţe benefice cu lucrările filosofilor Ştefan Lupaşcu şi Mircea Florian. În a doua parte a cărţii, ADDENDA Pe urmele lui Lucian Blaga în Mărginimea Sibiului: Gura Râului, Sibiel şi Ocna Sibiului, profesorul Zenovie Cârlugea prezintă zona în maniera în care Liviu Rebreanu începe romanul ION, adică descriind drumul spre paradisul în care Blaga a poposit în perioada 1950-1958 şi pe care autorul cărţii îl vizitează în 2010 (când medicul Coriolan Brad era în ţară). Regiunea este cercetată monografic, Zenovie Cârlugea apelând la preţioase date istorice, geografice, economice şi peisagistice. Autorul descrie casa din pripor, confecţionată (din bârne de brad, acum înnegrite de vreme), pentru fetele episcopului Ion Stroia, Mioara şi Viorica, locuinţă ce servea pentru primirea oaspeţilor şi prietenilor. Aici va poposi şi Blaga, pentru prima oară în anul 1950, invitat prin intermediarii Leon şi Elena Daniello (una din muzele poetului, pentru care acesta va scrie nostalgicele versuri din Bocca del Rio/Gura Râului). Şi poeziile Vară lângă râu şi Cuib de rândunică par să descrie aceste locuri. Viorica Manta, melomană, absolventă a Conservatorului de Muzică şi Artă Dramatică din Cluj, sora doctorului Cornel Manta, întreţinea atmosfera de cenaclu în care Blaga îşi citea poeziile (aşa cum atestă una din fotografiile vremii, reprodusă în carte). Pentru Blaga, locul reprezenta un „colţ de rai cu străveche tradiţie în cultura românească”, cum mărturiseşte într-o scrisoare către unchiul meu, regretatul poet Bazil Gruia. În această atmosferă de basm are loc, în cadru restrâns, masa de nuntă sub merii de la casa din livadă PRO SAECULUM 5-6/2011 lector a doctorului Manta, fiul preotului Ioan Manta, cel care a ridicat împreună cu preotul Ioachim Munteanu biserica nouă din Gura Râului (sfinţită în anul 1887). Casa din Sibiel a lui Andrei Oţetea, viitor academician, pe atunci coleg de liceu al viitorului poet şi de cameră la Braşov, îl găzduieşte pe Blaga în anii 1915 şi 1916. Peisajul văzut atunci va fi redat de Blaga în drama TULBURAREA APELOR (1923), în care este descrisă epoca Reformei din Ardeal (secolul al XVI-lea). La Ocna Sibiului Blaga îşi vizitează altă muză, în 1943, poeta vulcanică, Eugenia Mureaşanu. *** Cartea profesorului Zenovie Cârlugea constituie un exerciţiu de admiraţie pentru omul de cultură român, reprezentativ pentru specificul nostru, în secolul XX. Autorul apelează la mărturiile ultimilor corifei importanţi care l-au cunoscut, dintre care doi au părăsit registrul terestru până la tipărirea cărţii (Gheorghe Pavelescu şi Alexandru Husar). Volumul reprezintă rodul unei cercetări complexe, în care se împletesc munca de teren din zona sibiană vizitată de Blaga, mărturiile celor care l-au cunoscut, precum şi fragmente exegetice ale autorilor intervievaţi, selectate cu discernământ de autorul cărţii. Capitolul intitulat Pe urmele lui Lucian Blaga în Mărginimea Sibiului: Gura Râului, Sibiel şi Ocna Sibiului, reprezintă o reiterare emoţionantă a petrecerii filosofului prin această zonă. Cartea profesorului Zenovie Cârlugea se adresează atât cercetătorilor, cât şi cititorilor admiratori ai operei nemuritoare a lui Lucian Blaga. Marin Sorescu 149
Page 1 and 2:
Mircea Dinutz editorial OMUL NOU -
Page 3 and 4:
ocheanul şi nici cu lupa vreo atit
Page 5 and 6:
Irina Mavrodin încercare eseu măr
Page 7 and 8:
PRO SAECULUM 5-6/2011 Bărci pe Nev
Page 9 and 10:
Liviu Ioan Stoiciu Registrul LIS JU
Page 11 and 12:
apoi va veni să se încălzească
Page 13 and 14:
producă greşeli grave, cu conseci
Page 15 and 16:
PRO „Am două existenţe, una la
Page 17 and 18:
nele oficiale. În anul IV am luat
Page 19 and 20:
altfel, aproape întreaga Dv. oper
Page 21 and 22:
Rodica Lăzărescu aniversări „R
Page 23 and 24:
ascultată o domnişoară pimpantă
Page 25 and 26:
- Un inventar al vorbelor măcinate
Page 27 and 28:
Constantin Călin linia dreaptă DE
Page 29 and 30:
Deposedat de calitatea de a fi „s
Page 31 and 32:
ancheta noastră SCRIITORII ÎNTRE
Page 33 and 34:
mâncă ăi de scriu întră ei”,
Page 35 and 36:
Florentin Popescu portrete în peni
Page 37 and 38:
lor pe care poetul e clar că vrea
Page 39 and 40:
PRO SAECULUM 5-6/2011 eseu - pentru
Page 41 and 42:
impuls capătă proporţii naţiona
Page 43 and 44:
mente consumate. Şi că, văzute c
Page 45 and 46:
lele noastre. Mulţi, astăzi, nu s
Page 47 and 48:
şi cu funcţiile creierului. Creie
Page 49 and 50:
ţindu-se de „Ceilalţi care vorb
Page 51 and 52:
ţeşte poezia din prima ei clipă,
Page 53 and 54:
Atunci când îl găsesc - cu condi
Page 55 and 56:
éalul european; Oratoriul religiei
Page 57 and 58:
PRO SAECULUM 5-6/2011 eseu fruntare
Page 59 and 60:
Ionel Popa eseu GROAPA E NUMAI TRUP
Page 61 and 62:
PRO SAECULUM 5-6/2011 eseu zadarnic
Page 63 and 64:
husău, ai> şi râse uşor pe sub
Page 65 and 66:
Lucian Vasile Bâgiu studiu ZIDARII
Page 67 and 68:
efect este acceptul final, chiar ş
Page 69 and 70:
artiştilor creatori după ce vor d
Page 71 and 72:
unuia dintre ei, toţi scuipă scâ
Page 73 and 74:
ului cu glas tare şi răspicat. O
Page 75 and 76:
PRO Anya (nepoata artistului) d.Th.
Page 77 and 78:
PRO SAECULUM 5-6/2011 Cupa care zi
Page 79 and 80:
PRO SAECULUM 5-6/2011 risdicţia ei
Page 81 and 82:
Iordan Datcu restituiri G.T. KIRILE
Page 83 and 84:
sus, şi poate se vor tipări chiar
Page 85 and 86:
şi ţi e pun ţie în braţe fă c
Page 87 and 88:
Ecce ecce Agnus Dei. Gura deschisă
Page 89 and 90:
George Badea scriitori din Suceava
Page 91 and 92:
PRO SAECULUM 5-6/2011 Dublu autopor
Page 93 and 94:
de naşterea pruncului Vasile Alecs
Page 95 and 96:
Nicolae Cârlan scriitori din Sucea
Page 97 and 98: mează, selectiv, asupra câtorva a
Page 99 and 100: Iuliana Paloda-Popescu poesis Lumin
Page 101 and 102: Rugă Nu trebuie să mă cunoşti c
Page 103 and 104: Nicolae Sârbu poesis CONTESTAŢIE
Page 105 and 106: Parcă anume gândit Să-i fie podo
Page 107 and 108: clepsidra aşezată pe fragile pici
Page 109 and 110: Mariana Zavati Gardner proză 5 MAR
Page 111 and 112: Leon-Iosif Grapini proză DRAGOSTE
Page 113 and 114: ea, dacă o voi găsi, voi fi acolo
Page 115 and 116: de sens. Îi veni în minte scena d
Page 117 and 118: Ion Gheorghe Pricop proză ÎN DRUM
Page 119 and 120: cade prin toate părţile, adică m
Page 121 and 122: - Tovarăşa, a ţipat el, ca şi c
Page 123 and 124: meridiane ILF ŞI PETROV (Rusia) Il
Page 125 and 126: Paul Kennedy 1 meridiane Steaua Eca
Page 127 and 128: meridiane şi fâşâitul, scântei
Page 129 and 130: Roger Slater Terzanelă Ai fost un
Page 131 and 132: cu câtă pricepere, cu câtă art
Page 133 and 134: Ana Dobre lector COMPLEXUL MITULUI,
Page 135 and 136: ştiu ştiu că sunt el şi el este
Page 137 and 138: ţele invizibile ale triumfului /
Page 139 and 140: mă-ndrept, pentru a ajunge la conc
Page 141 and 142: PRO SAECULUM 5-6/2011 ping se ştia
Page 143 and 144: Mircea Dinutz lector AŞA A ÎNCEPU
Page 145 and 146: Monica Grosu lector POEME SUB VISCO
Page 147: PRO SAECULUM 5-6/2011 Peisaj Km 20
Page 151 and 152: PRO SAECULUM 5-6/2011 Vrancea liter
Page 153 and 154: Vrancea literară HELMI I PARAJSËS
Page 155 and 156: ticei Chine, aşa cum şi Shamballa
Page 157 and 158: sesem, era doar secretara foarte am
Page 159 and 160: ocul. Ba chiar, câte unul mai iste
Page 161 and 162: PRO SAECULUM 5-6/2011 Melancolie Vr
Page 163 and 164: numai sub raport grafic. Mai consem
Page 165 and 166: nu ştiu cum am ajuns acasă, în z
Page 167 and 168: ale oamenilor şi cu chiotele celor
Page 169 and 170: Oana Bogzaru Vrancea literară O Î
Page 171 and 172: diat ce s-a deschis una, s-a închi
Page 173 and 174: PRO SAECULUM 5-6/2011 Vrancea liter
Page 175 and 176: Radu Costea info-cultural REVISTA R
Page 177 and 178: volta justificată îl iartă de mu
Page 179 and 180: Lucian Vasile Bâgiu info-cultural
Page 181 and 182: Eu sunt înapoi în Norvegia acum.
Page 183 and 184: nără, o reprezintă un radio din
Page 185 and 186: info-cultural Consiliul Judeţean D
Page 187 and 188: info-cultural calului (elementul de
Page 189 and 190: PRO SAECULUM 5-6/2011 Autoportret C
Page 191 and 192: info-cultural şănţat şi molipsi
show all

OMUL NOU – O REALITATE A ZILELOR NOASTRE - Pro Saeculum

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?