OMUL NOU – O REALITATE A ZILELOR NOASTRE - Pro Saeculum

OMUL NOU – O REALITATE A ZILELOR NOASTRE - Pro Saeculum OMUL NOU – O REALITATE A ZILELOR NOASTRE - Pro Saeculum

pro.saeculum.ro
from pro.saeculum.ro More from this publisher
29.01.2015 Views

meridiane frizerului de a lua loc coincide cu finalul fericit al romanului. Însă, imediat, începe noul chin cel al luxului. Vă recomand să vă spălaţi pe cap mai des cu săpun, spune calm frizerul. Clientul aruncă o privire chiorâş spre lista de preţuri (spălatul capului cu săpun 2 ruble, 50 kopeici) şi se porneşte să mintă, cum că a făcut baie de curând. Părul are multă mătreaţă, zice ameninţător frizerul, putem să-l spălăm cu „Piksano” Clientul refuză spălatul cu „Piksano” (1 rublă, 50 de kopeici). În momentul acesta, pe chipul frizerului apare o expresie, din care se poate înţelege că: „N-ai ce să faci, à la guerre, comme à la guerre” („La război ca la război. Sunt răniţi şi morţi”). După aceste vorbe, frizerul năpăstuit începe tunsoarea, străduindu-se ca împreună cu părul protector să ia şi mătreaţa. Abia în toiul tunsorii clientul îşi dă seama de greşeala fatală pe care a săvârşit-o şi afirmă cu glas tremurat: Într-adevăr, mă puteţi spăla pe cap cu „Piksano” Îl spălăm cu săpun, răspunse aspru frizerul. Clientul e acum gata de orice. Şi ofensiva luxului porneşte. Clientul e spălat pe cap cu ulei persian scump şi i se usucă părul cu uscătorul electric, apoi din nou e udat, de data asta cu apă de chinină şi iarăşi este uscat cu şerveţelul. Mai departe, urmează la rând, briolinul, compresa fierbinte pe obraji, presa de uscat pe cap, apa de colonie „Sireni” (Liliacul), apa de flori produsă de Uzina Farmaceutică Nr. 8, pieptănarea sprâncenelor cu perie specială şi din super-lista de preţuri: smulgerea forţată a părului din nas şi din urechi cu cleşte chirurgical. Calculul atinge 5 ruble şi, când clientul se îndreaptă spre uşă, clătinându-se de durere, pe neaşteptate e bătut pe spate cu o măturică de către uşierul cu ochi credincioşi şi linguşitori ca ai unui setter; acela îi ia ultimele 10 kopeici pregătite pentru tramvai şi, după vechiul obicei, face plecăciune. Spre casă, martirul merge pe jos bâiguind stupid: „Din-bum, din-bum”, şi se gândeşte la samavolnicia frizerilor. Samavolnicia asta e fără limite. În localitatea Kleazma, de lângă Moscova, există o frizerie, unde pe lângă apelul banal: „Apa de colonie / nu este lux, ci un mijloc igienic”, e atârnat şi un anunţ al şefului frizeriei: NU TUND BĂRBI ŞI CAPETE TARI, RIGIDE. Şi cum în Kleazma sunt multe cazuri, ca să se tundă, oamenii merg cu trenul la Puşkino, unde se supun caznei luxului. În Nadejdinsk, la 70.000 de locuitori există numai trei frizerii. Problema tunsului şi bărbieritului a atins acolo o acuitate la limită. Dacă pe loc Teatrul Mare s-ar decide să plece în turneu la Nadejdinsk, acolo ar avea un succes deosebit cu „Bărbierul din Sevilla”: când Figaro n-ar ţine seamă de rând şi ar tunde peste rând pe Bartolo, cu siguranţă vor porni aplauze foarte puternice, furtunoase, urale prelungi. Din timpurile vechi, de când brusc omul a catadicsit Spre înălţimi să-şi lase barbă, era clar că actorul, care interpretează rolul de opricinik 2 în filmul „Aventurile lui Ivan cel Groaznic”, va fi să-şi scoată barba. Acum o barbă lungă şi de curând crescută relevă că purtătorul ei a obosit să lupte cu rândurile de la frizerii, că s-a săturat să mai citească „Contele de Monte Cristo” şi că, în sfârşit, îi este peste putinţă să-şi mai dedice zilele libere îngrijirii bărbiţei, zile mai nimerit stabilite dintotdeauna pentru odihnă. S-ar cuveni în problema expusă rezolvări grabnice. Ar fi cazul să fie reinvitat, pe post de consultant, maiorul legendar Adolphe Chantajou, un maestru iscusit, care probabil că are de rezervă o pastă „Anti-păr”, care să provoace pierderea fulgerătoare a părului sau să fie deschise mai multe frizerii bune (fără taxă de lux), asigurând un câştig sporit. În felul acesta, s-ar reduce problema tunsului şi rasului la dimensiunile unui fenomen de viaţă obişnuit. 1932 2 Opricinik oştean în armata şi poliţia din vremea ţarului Ivan cel Groaznic 124 SAECULUM 5-6/2011 PRO

Paul Kennedy 1 meridiane Steaua Ecaterinei „A decorat glazura cu frunze de ilice şi tisă” îşi aminteşte. „Şi am comemorat ocazia în lumini pulsatoare.” Când am urmărit, parcă cu încetinitorul, cum un vas de sânge i-a explodat în spatele ochiului lui. Fără să-şi dea seama, că un nor de cenuşă, care-mi invadează din spate cerul meu sfânt. Sau ca un gândac de lemn care se strecoară printr-un zid de piatră, Cade lovitura băiatului superstiţios cu aspect mercurial. Negru ca şi-un corb pe înălţimea tristă, Încercuind, un cap al morţii la lumină precum sângele în jurul unui iris, Steaua ei solitară dusă-n altă lume, Strigându-l în noapte. Poveste pentru Yseult Din mazăre în floare, pui de pasăre-n tufişuri, Verde portocaliu crud şi delicat, Nor lăptos prin ramuri, Prin care se zăreşte călcătura noastră apoasă, Aşa de repede ştearsă, De demult nevăzută. Ea prinde un prinţ între peşti în râu, În cădere,ca-ntr-o natură moartă, Degetul ei delicat scapă branhia, Apoi îl desolzeşte şi-l separă-n bucăţi pe un platou cu salaţi, El o învăluie în dor Şi pleacă pe mult timp. Pe când se preumblă îmbălsămată-n miresme, Madona de la Wayside pictează vânători în iarbă şi flori pe străzi, iar când ploaia spală creta şi hrisoavele, ea se uita galeş la poeţi şi la sfinţi şi trupul ei sfânt tresare-n emoţii. Deşi autentic imiscibilă, îl aşteaptă să se arate a doua oară, aruncă totul pe apa sâmbetei. Şi astfel, cam aşa stau lucrurile, ce dihonii aşteaptă să confrunte porţile Ce lumini în furnicăraia sălcie Ce clocot pironeşte împroşcătura Când cornul de secară devine alac şi noi revenim şi găsim un pământ fără pâini şi izvoare sacre fără dorinţi. 1 Paul Kennedy este un poet englez, editor invitat al publicaţiei OU Poets. A publicat în revista editată de The Poetry Society of the Open University UK, precum şi în antologia anuală Openings. Versurile sale au apărut în volum şi în antologii. Părăsind Ithaca Eram nepotriviţi acolo unde ne tot întâlneam Când frunze noi lucitoare suflă în rafale de vânt Iar lebedele mă sâsâie, mă blesteamă acolo la sfârşit. Inima-mi transparenta stratifică cuvintele Mutându-se în locul haosului pana, Ca o lovitură în cap, i-am putut urmări Durerea, pierderea, iubirea dezvăluită în basrelief Contra oglinzii lacului. Soţia lui de-abia murise şi el se consola prin a mi-o răpi pe a mea Dacă nu imediat, poate mai încolo iubirea întreabă Poate uciderea să fie legitimă Apoi, ca şi cum ne-am fi întâlnit pe un front violent de departe El, o brută. Am simţit loviturile plound Răni defensive, degete contorsionate. Necaz glorios desperat. O plăcere pe măsura iubirii, dacă nu mai mult. Uciderea unei curtezane. Şi totuşi, în eternitatea zdrenţuită, Aş fi acceptat cu uşurare mila unei baionete lungi şi reci. Dacă ar fi fost oferită cu compasiune, înţelegere, durere. Şi cu tot regretul tău politicos Ne-am întâlnit unde nu trebuia, tu şi eu Telemachus. Zeus şi coarda frântă de banjo Mi-am făcut singur necaz Pe când te visam Ai putea crede asta ciudat Şi aş înclina să fiu de acord cu tine. Numai că asta mă face să sufăr cumplit. Să scuip tot, într-o ploaie sclipitoare peste Danae-a mea cea încântătoare. Numai ca să-mi zdrobesc banjo-ul, bată-l vina, de nişte stânci. La jumate de milion de mile. Traducere din limba engleză de Mariana Zavati Gardner. PRO SAECULUM 5-6/2011 125

meridiane<br />

frizerului de a lua loc coincide cu finalul fericit al romanului.<br />

Însă, imediat, începe noul chin <strong>–</strong> cel al luxului.<br />

<strong>–</strong> Vă recomand să vă spălaţi pe cap mai des cu<br />

săpun, <strong>–</strong> spune calm frizerul.<br />

Clientul aruncă o privire chiorâş spre lista de preţuri<br />

(spălatul capului cu săpun <strong>–</strong> 2 ruble, 50 kopeici) şi se<br />

porneşte să mintă, cum că a făcut baie de curând.<br />

<strong>–</strong> Părul are multă mătreaţă, <strong>–</strong> zice ameninţător frizerul,<br />

<strong>–</strong> putem să-l spălăm cu „Piksano”<br />

Clientul refuză spălatul cu „Piksano” (1 rublă, 50 de<br />

kopeici). În momentul acesta, pe chipul frizerului apare<br />

o expresie, din care se poate înţelege că: „N-ai ce să<br />

faci, à la guerre, comme à la guerre” („La război ca la<br />

război. Sunt răniţi şi morţi”).<br />

După aceste vorbe, frizerul năpăstuit începe tunsoarea,<br />

străduindu-se ca împreună cu părul protector să ia<br />

şi mătreaţa.<br />

Abia în toiul tunsorii clientul îşi dă seama de greşeala<br />

fatală pe care a săvârşit-o şi afirmă cu glas tremurat:<br />

<strong>–</strong> Într-adevăr, mă puteţi spăla pe cap cu „Piksano”<br />

<strong>–</strong> Îl spălăm cu săpun, <strong>–</strong> răspunse aspru frizerul.<br />

Clientul e acum gata de orice. Şi ofensiva luxului<br />

porneşte.<br />

Clientul e spălat pe cap cu ulei persian scump şi i se<br />

usucă părul cu uscătorul electric, apoi din nou e udat,<br />

de data asta cu apă de chinină şi iarăşi este uscat cu<br />

şerveţelul. Mai departe, urmează la rând, briolinul, compresa<br />

fierbinte pe obraji, presa de uscat pe cap, apa de<br />

colonie „Sireni” (Liliacul), apa de flori produsă de Uzina<br />

Farmaceutică Nr. 8, pieptănarea sprâncenelor cu perie<br />

specială şi din super-lista de preţuri: smulgerea forţată<br />

a părului din nas şi din urechi cu cleşte chirurgical.<br />

Calculul atinge 5 ruble şi, când clientul se îndreaptă<br />

spre uşă, clătinându-se de durere, pe neaşteptate e<br />

bătut pe spate cu o măturică de către uşierul cu ochi<br />

credincioşi şi linguşitori ca ai unui setter; acela îi ia ultimele<br />

10 kopeici pregătite pentru tramvai şi, după vechiul<br />

obicei, face plecăciune.<br />

Spre casă, martirul merge pe jos bâiguind stupid:<br />

„Din-bum, din-bum”, şi se gândeşte la samavolnicia frizerilor.<br />

Samavolnicia asta e fără limite. În localitatea<br />

Kleazma, de lângă Moscova, există o frizerie, unde pe<br />

lângă apelul banal: „Apa de colonie / nu este lux, ci un<br />

mijloc igienic”, e atârnat şi un anunţ al şefului frizeriei:<br />

NU TUND BĂRBI ŞI CAPETE TARI, RIGIDE.<br />

Şi cum în Kleazma sunt multe cazuri, ca să se<br />

tundă, oamenii merg cu trenul la Puşkino, unde se<br />

supun caznei luxului.<br />

În Nadejdinsk, la 70.000 de locuitori există numai trei<br />

frizerii. <strong>Pro</strong>blema tunsului şi bărbieritului a atins acolo o<br />

acuitate la limită. Dacă pe loc Teatrul Mare s-ar decide<br />

să plece în turneu la Nadejdinsk, acolo ar avea un succes<br />

deosebit cu „Bărbierul din Sevilla”: când Figaro n-ar<br />

ţine seamă de rând şi ar tunde peste rând pe Bartolo,<br />

cu siguranţă vor porni aplauze foarte puternice, furtunoase,<br />

urale prelungi.<br />

Din timpurile vechi, de când brusc omul a catadicsit<br />

Spre înălţimi<br />

să-şi lase barbă, era clar că actorul, care interpretează<br />

rolul de opricinik 2 în filmul „Aventurile lui Ivan cel<br />

Groaznic”, va fi să-şi scoată barba. Acum o barbă lungă<br />

şi de curând crescută relevă că purtătorul ei a obosit să<br />

lupte cu rândurile de la frizerii, că s-a săturat să mai citească<br />

„Contele de Monte Cristo” şi că, în sfârşit, îi este<br />

peste putinţă să-şi mai dedice zilele libere îngrijirii bărbiţei,<br />

zile mai nimerit stabilite dintotdeauna pentru<br />

odihnă.<br />

S-ar cuveni în problema expusă rezolvări grabnice.<br />

Ar fi cazul să fie reinvitat, pe post de consultant, maiorul<br />

legendar Adolphe Chantajou, un maestru iscusit,<br />

care probabil că are de rezervă o pastă „Anti-păr”, care<br />

să provoace pierderea fulgerătoare a părului sau să fie<br />

deschise mai multe frizerii bune (fără taxă de lux), asigurând<br />

un câştig sporit. În felul acesta, s-ar reduce problema<br />

tunsului şi rasului la dimensiunile unui fenomen<br />

de viaţă obişnuit.<br />

1932<br />

2<br />

Opricinik <strong>–</strong> oştean în armata şi poliţia din vremea ţarului<br />

Ivan cel Groaznic<br />

124 SAECULUM 5-6/2011<br />

PRO

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!