Descarca PDF - Suplimentul de Cultura

PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE S~MB|TA » WWW.SUPLIMENTULDECULTURA.RO
1,5
LEI
ANUL IX » NR. 403 » 15 – 21 iunie 2013 » S\pt\m`nal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » supliment@polirom.ro
ACTUALITATE
A `nceput Festivalul
Interna]ional al
Educa]iei
Timp de 10 zile, `n perioada 14-23
iunie 2013, Ia[ul g\zduie[te, `n
pre mier\, cel mai amplu proiect
cultural-educa]ional din România:
Festivalul Interna]ional al
Educa]iei! Un festival exploziv,
plin de culoare [i spectacol, un
concept nou [i modern, unic `n
România, care va promova edu -
ca]ia, cultura [i arta `n aer liber
[i, mai ales, „educa]ia prin enter -
tainment“.
» pag. 4
Ordine [i Haos de Andrei
Oi[teanu — o carte esen]ial\
despre mit [i magie `n cultura
tradi]ional\ româneasc\
Actualitate
Jurnal selecTIFF
Iulia Blaga
TIFF-ul din ultimele trei zile, ce le
mai pline pentru c\ atunci vine
grosul „industriei“ la Zilele Fil mu -
lui Românesc, e ca [i indus tria de
la noi.
» pag. 2-3
Cronic\ de carte
D\-i cu Freud,
d\-i cu Jung,
d\-i cu Ginsberg,
cu Iisus…
Bogdan-Alexandru St\nescu
~ntregul volum al lui Viku Zen este o
lung\, lung\ art\ poetic\. Ceea ce
n-ar fi r\u, `n prezen]a poeziei. Nu -
mai c\ aceast\ apologetic\ pus\ la
picioarele existen]ei de hippy `n t`r -
ziat e `ns\ilat\ din imagini ce par
poetice autorului [i cunoscu]ilor
s\i, poate, iar atitudinea lui `n fa -
]a crea]iei nu reu[e[te s\ fie mai
mult dec`t dovada unei fron de infantile,
pu]in cam vetust\ `n anul
de gra]ie.
» pag. 11
Avanpremier\
La recent `ncheiata edi]ie a T`rgului de carte Bookfest, Editura Polirom a lansat, al\turi de numeroase
alte titluri, [i cel mai recent vo lum al lui Andrei Oi[teanu, ap\rut `n seria de autor ce `i este dedicat\.
Este vorba despre Ordine [i Haos. Mit [i magie `n cultura tradi]io nal\ româneasc\.
Afla]i cum a decurs lansarea de la Bookfest `n » paginile 8-9
Robert Pirsig —
Zen [i arta
repar\rii
motocicletei
„Suplimentul de cultur\“ public\
`n avanpremier\ un fragment din
Zen [i arta repar\rii motocicletei
de Robert Pirsig, care va ap\rea `n
cur`nd la Editura Polirom, `n co lec -
]ia „Biblioteca Polirom. Actual“, `n
traducerea lui Bogdan Perdivar\.
» pag. 12-13

2 » actualitate
Jurnal selecTIFF
TIFF-ul din ultimele trei zile, cele mai pline pentru c\
atunci vine grosul „industriei“ la Zilele Filmului
Românesc, e ca [i industria de la noi. La proiec]ii, la
mas\ ori pe strad\ po]i da nas `n nas cu oameni foarte
dr\gu]i (cinea[ti sau nu) cu care nu reu[e[ti s\ te vezi
`n Bucure[ti sau cu cinea[ti despre care ai scris (de bine
sau de r\u) [i care se fac c\ nu te v\d. „Industria“ de
film de la noi e România `n mic – o inim\ care palpit\
de orgolii, sentiment f\r\ leg\tur\ cu calitatea
artistic\ a produselor respectivilor. Dar p`n\ [i
`nfumurarea `]i d\ o senza]ie familiar\ la Cluj, ora[
despre care abia acum vezi c\ e mai frumos dec`t Sibiul
[i care te `nt`mpin\ cu ploaie, c\ldur\ [i tei `nflori]i
printre casele lui superbe care bat la fund toate vilele
bucure[tene de la capitale.
Iulia Blaga
Iar aceast\ inim\ care palpit\ de or -
golii [i talent (sau invers, ori cum,
la noi, cu mici excep]ii, cu c`t ai mai
mult succes, cu at`t stai mai b\ ]os,
de[i nici asta nu mai e o regul\),
deci `n jurul acestei inimi exist\
un fel de endocard, de membran\
care `i c\ptu[e[te cavit\]ile [i ca -
re e format\ din cinefili. Mi se par
`n continuare incredibili ace[ti oa -
meni de diverse v`rste care `[i iau
concediu [i care vin pe banii lor
s\ vad\ filme unul dup\ altul, fil -
me pe care s\ le discute p\tima[,
dar f\r\ nervi la o limonad\ cu cim -
bru, `n c`rciumile cu cur]i inun da -
te de verdea]\. ~n mod ciudat, at -
mos fera TIFF-ului se constru ie[ -
te din toate aceste elemente, iar
rezultatul e c\, de la an la an, te
sim]i tot mai acas\. Pentru o ima -
gine mai complet\, ad\uga]i: ine -
vitabila por]ie de ciolan cu car -
tofi fran]uze[ti de la V\rz\rie; Gr\ -
dina Botanic\ pe ploaie, cu toate
p\s\rile `n cor; buchetele super be
cu margarete, maci [i ni[te flori mo -
Tudor Giurgiu
vulii care nu [tiu cum se cheam\
[i pe care localnicii le v`nd cochet,
fiecare `n borcanul lui, `n Pia]a Uni -
rii; terasele tihnite din pie]e care
nu [tii cum se cheam\; [oferii de
taxi care `]i r\spund la „Bun\ zi ua!“
cu „Bun\!“ (de[i, dac\ ar veni la
Bucure[ti, n-ar spune „Bun\!“ nici
pica]i cu cear\); aten]ia cu care
spectatorii stau la filme f\r\ s\ se
v`nture prin sal\ cum se `nt`m pl\
la festivalurile din Bucure[ti.
Cum `n acest an am fost, ca toa -
t\ lumea bun\, doar la ultimele trei
zile, voi umple acest spa]iu cu...
C`teva impresii
Experimentul Bucure[ti [i Before
the Fall de Tom Wilson – primul e
un lungmetraj cu totul inedit pen -
tru România, un „mockumen tary“
(fals documentar) despre ca paci -
tatea oamenilor/românilor de fic -
]ionalizare [i despre dificul ta tea
de a vorbi despre ce a `nsemnat, cu
adev\rat, comunismul. 98% din film
s`ntem pu[i `n fa]a efectelor unui
a[a-zis experiment de transformare
Cristi Puiu
a mentalit\]ii comuniste `ntr-una
capitalist\, experiment condus de
psihologul Daniel Bil] pe ni[te stu -
den]i folosind un aparat creat de
inventatorul Iustin Capr\ [i care
ar fi dus la desp\r]irea unei ve -
dete de muzic\ u[oar\ (Carmen
Anton) de iubitul ei devenit dup\
1990 businessman de succes. De[i
pu]in dezechilibrat [i cu un in sert
final (2%) cu Aristide Ionescu, fost
de]inut politic la Pite[ti, care e par -
c\ din alt film, primul lung me traj
al jurnalistului britanic devenit DJ
devenit regizor [i stabilit la Bu -
cu re[ti e genul de film extrem de
grav `n spatele a ceea ce se vede
[i mult mai inteligent dec`t pare
la prima vedere. Numai c\ tre bu ie
s\ stai [i s\ cuge]i. Before the Fall
e un scurtmetraj documen tar, [i el
original, `n care Wilson narea z\ la
persoana `nt`i c\ l\ to ria sa la Su li -
na [i `ncercarea de a descifra mis -
te rul c\l\toriei pe ca re bunicul s\u
a f\cut-o `n acela[i o ra[ cu c`teva
decenii `n urm\. Bio gra fia perso -
na l\ descoper\, de fapt, o lume/societate
dec\ zut\, iar observa]iile filosofice
(autorul a stu diat Filosofia
la Oxford) `ncarc\ pu]in enun]ul
f\r\ a `ndep\rta, `ns\, publicul.
Domni[oara Christina de Ale -
xandru Maftei – `ncepe bine [i cade
vertiginos, astfel c\ la final parc\
nu mai are nici scenariu, nici re -
gie, nici personaje. Doar fantome
ale filmului pe care ar fi trebuit s\
`l vedem. Tentativa de a face ci ne -
ma gotic cu inser]ii erotice meri t\
salutat\, dar imaginea, decoru ri le,
muzica s`nt cele mai reu[ite ele -
mente ale acestei adapt\ri dup\
Mircea Eliade care nu e la `n\l ]i mea
textului (nu c\ ar fi acesta vreun
Everest). Spre deosebire de pro ta -
gonistul care e jucat p\tima[ de
Tudor Aaron Istodor chiar [i c`nd
substan]a lui se evapor\, Al. Maf -
tei se r\t\ce[te tot mai indiferent
`ntr-o poveste pe care la un mo -
ment dat nu o mai poate salva de la
umor involuntar.
Ceasul r\u, pisica neagr\/ I Catch
a Terrible Cat/Koppidoi neko de
Rikiya Imaizumi – unul dintre ce -
le mai interesante filme v\zute a -
nul acesta la TIFF ([i unul dintre
filmele care te momesc cu pisica
`nlocuind-o cu o metafor\) leag\
[i dezleag\ mai multe personaje
prin acea „`nfrico[\toare pisic\“
numit\ dragoste. At`t de `nfri co [\ -
toare [i de sucit\, `nc`t `n prima
jum\tate a filmului aproape c\ `]i
vine s\-]i iei picioarele la spi nare
pentru ca pe urm\ tapiseria s\ de -
v in\ vizibil\ [i umorul palpabil.
» „Tindem s\ credem c\
cinema `nseamn\ filme.
Am `ncetat s\ mai cred
asta lucr`nd la Pintilie.
Pe atunci judecam fil me -
le pe care le vedeam,
mai ales filmele lui, f\ -
r\ s\ `n]eleg c\ exist\
ceva mult mai impor tant
care se afl\ din co lo [i ca -
re ]ine de o continu\ in -
terogare a lumii `n care
tr\im.“ – Cristi Puiu
Am v\zut, `n fine, [i jum\tatea
din Gloria de Sebastián Lelio, ju -
m\tatea pe care n-o v\zusem la Ber -
lin, dar tot nu mi-am schimbat p\ -
rerea: filmul e bun, dar nu r\v\ [i -
tor. Chiar dac\ Paulina García e
perfect\, se simte lucr\tura. Clar,
filmul chilianului (venit a patra
oar\ la TIFF) nu e nici pe departe
de nivelul Pozi]iei copilului (dup\
cum nici Paulina García nu e ca
Lumini]a Gheorghiu).
C`inele meu uciga[/My Dog
Killer de Mira Fornay (Slovacia) –
de[i m-a luat somnul la un mo ment
dat (de oboseal\), tot mi-a pl\cut
povestea compact\ [i lipsit\ de brizbrizuri
a unui t`n\r ]\ran slo vac
SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL IX » NR. 403 » 15-21 iunie 2013
www.suplimentuldecultura.ro

actualitate « 3
care nu se poate integra `n cer cul
boxerilor neonazi[ti din or\ [e lul ve -
cin dec`t ucig`ndu-[i (chiar [i din gre -
[eal\) fratele mai mic con ceput de
mama comun\ dup\ o idil\ dez o no -
rant\ cu un ]igan. U nul dintre pu -
]inele filme reali za te de femei des pre
care nu spui c\ e f\cut de o femeie.
Fatal de Lee Don-ku (Coreea de
Sud) – o poveste despre fapt\ [i r\s -
plat\ `n context religios spus\ din
punctul de vedere al unui t`n\r ca -
re o re`nt`lne[te, 10 ani mai t`r ziu,
pe t`n\ra pe care a violat-o `n grup
cu ni[te colegi de liceu. Un film „v\ -
zubil“, de[i finalul nu aduce o re -
zol vare inedit\.
Cristi Puiu, scos la tabl\
Printre multele evenimente specia -
le de la TIFF s-a num\rat [i lan sa -
rea unui box cu filmele lui Lu cian
Pintilie (`n sf`r[it!), urmat\ de o
proiec]ie, la cinema Arta, cu bo nu -
sul DVD-ului cu Prea t`rziu, reprezent`nd
conferin]a de pres\ de la
lansarea acestuia, `n 1996. ~nain tea
proiec]iei [i `n fa]a s\lii arhipli ne
`n care se afla [i Lucian Pintilie,
Cristi Puiu a spus:
„C`nd Mihai Chirilov m-a su -
nat s\ m\ `ntrebe dac\ vreau s\
vorbesc la lansarea acestei co lec ]ii,
m-a `ncurcat, de fapt, foarte tare.
De[i pare c\ mi-e u[or s\ vor besc,
de fapt mi-e foarte greu s\ vor besc
despre Lucian Pintilie. Eu m-am
apucat de cinema din curiozitate
[i cu fric\ pentru c\ este foarte
greu s\ imaginezi filme `n limba
român\, filme pescuite din lu mea
asta a noastr\, [i singurul autor
care m-a ajutat s\ trec peste a -
ceas t\ spaim\, prin filmele sale,
a fost Lucian Pintilie. Acesta e
un lucru foarte important, de[i
pare, a[a, un r\spuns complezent
pentru un jurnal oarecare. Am
aterizat `n lumea filmului de a iu -
rea [i, `n momentul c`nd am ter -
minat studiile, am vrut s\ fac un
documentar despre Pintilie care
s\ se cheme Lucian Pintilie, un re -
constitution/restitution (g\sisem
eu jocul \sta de cuvinte destul de
facil), dar n-am avut curajul s\ `l
caut s\ `l `ntreb. Mi-a fost foarte
fric\.
Mai t`rziu am avut ocazia s\ lu -
crez cu Lucian Pintilie [i, cumva,
frica asta s-a ad`ncit. C`nd am lu -
crat la Dup\-amiaza unui tor]io -
nar, cumva toat\ echipa era praf,
doar Lucian Pintilie era extra or di -
nar de activ [i atent la tot ce mi[ c\.
~n primul r`nd, era extraordinar
de frig. Toat\ lumea murea de frig,
domnul Pintilie nu avea probleme
cu frigul. Am ajuns atunci s\ `mi
reconfigurez discursul despre ci -
nema [i am ajuns cumva la ideea
(poate p\rea t`mpit ce spun, dar
cred cu toat\ fiin]a mea) c\ fil mul
e un efect secundar al unui drum
parcurs, al unui demers care nu
poate fi pus nici `n cuvinte, nici
`n imagini. Cu Lucian Pintilie nu
a fost ca [i cum am fi stat `n jurul
focului [i am fi vorbit despre ci -
ne ma c`t era ziua de lung\, dar, lu -
cr`nd la Dup\-amiaza unui tor ]io -
nar, am c\p\tat un soi de `n]e le -
gere a acestui lucru, c\ filmul e
un efect secundar al unei c\ut\ri
autentice. Tindem s\ credem c\
cinema `nseamn\ filme. Am `n ce -
tat s\ mai cred asta lucr`nd la Pin -
tilie. Pe atunci judecam filme le pe
care le vedeam, mai ales fil mele
lui, f\r\ s\ `n]eleg c\ exist\ ceva
mult mai important care se afl\
dincolo [i care ]ine de o continu\
interogare a lumii `n care tr\im.
Mi-e foarte greu s\ vorbesc [i
pentru c\ exist\ o istorie care ne
leag\. E o istorie pe care eu am par -
curs-o. {ti]i, c`nd e[ti t`n\r, crezi
c\ le [tii pe toate. Nu vreau s\ `mi
fac o mea culpa din aia de vitrin\ [i
nu [tiu dac\ e neap\rat vorba des -
pre tinere]e, dar foarte repede m-am
gr\bit s\ judec o mul ]ime de lu cru ri
[i m-am gr\bit s\ `l judec [i pe Lu cian
Pintilie [i filmele pe care le-a f\cut.
De fapt, nu prea s`nt multe de
spus. Eu m\ cam `nv`rt `n cerc.
Dac\ ar fi s\ r\spund la `ntreba rea
«Ce a `nsemnat Lucian Pintilie»
(m\ refer la perioada mea de for ma -
re), numai at`ta pot spune: c\, de
fapt, cinemaul este altceva dec`t fil -
mele pe care le vede]i, a[a cum poe -
zia se afl\ dincolo de poem, a[a cum
muzica se afl\ dincolo de sunete –
[i \sta a fost un lucru pe care l-am
`n]eles din `nt`lnirea asta.“
Dup\ ce i-a mul]umit lui Lu cian
Pintilie, Cristi Puiu s-a `ndreptat
spre r`ndul unde se afla acesta ca
s\ `l mai salute `nc\ o dat\. Dac\
s-a auzit bine, Pintilie i-ar fi spus
unui Cristi Puiu emo]ionat de par -
c\ ar fi fost scos la tabl\ de cel mai
sever profesor al [colii: „Costu mul
e `mprumutat“.
PALMARES TIFF 2013
Trofeul Transilvania: Corabia lui Tezeu/Ship
of Theseus, de Anand Gandhi (India)
Premiul pentru Cea mai bun\ regie: Rikiya
Imaizumi pentru Ceasul r\u, pisica neagr\/I Catch
a Terrible Cat/Koppidoi neko (Japonia)
Premiul Special al Juriului: Ana Guevara Pose,
Leticia Jorge Romero pentru Ploaie de vacan]\/
Tanta agua (Uruguay)
Premiul pentru Cea mai bun\ imagine: Pankaj
Kumar pentru Corabia lui Tezeu/Ship of Theseus
Premiul pentru Cea mai bun\ interpretare:
Gustav Dyekjær Giese pentru Nord-Vest/North -
west/Nordvest (regia: Michael Noer, Danemarca)
Premiul FIPRESCI: El limpiador (regia: Adri an
Saba, Peru)
Premiul Publicului: Wadjda (regia: Haifaa Al-
Mansour, Arabia Saudit\, Germania)
Premiul de Excelen]\: Lumini]a Gheorghiu
Premiul pentru ~ntreaga Carier\: Jirí Menzel,
Stephen Frears, Adrian Enescu
Premiul Zilelor Filmului Românesc la categoria
Lungmetraj: Aici... adic\ acolo (regia: Laura C\ p\ -
]ân\ Juller)
Premiul Zilelor Filmului Românesc la categoria
Scurtmetraj: Ca o umbr\ de nor (regia: Radu Jude)
Men]iune special\ Zilele Filmului Românesc la
categoria Scurtmetraj: Claudiu [i crapii (regia: An -
drei T\nase) [i Pastila fericirii (regia: Cecilia Felmeri)
Premiul Zilelor Filmului Românesc pentru Debut:
O lun\ `n Thailanda (regia: Paul Negoescu)
Premiul pentru Cel mai bun scurtmetraj din sec -
]iu nea Umbre: Moartea unei umbre/Death of a
Sha dow (regia: Tom van Avermaet, Belgia)
Premiul Let’s Go Digital!, pentru cel mai bun film
realizat `n cadrul atelierului de film pentru ado les -
cen]i: Pentru Carlo (regia: Teona Galgo]iu, Marc
Solomon, Eva Todic\)
Premiul Competi]iei Locale: Fragment viu/Eleven
töredék (regia: Bántó Csaba, Iszlai József) [i Cas\
drag\/Édes otthon (regia: Ábel Visky)
Men]iune Special\ `n cadrul Competi]iei Lo -
cale: Clubul de bridge (regia: Ana-Maria V`jdea,
Cristina Hane[)
Premiul HBO pentru Cel mai bun scenariu de
lungmetraj din cadrul Concursului Na]ional de
Scenarii, organizat de HBO România `n parte ne -
riat cu TIFF: Repara]ia de Toma Bogdan
Premiul HBO pentru Cel mai bun scenariu de
scurtmetraj: Dispozitivul 0068 de Radu B\rbu les cu
Premiul HBO pentru Cel mai bun scenariu de
documentar: Despre starea de bine de Marius Iacob
SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL IX » NR. 403 » 15-21 iunie 2013
www.suplimentuldecultura.ro

4 » actualitate
A `nceput Festivalul
Interna]ional al Educa]iei
Timp de 10 zile, `n perioada
14-23 iunie 2013, Ia[ul
g\zdu ie[te, `n premier\, cel
mai amplu proiect culturaleduca]ional
din România:
Festivalul Interna]ional al
Educa]iei.
Un festival exploziv, plin de cu loa -
re [i spectacol, un concept nou [i
modern, unic `n România, care va
promova educa]ia, cultura [i arta
`n aer liber [i, mai ales, „educa ]ia
prin entertainment“. Organi za tori:
Asocia]ia Proevent [i Prim\ria Ia[i.
Festivalul Interna]ional al E du -
ca]iei cuprinde [ase sec]iuni prin -
cipale – Muzic\, Teatru, Arte Vi zu -
ale, Carte, Conferin]e, Fringe – [i o
serie de evenimente unice de am -
ploare – „Ziua Absolventului“, „Dan -
seaz\ cu Noi!“, „Serile FIE“.
Festivalul Interna]ional al Edu -
ca]iei Ia[i [i-a deschis por]ile vi -
neri, cu Gala FIE, dedicat\ Exce -
len ]ei `n Educa]ie. Evenimentul,
organizat `n parteneriat cu uni ver -
sit\]ile publice ie[ene, cu Acade mia
Român\ – Filiala Ia[i [i cu In spec -
toratul {colar Jude]ean (ISJ) Ia[i,
s-a desf\[urat la Teatrul Na]ional.
Programul primei edi]ii FIE Ia[i
va pune `n valoare axa culturaleduca]ional\
a ora[ului – Axa FIE
Ia[i: Rond Agronomie – Rond Fun -
da]ie – Strada L\pu[neanu – Pia ]a
Unirii – Bulevardul {tefan cel Ma -
re – Pia]a Palatului Culturii.
S\ FIE Muzic\! Patru
mari evenimente
muzicale egida FIE
Pe 19 iunie, turneul mondial al Pa -
triciei Kaas, „Kaas chante Piaf“,
trece [i prin Ia[i.
Pe 21 iunie, la ora 20.00, tot pe sce -
na `n aer liber din Pia]a Palatului
Culturii, va avea loc concertul
„Clasic 300 – Debut“ al corului [i
orchestrei Universit\]ii de Arte
„George Enescu“.
Filarmonica de Stat „Moldo va“
din Ia[i va sus]ine, pe 22 iunie, tot
`n Pia]a Palatului, concertul anual
`n aer liber „Clasic 300“, unde vor
evolua, `n premier\ `n aceast\ for -
mul\, mezzosoprana Viorica Cor -
tez, soprana Elena Mo[uc, teno rul
C\lin Br\tescu [i violonistul Re mus
Azoi]ei, sub bagheta dirijorului
Vlad Conta.
Scripcarul pe acoperi[, cel mai
popular musical realizat `n Româ nia,
`n care 60 de arti[ti c`nt\ [i dan -
sea z\ acompania]i de o or ches tr\
spectaculoas\, va putea fi urm\ rit
pe 23 iunie, pe scena Casei de Cul -
tur\ a Studen]ilor.
Unul dintre momentele specia -
le din calendarul FIE este „Ziua
Absolventului“, o manifestare de -
dicat\ tuturor absolven]ilor [i or -
ganizat\ `n parteneriat cu uni ver -
sit\]ile publice din Ia[i. Eveni men -
tul va cuprinde Mar[ul tradi]io nal,
ceremonii solemne [i un concert
cu Vunk [i Antonia pe 20 iunie `n
Pia]a Palatului.
S\ FIE Oper\!
FIE aduce `n premier\ la Ia[i con -
ceptul de Opera Film Festi val, cu
cinci seri (14-18 iunie) dedi ca te fil -
melor de oper\. ~ns\ nu ori cum,
c\ci opera „iese `n strad\“. Proiec-
]iile, produc]ii 2011-2012, vor avea loc
`n aer liber, pe Bulevardul {tefan
cel Mare. Tosca, OPERAVOX –
Ani mated Operas, Andrea Bo -
celli – One Night in Central Park
(2011) New York, Andrea Chen ier,
La Bohème vor oferi cinci seri de
neuitat pentru melomani.
S\ FIE Teatru!
Trei produc]ii teatrale de ex cep -
]ie, prezentate at`t pe scenele din
]ar\, c`t [i pe cele din str\in\tate,
vor avea reprezenta]ii la Ia[i, `n
cadrul FIE, pe scena Casei de Cul -
tur\ a Studen]ilor: pe 15 iunie, {araiman,
un spectacol de dans con -
temporan [i stand-up comedy, pe
17 iunie, un excep]ional spec ta col
de teatru coregrafic – D’ale noas tre,
pe 20 [i 21 iunie – C\l\toriile lui
Gulliver, un proiect cultural rea -
lizat `n parteneriat cu Festivalul
de la Edinburgh [i semnat de Sil -
viu Purc\rete.
S\ FIE Arte Vizuale!
Trei expozi]ii de mare
clas\ [i o tab\r\ de
crea]ie
~ntre 14 [i 23 iunie, Pia]a Unirii
devine Pia]a Artelor, 26 de tineri
arti[ti urm`nd s\ participe aici la
o tab\r\ de crea]ie `n aer liber.
Evenimentele s`nt organizate `n
parteneriat cu Uniunea Arti[ ti -
lor Plastici din România – Filiala
Ia[i, Complexul Muzeal Na]ional
„Moldova“ Ia[i – Muzeul Unirii
[i Muzeul de Art\ „Ion Irimescu“
F\lticeni, sub genericul Festiva -
lu lui de Arte Vizuale.
Pe 15 iunie, la Muzeul Unirii
din Ia[i va avea loc vernisajul u -
nei fabuloase expozi]ii de sculp tu -
r\: „Patriarhul sculpturii româ -
ne[ti se re`ntoarce la Ia[i – Ion
Irimescu, 110 ani de la na[tere“.
O expozi]ie de pictur\ [i grafic\,
„Gala Atelier 35“, va fi vernisat\
pe 16 iunie, la Galeria de art\ din
Pia]a Unirii. Cea de-a treia expo zi -
]ie, `n care s`nt implica]i 60 de ar -
ti[ti plastici, „Simeza Ie[ea n\“, va
fi deschis\ pe 17 iunie, la Ga le riile
de art\ „N. Tonitza“ [i „Th. Pal la dy“
de pe Strada L\pu[neanu.
S\ FIE Carte!
~n perioada 15-20 iunie, FIE pro -
pune un Festival de Carte [i Au -
tori pentru Copii [i Adolescen]i,
prezidat de scriitorul Liviu Anto -
nesei, director editorial al Editu -
rii Adenium, care are drept invi -
ta]i scriitori renumi]i din ]ar\ [i
str\in\tate, printre care Spiri -
don Vangheli [i Mike Phillips, edi -
turi prestigioase, creatori [i fani
de benzi desenate.
Organizat de Inspectoratul {co -
lar Jude]ean (ISJ), Prim\ria Mu -
nicipiului [i Asocia]ia Proevent,
coproduc\tor: Editura „Adenium“
Ia[i, evenimentul va include pes te
60 de evenimente [i se va des -
f\[ura `n zona Palatul Copiilor –
Parcul „Voievozi“.
Zilele benzilor desenate (BD) se
vor derula `n perioada 18-20 iunie.
ISJ Ia[i va fi prezent `n cadrul
sec]iunii „FIE [i copiii“ cu pro -
iectul „Pa[i de copil `n Ia[ii ma -
rilor zidiri“, prin care 900 de e -
levi din localit\]i rurale s\race vor
beneficia de activit\]ile FIE, vor
vizita muzee [i obiective turis ti ce,
vor primi c\r]i [i pliante despre
ora[ul Ia[i.
S\ FIE Conferin]e [i
`nt`lniri motiva]ionale!
Festivalul Interna]ional al Edu -
ca ]iei (FIE) invit\ publicul ie [ean
[i la o serie de interesante con fe -
rin]e motiva]ionale. Orga ni zate `n
parteneriat cu cele cinci uni ver -
sit\]i publice ie[ene, aces tea vor
debuta pe 15 iunie, c`nd lor dul
David Trimble, laureat al Pre miu -
lui Nobel pentru Pace `n 1998, va
conferen]ia la Biblioteca Centra -
l\ Universitar\ (BCU) din Ia[i.
S\ FIE Fringe!
Un maraton de zece zile dedicat
exclusiv produc]iilor indepen den -
te de teatru neconven]ional [i dans
contemporan.
Fringe Ia[i Festival `nseamn\ 10
scene amenajate `n cele mai po pu -
lare cafenele de pe Axa FIE, do u\
scene `n aer liber, pe Bulevardul
{tefan cel Mare, 200 de arti[ti din
toat\ ]ara, peste 40 de trupe de tea -
tru independente din România,
peste 75 de reprezenta]ii [i 50 de
performance-uri de coregrafie, tea -
tru [i dans contemporan.
SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL IX » NR. 403 » 15-21 iunie 2013
www.suplimentuldecultura.ro

opinii « 5
Om fi noi aici de dou\ mii de ani,
dar, vorba aia, n-am construit catedrale
[i nici m\car case solide
pentru cet\]enii obi[nui]i. O paralel\
mai realist\, chiar dac\ tot
aproximativ\, se poate face doar
pornind de la aceia[i termeni, cam
ca la un concurs de cros, unde to]i
concuren]ii au abilit\]i fizice simi -
lare [i pornesc `n curs\ de pe ace -
ea[i linie.
Asemenea condi]ii le `ndepline[ -
te regiunea Banatului `n ansamblul
ei, care `n 1918 reprezenta un
teritoriu cvasiunitar, cu o dezvol -
tare relativ uniform\ de dou\ secole,
sub administra]ie austriac\
[i, ulterior, maghiar\. Acum o su -
t\ de ani, ora[ele [i satele din Banat
erau aproximativ similare `n
plan cultural, administrativ, arhi -
tectural, ba chiar [i popula]ional.
S-au dezvoltat uniform – cele mai
mari mai bine, cele mai mici rezo -
nabil – [i [i-au dezvoltat o specifici -
tate ce s-a p\strat suficient de bine
ca s\ po]i confunda (s\ zicem) o stra -
d\ din Szeged cu una din Lugoj.
Dup\ 1918 o parte din Banat a de -
venit româneasc\, alta s`rbeasc\ (pe
atunci iugoslav\), iar o a treia buc\ -
]ic\, cea mai mic\, a revenit Unga -
riei. {i de aici locuitorii [i ora [e le
ori satele lor au urmat fiecare un
traseu diferit, care reflect\, cred,
destul de bine calitatea administra -
]iei [i a modelului de societate for -
mat `n statul român, maghiar sau
s`rb. E ca [i cum aceste teritorii foar -
te similare ar fi fost izolate `n ni[ te
imaginare vase Petri gigantice,
Românii e de[tep]i:
Radu Pavel Gheo
Compara]ii (II)
Am scris s\pt\m`na trecut\, pornind de la o obsesie
na]ional\, despre problemele pe care le pun
compara]iile `ntre români [i alte na]iuni – `n general
europene. E stupid s\ te compari cu ni[te culturi [i
civiliza]ii care au pornit cu un avans considerabil [i de
fapt au dat direc]ia de evolu]ie a civiliza]iei moderne.
`n care s-au introdus culturi na ]io -
nale diferite: vasul România, vasul
Serbia, vasul Ungaria. Urm\rind
dezvoltarea fiec\ruia, po]i afla c` -
teva lucruri despre cultura care
le-a preluat.
Am avut ocazia s\ fac, superficial,
un asemenea experiment a -
cum vreo dou\ s\pt\m`ni, `ntr-un
tur de weekend prin c`teva dintre
ora[ele str\ine propuse pentru dis -
cu]ie: Szeged (`n Ungaria), Suboti -
ca, Novi Sad [i Vršac (`n Serbia).
Compara]ia era inevitabil\, mai
ales c`nd mergeam pe str\zi din
Szeged sau Subotica pe care, da -
c\ n-a[ fi [tiut unde m\ aflu, le-a[
fi putut crede foarte u[or str\zi lu -
gojene sau timi[orene. Astfel am
v\zut c\ masochismul nostru (sau
acel „sentiment românesc al urii
de sine“, cum scria Luca Pi]u) e
justificat: dintre fostele ora[e aus -
tro-ungare din Banat, cele române[ti
arat\ cel mai prost. Cl\dirile
vechi s`nt cele mai d\r\p\nate, tra -
ficul e cel mai aglomerat, mizeria
e cea mai mare. ~n plus, nu [tiu de
ce, toate ora[ele [i satele române[ti
arat\ pr\fuite, ca [i cum `n ultimul
secol pe ele s-ar fi pus un strat de
mizerie ce n-a mai fost cur\]at de
nimeni.
Cel mai bine ar\ta, confir m`nd
cli[eele, Szegedul maghiar. Szege dul
are, printre altele, un centru pieto -
nal imens, cum la noi nu mai e xis -
t\ dec`t, poate, `n Sibiu, iar cl\diri le
de acolo, toate de secol XIX, s`nt
renovate frumos [i zugr\vite `n
culori stinse [i calde. Toate. Ici [i
colo r\sar statui urbane de bronz,
cu scene de via]\ cotidian\: o ma m\
cu copii, un violonist. ~ntreg centrul
pare proasp\t m\turat [i sp\ -
lat, a[a cum a fost ori de c`te ori am
ajuns acolo. Trotuarele s`nt netede
sau, `n cel mai r\u caz, acceptabile
– lucru de care mi-am dat seama
c`nd am observat c\ merg u[or,
de parc\ mi-ar fi fost luat\ o pova -
r\ din spate, [i nu mai plec mereu
privirea la gropi.
~n Serbia lucrurile stau mai
prost, ca `ntr-o ]ar\ s\rac\, ce se
reface dup\ un r\zboi. Dar ora [e -
le lor, mari [i mici, nu arat\ a[a
de prost ca ora[ele din Banatul ro -
mânesc. ~n primul r`nd – iar\[i –
s`nt mai curate. M\turate, `n mod
sigur. Cl\dirile istorice s`nt par ]i -
al renovate (ni s-a spus c\ nu s`nt
suficien]i bani), dar „par]ial“ `n -
seamn\ mai mult dec`t `n Timi [oa -
ra, de exemplu. Exist\ (iar\[i) cen -
tre pietonale `ntinse, cum nu prea
s`nt `n România. Podurile imense
peste Dun\re, distruse de bombar -
damentele NATO `n 1999, au fost
reconstruite rapid. S`rbii au autostr\zi
lungi de acum c`teva dece -
nii, iar [oselele lor na]ionale s`nt
mai bune dec`t cele din România.
{i `nc\ un lucru care m-a uimit:
de c`nd am ie[it din România, n-am
mai v\zut nici o sticl\ de plastic
aruncat\ aiurea pe strad\. Poate
nu m-am uitat foarte atent. Prime -
le le-am v\zut dup\ ce am trecut de
vama de la Moravi]a, `n România.
Cam asta ar fi compara]ia, sim -
plist\ [i rezumativ\: vasul Petri ro -
mânesc pute cel mai tare. E murdar.
Pr\fuit. D\r\p\nat. Plin de gunoa -
ie [i sticle de plastic zoioase. Ce
s-a construit acum un secol se d\ -
r` m\ peste noi – cum se `nt`mpl\ [i
`n Bucure[ti. {oselele s`nt accepta -
bile sau proaste. Despre centre pie -
tonale sau zone de agrement nu mai
vorbesc. Asta e situa]ia. |sta e spe -
cificul nostru. De aproape o sut\ de
ani.
Ba nu, era s\ uit. Exist\ un capi -
tol unde Banatul românesc se evi -
den]iaz\, cum se eviden]iaz\ toat\
România: nic\ieri `n Ungaria sau
Serbia nu am v\zut at`tea ma[ini de
lux ca `n România. ~nseamn\ [i as ta
ceva: `n tensiunea dintre interesul
comunitar [i egoismul individual,
la noi a c`[tigat individul. Comuni -
tatea se poate duce de r`p\. {i, `n
opinia mea, asta [i face – sub faldurile
celui mai mare drapel na -
]io nal din lume.
Pinacoteca din Petrila
Ion Barbu
Suplimentul lui Jup:
» Dintre fostele ora[e
aus tro-ungare din
Banat, cele române[ti
arat\ cel mai prost.
Cl\dirile vechi s`nt cele
mai d\r\p\nate, tra -
ficul e cel mai
aglomerat, mizeria e
cea mai mare.
SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL IX » NR. 403 » 15-21 iunie 2013
www.suplimentuldecultura.ro

6 » muzic\
Rockin’ by myself
Dumitru Ungureanu
Din\untru spre
afar\
La prima lectur\, Istoria perso -
nal\ a Pink Floyd, a[ternut\ de
Nick Mason pe h`rtie, este... foar te
personal\, `ntr-adev\r! Conclu zia
mea nu onoreaz\ nici un ziarist de
cancan, dar e singura fraz\ pe
care o pot scrie f\r\ ca deficitul ei
de percutan]\ s\-mi declan[eze au -
tocritica. Pur [i simplu nu prea am
ce comenta despre cartea aflat\ pe
mas\, la care privesc aproape in -
terzis! Publicat `n limba român\
la Editura Victoria Books, 2013,
textul e tradus de Louis Ulrich (s\
fie un pseudonim Prea seam\ n\
cu al bateristului de la Metallica!),
f\r\ poticneli sau aglomer\ri de
sinonime. Cursivitatea frazei nu
exclude sensurile subtile (cunos -
cute vorbitorilor nativi de engle z\)
pe care graiul Albionului le con ]i -
ne. Admirabilele `ntors\turi de ex -
primare ale lui Mason atest\ un
sim] al umorului deosebit de ridi -
cat, ca inteligen]\ [i pondere `n
total. ~nc\ de pe prima pagin\, ba -
teristul spune: „Roger a catadicsit
s\ discute cu mine abia dup\ vreo
[ase luni `n care studiaser\m la
acela[i colegiu“. {i-apoi: „Roger `l
acostase pe Rick Wright, care era
[i el `n clas\ cu noi, [i `i ceruse o
]igar\, cerere pe care Rick a refu -
zat-o f\r\ drept de apel. A fost un
prim semn al legendarei gene ro -
zit\]i a lui Rick“. {i c`te alte exem -
ple, toate pline de haz [i doldora de
„`nv\]\minte“! Indiscutabil, eroul
lui Mason a fost [i-a r\mas Ro ger
Waters, eternul Pinkie, priete -
nul s\u.
Nici o fic]iune nu poate s\ de p\ -
[easc\ interesul st`rnit de via]a
real\, tr\it\ la o intensitate ce a -
tin ge limite mortale de nenu m\ -
rate ori. Mason este un fin obser -
vator al colegilor [i prietenilor s\i,
dar [i al epocii prin care trec, l\ -
s`ndu-[i amprenta asupra ei f\r\ s\
vrea cu dinadinsul. Mediul de pro -
venien]\ al membrilor Pink Floyd
(trupa & echipa tehnic\) este nu mit
clasa de mijloc. Nu starea financiar\
define[te situa]ia, ci nivel ul
de preg\tire intelectual\ [i profesia.
Tat\l lui Nick este regizor
de filme documentare, mama lui
Roger profesoar\ de liceu `n Oxford,
tat\l lui Rick cercet\tor-[ef
`ntr-un laborator de biochimie, p\ -
rin]ii lui David profesori de co le -
giu `n acela[i Oxford, unde s-a n\s -
cut [i unde s-a retras definitiv Syd
Barrett. Copil plin de talent al u -
nui medic [i profesor universitar,
crescut `n stil boem, Syd a c\zut
u[or prad\ excesului de substan ]e
ce `nfl\c\rau imagina]ia `n ace ea[i
m\sur\ `n care instaurau depen -
den]a. Mason nu spune explicit c\
Roger, David sau el ar fi folosit a -
semenea stimulente, dar pome ne[ te
de perioada `n care Rick se plim -
ba pe valul afrodiziacelor sim]in -
du-se mai bine dec`t la s`nul afro -
ditelor M\rii Egee, str\b\tut\ cu
iahtul `ntr-o aparent lipsit\ de
noim\ odisee.
B\uturi, droguri, femei, scan da -
luri etc. Ingredientele rock-and-roll
clasice, spaima oamenilor cu min]i,
preocuparea mafio]ilor ce mi[ c\
banii, ]inta blamului public, exprimat
de preo]i f\r\ audien]\, de mo -
rali[ti ipocri]i [i de politicieni co -
rup]i. Educa]ia sobr\ [i serioa s\
de care au beneficiat patru dintre
cei cinci Pink Floyd nu putea con -
tracara spiritul vremii. Pentru ci -
neva care s-a aflat „la locul potri vit
`n momentul potrivit“ (asta e chiar
opinia lui Nick Mason [i-a altora
din angrenaj), era imposibil s\ ig no -
re astfel de adjuvante ale mun cii
`n bun\ dispozi]ie. For]a ce-a pro -
pulsat Pink Floyd pe culmea unde
o g\sim azi nu se datoreaz\ ste ro -
izilor, ci rezisten]ei la avata ru ri le
[i, mai presus de toate, la ispi te le
unei cariere desf\[urate sub flamura
viciului ajuns supliciu. Si gur
c\ p\]ania lui Syd, secerat de ilu -
zie, nu le-a inoculat abstinen]a, ci
doar le-a dat un avertisment. Iar
ei l-au `n]eles la timp.
Certurile, `mp\c\rile, obsesiile
[i obstina]iile fiec\ruia fac obiect de
studiu ironic pentru baterist. Care
nu se cru]\ pe sine deloc: era mai
bun la petreceri dec`t la sincro ni -
zare muzical\ cu ceilal]i trei!
Discuri, arhive [i atitudini...
~ntr-un interviu pe care un
celebru pedagog al viorii,
Zakhar Bron, mi l-a dat zilele
trecute, cu ocazia sesiunii
anuale de clase de m\iestrie
de la Academia Kronberg, `n
Germania, [i care va ap\rea `n
edi]ia vii toare a „Suplimen tu -
lui de cultur\“, violonistul no -
ta `n trecere ceea ce numea o
atitudine „catas trofal\“ din
partea presei de ast\zi: anu -
me de a califica drept genii
arti[ti ce s`nt departe „de a fi
ajuns pe lun\“. Zakhar Bron
are, desigur, dreptate [i am
z`mbit `n g`ndul meu auzindu-l
[i rea mintindu-mi diverse
osa nale `n\l]ate, la Bucure[ti,
unor instrumenti[ti locali...
Ceea ce a f\cut `ns\ Zakhar Bron –
[i este admirabil! – a fost de a `n cer -
ca s\ aduc\ `n aten]ia public\ o se rie
de studen]i de mare talent [i poten -
]ial viitor, reunindu-i `ntr-o orches -
tr\ [i `nregistr`nd cu ei. Casa de dis -
curi „Interlaken Classics“, dintr-o
cunoscut\ sta]iune de odihn\ el -
ve]ian\, unde profesorul Bron d\
cursuri de var\, a publicat ceea ce
pare primul CD dintr-o serie cu
Bron Chamber Orchestra. Forma]ia
a fost constituit\ `n 2008, c`nd a de -
butat la Festivalul de la St. Moritz,
tot `n Elve]ia. Ideea prof. Bron – [i
reiau aici explica]iile oferite de
livretul substan]ial al noului CD
intitulat Impressions – a fost de a
reuni studen]ii s\i cei mai buni
din Elve]ia cu cei din clasele sale
de la Köln, Zürich [i Madrid.
Rezultatul este un disc excep ]io -
nal, `nregistrat `n formatul SACD,
cu 19 violoni[ti [i violonceli[ti de
cele mai diverse na]ionalit\]i [i
care promit s\ devin\ o str\lucit\
genera]ie de interpre]i. Programul
discului este constituit din piese de
virtuozitate, unele transcrise spe cial
pentru orchestr\ de coarde, de Ca -
mille Saint-Saens, Jean Sibelius,
Franz Waxman, Wieniawski, Fritz
Kreisler, Samuel Barber, Fabian
Panisello [i Paganini. Zakhar Bron,
care c`nt\ el `nsu[i pe disc Mazur ca
„Kujawiak“ de Wieniawski [i trei
piese de Fritz Kreisler, a ales doi din -
tre studen]ii s\i japonezi pentru a-i
aduce `n aten]ia lumii muzicale.
Cel dint`i este Arata Yumi, n\s cut
`n 1992 la Tokyo [i elev al lui Bron
din 2002, solist al Rondo-ului Capriccioso,
op. 28 de Saint-Saens. Cel
de-al doilea este violonista Mone
Hattori, n\scut\ la Tokyo `n 1999, c`[ -
tig\toare deja a unor premii `nt`i la
concursuri interna]ionale pentru
tineri [i care studiaz\ cu prof. Bron
din 2011. Hattori d\ o uimitoare [i
str\lucitoare interpretare Fanteziei
Carmen de Franz Waxman. Impressions
(Ars 38133) este un CD ce me -
rit\ ascultat [i o demonstra]ie c\
Scrisoare pentru melomani
„Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)
Victor Eskenasy
vedetismului promovat de marile
case de discuri occidentale sau pos -
turi de radio (ca `n România) i se
poate contrapune un gest de promovare
real\ a artei muzicale de
cea mai bun\ calitate.
Altfel, dup\ modesta mea opinie,
compania meritorie a lunii iunie [i
discul ei ar putea fi declarate ca sa
german\ Audite [i o `nregistra re
din arhiva fostului post de radio a -
me rican al Berlinului, RIAS. Edito -
rii casei germane public\ arhivele
unei serii de concerte radiofonice,
intitulat\ „RIAS prezint\“ [i inau -
gurat\ `n 1960. Postul de Radio din
Sectorul american al Berlinului, `n
asociere cu Orchestra sa Simfoni -
c\ Radio, `[i propunea la acea dat\
s\ aduc\ `n prim-plan arti[ti tineri
de valoare, la `nceputul carierei,
oferindu-le ocazia de a c`nta pentru
`nt`ia oar\ cu o orchestr\ profesionist\
din Berlin.
Tipicul acestor concerte este pre -
zentat `n livretul discului Audite:
fiecare concert aducea `n scen\ doi
interpre]i, instrumenti[ti sau vocali,
mai rar o forma]ie de camer\, pro -
gramul, stabilit `n acord cu un t` n\r
dirijor, incluz`nd dou\ piese con cer -
tante [i una orchestral\. Tinerii so -
li[ti erau admi[i cu condi]ia s\ nu
fi ap\rut anterior pe vreo scen\ ber -
linez\ `mpreun\ cu o orchestr\.
Din arhiva bogat\ ce se p\strea -
z\ ast\zi la Deutschlandradio – [i
care, ni se spune, de]ine, `ntre altele,
concerte de debut berlinez cu Jes sye
Norman, Daniel Barenboim, Evgheni
Kissin, dirijorul Simon Rattle
[i Cecilia Bartoli –, editorii de la
Audite au ales pentru a inaugura
colec]ia o sear\ de-a dreptul excep]ional\,
din 5 martie 1963.
Jacqueline du Près, atunci `n
v`rst\ de 18 ani, a c`ntat Concertul
pentru violoncel [i orchestr\ `n la
minor de Schumann. Marea violon -
celist\, a c\rei carier\ pe disc a de bu -
tat `n 1965 cu memorabila inter pre -
tare a Concertului pentru violoncel
de Elgar [i care avea s\ concerteze
un singur deceniu, r\pus\ apoi de
boal\, face demonstra]ia calit\]i -
lor ei muzicale [i umane ce i-au dus
faima peste decenii.
Cel de-al doilea solist al serii din
1963 a fost pianistul argentinian
Bruno Leonardo Gelber, `n Concertul
nr. 1 pentru pian [i orchestr\ de
Brahms. Pianist excep]ional, ale c\ -
rui `nregistr\ri ast\zi s`nt rare, Gel -
ber c`[tigase `n 1961 un premiu la
Concursul Long-Thibaud, dup\ stu -
dii f\cute la Paris cu Marguerite
Long. Concertul a fost dirijat de Gerd
Albrecht, el `nsu[i la `nceputul ca -
rierei dirijorale, `n v`rst\ de 27 de
ani. A[a cum scriu editorii CD-ului,
cele c`teva imperfec]iuni ale inter -
pre t\rii live s`nt departe de a arun -
ca o umbr\ real\ asupra acestui disc
istoric, cu o remasterizare perfect\.
Audite este o companie deja bine
cunoscut\ pentru `nregistr\rile is -
torice, iar amatorilor le recomand s\
urm\reasc\ apari]iile viitoare, la
sf`r[itul acestei luni fiind anun ]a -
t\ o serie a cvartetelor de coarde
beethoveniene cu „Amadeus Quar -
tet“, peste var\ discuri din arhiva
Festivalului de la Lucerna, iar `n
toamn\, mult am`natul set al `n re -
gistr\rilor complete ale lui Sergiu
Celibidache la Berlin, acoperind
perioada 1945-1957!
SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL IX » NR. 403 » 15-21 iunie 2013
www.suplimentuldecultura.ro

teatru « 7
Sibiu, starea
de bine
Datul `n spectacol
Olti]a C`ntec
Dac\ mi s-ar cere s\ dau o reprezentare concret\
Edenului teatral, atunci o parte substan]ial\ din
configura]ie ar proveni de la Festivalul Interna]ional de
Teatru de la Sibiu (FITS). Plus Avignon [i Edinburgh,
manifest\ri de la care, de altfel, Festivalul sibian se [i
revendic\. {i cum s\ nu fie FITS echivalentul personal al
paradisului estetic, dac\ la hotel aveam o camerist\
asiatic\, cu care conversam `n englez\, iar de la
Bucure[ti la Sibiu am ajuns `ntr-un BMW nou-nou],
ultimul model, cum un biet slujba[ al artelor ca mine
doar `n revistele de specialitate [i showroom-uri poate
vedea BMW este ma[ina FITS 2013, acceptul firmei de
a-[i asocia numele [i produsele cu evenimentul spun`nd
multe, practic totul despre vizibilitatea acestuia.
FITS a ajuns la num\rul 20 [i nu
mai este, de mult, doar un festival
de teatru, chiar dac\ [i-a conservat
acest nume. A urmat cursul
noilor realit\]i artistice, care au
transgresat grani]ele purit\]ii de
specie, prezent`ndu-le at`t de com -
plet, deschiz`ndu-se diverselor ver -
siuni de comunicare spiritual\. E un
festival al tuturor artelor [i for me -
lor de expresie artistic\, reunind
un num\r impresionant de tru -
pe, genuri, arti[ti, ]\ri. Statistica
vorbe[te de la sine, cu precizie,
chiar dac\ cifrele pot p\rea nela -
locul lor `n sfera subiectivit\]ii [i
vocilor plurale: 350 de spectacole,
70 de ]\ri, 66 de spa]ii, 60.000 de
spectatori a[tepta]i zilnic.
Fran]a este acum invitat de o -
noare, cei 20 de ani de FITS coinciz`nd
cu anii de francofonie ai
Constantin Chiriac, managerul Festivalului Interna]ional de Teatru de la Sibiu
României, din Hexagon deplas`n -
du-se la Sibiu 11 spectacole [i mul]i
invita]i de soi. Privind la succesul
FITS, nu po]i s\ nu te `ntrebi
cum a fost posibil, cum s-a ajuns de
la 13 spectacole din 8 ]\ri, c`te erau
la prima edi]ie, `n 1994, la 350 din
70 de ]\ri, c`te s`nt `n 2013
Manager, primar,
continuitate [i
parteneriate
Unu. Datorit\ managerului Constantin
Chiriac, om de teatru cu
ambi]ie, viziune, care a [tiut me -
reu cum s\-[i fac\ echipa, s\ o
men ]in\ `n alert\ organizatoric\
[i ce oportunit\]i na]ionale [i inter -
na]ionale s\ exploateze. Doi. Un
primar neam], Klaus Iohannis, ca -
re a `n]eles cu mult `naintea altora
c\ investi]ia `n creativitate e pe
termen lung, e garantat\, c\ spi -
ritul te aduce pe picior de egalita -
te cu `ntreaga lume. Trei. Continuitate
`n proiect, dezvoltarea de
la o edi]ie la alta, `ntruc`t acestea
sporesc credibilitatea [i atrag tot
mai mul]i parteneri. Patru. Par te -
neriate diverse [i multiple, de
curs\ lung\, aderarea la re]ele cul -
turale, sprijin din partea repre -
zen tan]elor culturale [i diplomatice,
sponsori puternici. ~n bro -
[ura Festivalului, 22 de pagini
s`nt ocupate de numele [i logou -
rile partenerilor [i sponsorilor.
Conform declara]iilor organizatorilor,
numai 15% din bugetul
FITS provine din bani publici,
ceea ce scade semnificativ dependen]a
de un buget instabil [i fra -
gil precum al României.
Perspectiv\ [i
popularitate
Cinci. Lucrul `n perspectiv\, adi -
c\ m\car cu o edi]ie [i jum\tate
`nainte. Stafful Festivalului are de -
ja aproape complet\ configura]ia
manifest\rii de anul viitor. Doar
a[a poate atrage resursele necesare
[i antama prezen]e de top.
Solitaritate, premiera Teatrului
Na]ional „Radu Stanca“ la FITS,
este o coproduc]ie realizat\ `n cadrul
proiectului „Ora[e pe Sce n\/
Villes en Scene“, cu Théâtre Natio -
nal de la Communauté Française
de Belgique, cu Odéon-Théâtre de
l’Europe [i Festivalul Avignon
2014. Spectacolul va fi prezentat a -
nul viitor `n programul oficial al
Festivalului de la Avignon, precum
[i `n stagiunea Teatrului Na -
]ional din Bruxelles. {ase. Popularitatea
festivalului sibian se da -
toreaz\ faptului c\ ofer\ de toate
pentru to]i, `n tot ora[ul [i `n `m -
prejurimi. De la reprezenta]ii stra -
dale, de circ, concerte `n aer li -
ber, pentru cei care nu au obi[ -
nu in]a de a intra `ntr-o sal\ de
teatru, la dans, conferin]e, dezbateri,
spectacole ale celor mai bine
cotate companii ale momentului,
pentru spectatorii specializa]i, fideli.
Plus expozi]ii, lans\ri de car -
te, spectacole-lectur\, filme, ate lie -
re de scriere dramatic\, actorie,
muzic\, `nt`lniri cu arti[tii, o
sec ]iune a [colilor de teatru etc.
Dac\ recapitulezi, istoria FITS de -
vine un soi de enciclopedie a trecutului
recent al teatrului, pe aici
peregrin`ndu-se cele mai importante
nume ale scenelor lumii cu
e[antioane spectaculare. La elite,
s-au `nscris `n acest an compania
Sashei Waltz, practician\ a tea tru -
lui-dans dezvoltat pe filiera Pina
Bausch, Declan Donnellan, compa -
nia lituanian\ Meno Fortas a lui
Eimuntas Nekrošius, Rodrigo Gar -
cía, Esteve Soler, Joël Pommerat,
dramaturgi [i regizori, Bernard
Faivre d’Arcier, fost director al
Festivalului de la Avignon [i al
Bienalei Lyon, Claire David, coordonatoarea
colec]iei de teatru
de la Actes Sud, Jean-Jacques Le -
mêtre, muzician, creator de instru -
mente muzicale [i compozitor pen tru
Théâtre du Soleil, Jonathan Mills,
director al Festivalului Edinburgh
[i mul]i al]ii.
» FITS e un festival al
tuturor artelor [i for -
me lor de expresie
artistic\, reunind un
num\r impresionant de
tru pe, genuri, arti[ti,
]\ri. Statistica vorbe[te
de la sine, cu precizie,
chiar dac\ cifrele pot
p\rea nela locul lor `n
sfera subiectivit\]ii [i
vocilor plurale: 350 de
spectacole, 70 de ]\ri,
66 de spa]ii, 60.000 de
spectatori a[tepta]i
zilnic.
Cel mai greu este s\ alegi
unde s\ te duci
FITS e ca o ma[in\rie uria[\ care
func]ioneaz\ datorit\ roti]elor de
diverse m\rimi din interior. Angrenajul,
adic\ stafful, num\r\
pes te 300 de speciali[ti, plus vo -
luntari care vin aici din toat\ ]ara
ca la o adev\rat\ [coal\. La Sibiu
e o stare de bine. De c`nd Festiva -
lul Na]ional de Teatru a renun ]at/
pierdut componenta sa interna ]io -
nal\, Sibiul `]i ofer\ cea mai bu -
n\ [ans\ de a vedea ce se mai produce
prin lume `n acest moment.
Programul e at`t de dens, `nc`t tre -
buie s\ alegi, iar asta e cel mai greu,
nici nu [tii la ce s\ renun]i, unde
s\ te mai duci, pentru c\ ai vrea s\
vezi tot, numai c\ asta nu se poa -
te. Dai peste cuno[tin]e [i prie teni
cu care nu te-ai v\zut de mult, Bu -
cure[tiul, Clujul [i Timi [oara tea -
trale, toat\ ]ara se mut\ simbolic
la Sibiu pentru aceste zile.
Ce n-a mers anul acesta Vremea.
A plouat f\r\ mil\, mult, prea mult,
z\d\rnicind planurile de strad\
ale organizatorilor. Chiar [i a[a,
arti[ti [i public `mpreun\ au re -
zistat la rafale de v`nt [i ap\ c\ zu t\
cu g\leata din cer. Adeverind ide -
ea c\ teatrul e un loc de `nt`lnire.
SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL IX » NR. 403 » 15-21 iunie 2013
www.suplimentuldecultura.ro

8 » lansare
Ordine [i Haos de Andrei Oi[teanu —
o carte esen]ial\ despre mit [i magie
`n cultura tradi]ional\ româneasc\
La recent `ncheiata edi]ie a
T`rgului de carte Bookfest,
Editura Polirom a lansat,
al\turi de numeroase alte
titluri, [i cel mai recent vo -
lum al lui Andrei Oi[teanu,
ap\rut `n seria de autor ce `i
este dedicat\. Este vorba
despre Ordine [i Haos. Mit
[i magie `n cultura tradi]io -
nal\ româneasc\, care ur mea -
z\ dup\ Imaginea evre ului
`n cultura român\, Cutia cu
b\tr`ni [i Gr\dina de din -
colo. Zoosophia: Comentarii
mitologice. La lansare, pe
l`ng\ autor, au participat
Adrian {erban, director
editorial al Editurii
Polirom, Paul Cernat, critic
literar, [i Vintil\
Mih\ilescu, antro polog,
publicist, profesor la
{coala Na]ional\ de Studii
Politice [i Administrative.
Paul Cernat:
„V\ `ndemn s\ citi]i tot
ce a publicat Andrei
Oi[teanu“
Am s\ vorbesc `n calitate de nespe -
cialist `n etnologie sau antropolo -
gie, spre deosebire de domnul Vin -
til\ Mih\ilescu, dar [i `n calitate de
critic literar care are o concep]ie
despre literatur\ neredus\ la este -
ticul pur [i care prive[te literatura
`ntr-un sens mai cur`nd antropologic.
Exist\ o `nt`lnire `ntre antro -
pologie [i literatur\, iar Andrei Oi[ -
teanu este un autor `n persoana c\ -
ruia se `nt`lnesc efectiv cele dou\
preocup\ri: pentru etnologie, antropologie
cultural\ pe de o parte,
pentru fic]iune pe de alt\ parte. De
fapt, ele s`nt inseparabile la o privire
mai atent\.
Avem bucuria de a prezenta as -
t\zi o carte special\, o carte care
`ntr-adev\r a avut o istorie destul
de complicat\. Ea a ap\rut la sf`r [i -
tul lui 1989, chiar la sf`r[itul regimu -
lui comunist. A fost republicat\ cu
titlul original `n 2004, iar ast\zi o
avem `ntr-o variant\ rev\zut\ [i
sensibil ad\ugit\. Probabil este o
edi]ie definitiv\, o carte care acoper\
o multitudine de preocup\ri
ale acestui om-orchestr\ care este
Andrei Oi[teanu, un erudit care nu
scrie doar pentru un public specia -
lizat , ci [i pentru un public general
cultivat. ~n felul acesta se explic\ [i
prezen]a mea `n calitate de comen -
tator al acestei c\r]i pentru discu -
tarea c\reia, cum spuneam, nu am
expertiza specialistului, dar pot s\-i
identific mizele, structura, implica -
]iile multiple. Este o carte din ca re au
crescut `n timp [i alte studii, `ntre ca -
re o carte foarte importan t\ despre
Narcotice `n cultura româ n\. Mai pre -
cis, din capitolul despre nar cotice din
Ordine [i Haos. Mit [i magie `n cultu -
ra tradi]ional\ româneasc\ s-a dez -
voltat un stu diu substan]ial, un stu -
diu de pionierat `n cultura româ n\.
Un alt capitol, cel despre `ngeri, sen -
sibil augmentat, a intrat `n sumarul
volumului in honorem Andrei Ple [u.
Cred de asemenea c\ e xist\ poten-
]ial de autonomizare la propor]ia
unui volum [i `n leg\ tu r\ cu alte ca -
pitole ce alc\tuiesc su marul prezentei
c\r]i [i m\ refer `n special la
capitolul, cu totul apar te, des pre
folclorul magico-ritual al copiilor.
Trec`nd `ntr-un alt plan al discu -
]iei, a[ spune c\ acest volum este de
fapt o carte despre bine [i r\u. Vor -
beam mai devreme cu Andrei Oi[ -
teanu [i-i spuneam c\ a scris o car -
te despre „Diavol [i bunul Dumnezeu“.
Exist\ chiar un studiu cu acest
titlu al domniei sale care a intrat `n
substan]a acesteia, un studiu pe fi -
liera lui Mircea Eliade, titlul apar -
]in`ndu-i evident lui Sartre. Este o
carte despre bine [i r\u `n cultura
roman\, despre principiul binelui
[i al r\ului `n cultura arhaic\ român\
[i `n imaginarul arhaic autoh -
ton. Este, `n acela[i timp, o carte
despre pericole [i despre protec ]ia
`mpotriva pericolelor care amenin -
]\ fiin]a uman\. Cu scuze pentru
termenul cam pre]ios, dar de specialitate,
este o carte cu valoare a -
potropaic\, apotropaic `nsem n`nd,
`n traducere aproximativ\, `ncon -
ju rarea unui loc prin rituri de pro -
tec]ie `mpotriva duhurilor rele, a
demonilor. {i aceast\ carte este
una menit\ s\ protejeze spiritual
`mpotriva demonilor care ne ame -
nin]\. Pe l`ng\ faptul c\ este o car -
te erudit\, o carte sistematic\ [i
riguroas\ `n spiritul caracteristic
domnului Andrei Oi[teanu, avem
de a face, subliniez, cu o poveste
erudit\ despre bine [i r\u, despre
Diavol [i bunul Dumnezeu, [i des -
pre conflictul dintre ei. A[ cita un
fragment din finalul acestui volum
pentru a justifica cele spuse anterior.
Este o credin]\ popular\ pe
care Andrei Oi[teanu o semnalea -
z\ aici: „Cu o poveste bine spu s\
[i frumos `ncheiat\ se `nconjoar\
casa de trei ori, ca o pav\z\, de
nu o poate nici un r\u str\bate“.
Iar concluziile sun\ a[a: „Aceasta
este povestea cu care v-am `n -
conjurat de trei ori [i sper s\ ai -
b\ asupra domniilor voastre acelea[i
efecte benefice“. Nu avem de
a face cu un studiu sec, obiectiv,
ci cu un tip de antropologie cultural\
angajat\ `n transformarea
meliorist\ a cititorului. Este una
dintre acele c\r]i terapeutice care
fac bine sau care `[i propun s\
fac\ bine.
De altfel, toate c\r]ile lui Andrei
Oi[teanu se subsumeaz\ acestui
deziderat de a exorciza, de a vinde -
ca maladii ale identit\]ii colective.
Andrei Oi[teanu clarific\ o serie de
probleme, nu spun le epuizeaz\ pen -
tru c\ probabil a[ exagera, dar tin -
de s\ le epuizeze, cum am scris un -
deva, cu o h\rnicie de furnic\ [i o
abilitate de p\ianjen. Este un antropolog
care [tie s\ treac\ dincolo
de grani]ele specialit\]ii c\tre un pu -
blic mai larg, desigur interesat, c\ -
ruia-i ofer\ un tip de carte pe care,
prelu`nd la figurat un element din
sumarul ei, despre bibliofagie, o
putem considera o hran\ spiritua -
l\ bogat\, divers\ [i consistent\.
Este o carte pe care o recomand tu -
turor celor care vor s\ `n]eleag\ mai
bine specificul culturii populare
autohtone `n datele imaginarului
acesteia. E un must, o apari]ie de
v`rf, `nscris\ `ntr-o tradi]ie presti -
gioas\, care subsumeaz\ cultura
român\ rela]iei dintre arhaic [i uni -
versal, o tradi]ie din care fac parte
Mircea Eliade, Sergiu Al-George
sau Romulus Vulc\nescu. Avem de-a
face, `n acela[i timp, cu un studiu
despre mitologia româneasc\. E `n
special o carte despre mitologia ve -
che, dar `n care, pe l`ng\ m\rturii
folclorice despre tradi]ii arhaice,
s`nt valorificate, enciclopedic, [i
texte literare, unele chiar moderne,
avangardiste.
M\ opresc aici [i `l felicit pe dom -
nul Andrei Oi[teanu, iar pe dumneavoastr\
v\ `ndemn s\ citi]i
nu numai aceast\ carte, ci tot ce a
publicat Andrei Oi[teanu pentru c\
v\ va „hr\ni“ spiritual din plin [i
probabil v\ va domestici o serie de
demoni laten]i pe care cu to]ii `i
avem `ntr-o m\sur\ sau alta.
Vintil\ Mih\ilescu:
„Ordine [i Haos – un
model de g`ndire
arhetipal\“
Ca s\ r\m`nem `n sfera volumului:
de obicei, acest gen de lans\ri este
un fel de mas\ a ursitoarelor, `n
care avem un nou-n\scut – adic\ o
carte – [i ursitoarele bune care `l
predestineaz\ unei vie]i lungi, cu
fericire, bani [i alte lucruri. Nu
cred c\ mai este cazul `ns\ cu a -
cest volum, care `n esen]a sa are un
sfert de veac, care deja a crescut
mare, a f\cut [i „copii“ – pentru
c\ a creat o [coal\, a avut diverse
alte urm\ri, inclusiv din punctul de
vedere al autorului. Volumul ini ]ial
era at`tica, volumul acesta este mult
mai mare [i a generat, dup\ cum
vede]i, [i alte c\r]i care dezvolt\
teme din acest volum. Deci cred c\,
`n acest caz, nu mai este potrivit s\
urm\m `ntru totul acest ritual...
M-a[ departaja deja pu]intel de
cele spuse anterior – ceea ce este un
lucru foarte bun, pentru c\ avem
de a face cu o carte polifonic\, ce se
poate citi `n multe registre [i care
poate fi interpretat\ `n cel pu]in
c`teva chei diferite. Ordine [i Haos
este o sintagm\ care vrea s\ spun\
ceva important, nu este un simplu
„titlu“ – [i autorul ne spune acest
lucru de la `nceput, atr\g`ndu-ne a -
ten]ia c\, de fapt, prin aceast\ sin -
tagm\ vizeaz\ „un model de g`n di -
re arhetipal\“. Deci jocul principal
este acela dintre Ordine [i Haos,
ceea ce este oarecum dincolo de a -
cel „bine [i r\u“ la care se referea
domnul Cernat. Paradoxal, a reduce
aceast\ confruntare universa -
l\ la jocul r\u-bine `nseamn\ a re -
duce volumul – de[i po]i s\ spui c\,
dincolo de r\u [i bine, mai general
[i mai universal ce poate fi Ei bine,
citi]i volumul [i ve]i vedea c\
poate fi.
A[ vrea s\ spun numai dou\ lucruri.
Mai `nt`i, o apreciere general\
SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL IX » NR. 403 » 15-21 iunie 2013
www.suplimentuldecultura.ro

lansare « 9
despre acest gen de abordare sintetizat\
`n titlu, `n aceast\ rela]ie
Ordine [i Haos. Marea calitate este
ceea ce a[ numi un holism bine
temperat sau echilibrat. ~n ce
sens holism ~n sensul `n care societ\]ile
arhaice s`nt societ\]i
„solidare“, `n care „toate merg `m -
preun\“. Dac\ v\ ve]i uita la sumar,
ve]i avea impresia, la prima vede -
re, c\ e un fel de colec]ie heterocli -
t\ [i cam ciudat\, cam colorat\. Da -
c\ ve]i citi `ns\ cartea, ve]i vedea c\
de oriunde porne[ti, de la cas\, de
la balaur sau de la paltin, `n ulti m\
instan]\ ajungi `n acela[i loc. Ma -
rea valoare a acestei c\r]i este de a
ar\ta c\ toate acestea merg laolalt\,
s`nt solidare `n ceea ce ]\ranul ro -
mân nume[te r`nduial\ – termen
pe care domnul Oi[teanu `l evit\,
ca atare, dar la care se refer\ permanent.
Cred c\ aceasta este lec ]ia
principal\ a acestei c\r]i, care nu
epuizeaz\, evident, „mitologia ro -
mâneasc\“, dar care ne ofer\ o ca -
le magistral\ de acces la aceasta.
Holism bine temperat sau echili
brat, am mai spus. ~n ce sens
Abordarea comun\ tuturor anali ze -
lor combin\ astfel cu bun\ m\su r\
universalismul [i autohtonismul,
recurge la „invarian]i“, dar este a -
tent\ [i la varia]iunile specific lo -
cale. Este de asemenea echilibra t\
`n ceea ce prive[te raportul dintre
permanen]\ [i schimbare, dintre
„arhetip“ (care este privilegiat) [i
istorie (care nu este neglijat\). Aici
apare [i o teorie, aceea a „evolu ]iei
`n trepte“, care permite acest echili -
bru `ntre ni[te lucruri care r\ m`n
surprinz\tor de mult [i extraordi -
nar de `ndelungat conservatoare,
dar care, `n acela[i timp, s`nt a[a
cum s`nt pentru c\ au trecut prin -
tr-o istorie. Nu `n ultimul r`nd, un
echilibru `ntre `ndr\zneal\ tema -
tic\ [i pruden]\ metodologic\. Fie -
care studiu este o provocare pentru
c\ abordeaz\ teme mai pu]in cunoscute,
cu o pruden]\ metodologic\
demn\ de toat\ admira]ia.
Partea a doua este o mic\ ilustrare
[i o mic\ provocare. Ilustra -
rea se refer\ la studiul dedicat ba -
laurului. Acesta poate fi considerat
unul dintre cele mai `nc`lcite per -
so naje ale mitologiei din spa]iul
românesc `ntruc`t, ca `ntr-un sit
arheologic, exist\ `n pove[tile des -
pre balaur o multiplicitate de stra -
turi, un `ntreg puzzle. Aici reg\sim
referin]e la regele Solomon, la pre -
o]ii daco-traci, la Sf`ntul Ilie, la [a -
mani... Toate aceste lucruri provin
din universuri total diferite [i s`nt
contopite `n ni[te credin]e [i prac -
tici din spa]iul românesc, pe care
Andrei Oi[teanu le ia bucat\ cu
bucat\ pentru a desprinde sinteza
final\. Imaginea autorului, recitind
acest studiu, este aceea a unui arheolog
care, cu o spatul\ finu]\ [i o
pensul\, cur\]\ strat cu strat pen -
tru a ajunge la ni[te concluzii foar -
te complexe, dar [i foarte prudente,
f\r\ a spune: „A[a este, \sta este
modelul“, ci „Iat\ cam cum se com -
bin\ aceste teme“.
„Provocarea“ const\ `n ad\uga rea
`nc\ unei piese `n acest at`t de com -
plex puzzle: credin]ele referitoare
la fiertul sau b\tutul m\rgicii. Foar -
te pe scurt: to]i [erpii se adun\, la
un moment dat [i `ntr-un loc anume,
se bat `n limbi [i din asta se formea -
z\ o m\rgic\; [arpele care o `n ghi -
te se face balaur, se ridic\ la cer [i
poart\ ploile, p`n\ este strunit (sau
r\pus) de solomonar. Iat\ deci o al -
t\ intrare, cu iz de cosmogonie, `n
aceast\ poveste `nc`lcit\ cu bala uri
[i solomonari. Aceasta pentru a spu -
ne c\ Ordine [i Haos. Mit [i magie `n
cultura tradi]ional\ româneasc\,
care este o carte cu multe „intr\ri“,
are [i mai multe „deschideri“ [i
urm\ri posibile, doar `n mic\ m\ -
sur\ exploatate `n ace[ti ani care
au trecut de la prima edi]ie.
Andrei Oi[teanu:
„Care este «motorul
de generare» a miturilor
[i regula lor de
asamblare“
Dup\ infla]ia na]ionalist\ din a nii
’70-’80, dup\ epoca na]ional-comu -
nismului, c`nd folclorul [i mito lo gia
popular\ au fost utilizate de[\n ]at
`n scopuri ideologice [i propagan -
distice, `n anii ’90 s-a sim ]it un re -
cul din partea cercet\torilor. Astfel
de teme au fost mai pu]in (sau deloc)
abordate, din jena fa]\ de manifest\rile
de tip „C`ntarea Ro mâni ei“,
fa]\ de conservele mentale [i protocronismele
de care ne s\turase -
r\m cu to]ii. ~n ultimii 10-15 ani, `n s\,
asist\m la o re ve ni re, pe coordonate
[tiin]ifice, la o tradi]ie importan t\
a culturii u maniste române[ti: cer -
cetarea folclo rului religios, a mito -
logiei compa rate, a istoriei religii -
lor. ~n 1938, c`nd a lansat „revista de
studii re ligioase“ Zalmoxis, Mir -
cea Eliade `[i propunea s\-i fac\
pe folclo ri[ tii români „s\ ia `n serios
valoa rea istorico-religioas\ a
materialelor pe care le adunau; s\
treac\, adi c\, de la faza filologic\
la momentul hermeneutic“.
O problem\ esen]ial\ este da c\
se poate vorbi despre o mitologie
româneasc\ propriu-zis\ sau doar
despre un num\r foarte mare de
teme [i motive mitice. Ultima va ri -
ant\ este mai comod\. De-a lungul
unui secol [i jum\tate s-au su pra -
licitat problemele de lexic mitic,
`n dauna celor de gramatic\ mitic\.
Cunoa[terea cuvintelor care com -
pun o limb\ este necesar\, dar nu [i
suficient\ pentru cunoa[terea lim -
bii respective. Se pune `ntrebarea:
Dup\ ce reguli iau na[tere anumite
miteme Care este „motorul
de generare“ a miturilor [i regula
lor de asamblare Care s`nt nor -
mele conform c\rora mitemele se
articuleaz\ `ntr-un sistem mitic
coerent Suma motivelor mitice
com pune mitologia popular\, dar
ele s`nt generate de o aceea[i men -
talitate mitic\. Aceasta este alc\ tu -
it\ dintr-un num\r finit de principii
mitice, de modele de g`ndire
arhetipal\. Motivele mitice [i-ar
g\si locul `ntr-o structur\ mitic\
organic\, dac\ ar putea fi stabi li -
te principiile mitice care le gene -
reaz\ [i le guverneaz\.
Am `ncercat s\ delimitez coordonatele
unui model de g`ndire
arhetipal\, pe care l-am numit con -
ven]ional Ordine [i Haos. Pentru
mentalitatea mitic\, Haosul nu dis -
pare odat\ cu actul cosmogenezei.
Tot a[a cum toate elementele Cos -
mosului preexist\, `n stare virtua -
l\ [i latent\, `n materia Haosului
precosmogonic, acesta din urm\
supravie]uie[te `n chiar structu ra
Cosmosului. Boala, moartea, furtuna,
seceta, eclipsa etc. s`nt recep -
tate ca ipostaze ale Haosului, ca re
disturb\ ordinea cosmic\. Principiul
Haosului `[i revendic\ drep -
turile [i primatul. El `ncearc\ s\
readuc\ lumea `n starea haotic\
ini]ial\, precosmogonic\. Univer -
sul (sau orice microunivers: corpul,
casa, comunitatea etc.) este
v\zut ca fiind `ntr-un echilibru la -
bil, oscil`nd mereu `ntre starea de
Haos [i cea de Kosmos („univers
ordonat“, `n sensul pitagoreic al
conceptului). ~n societ\]ile arha i -
ce [i tradi]ionale, omul nu se com -
port\ ca un martor pasiv la acest
„spectacol cosmic“, ci particip\
activ, cu mijloace magico-rituale,
la regenerarea Cosmosului uzat
[i la restabilirea ordinii cosmice
care este temporar, uneori ciclic,
disturbat\.
Analiz`nd mitologia româ neas -
c\, se observ\ c\ ordinea mono te -
is t\ (iudeo-cre[tin\) nu a fost `n -
totdeauna pe gustul ]\ranului ro -
mân. Nici haosul politeist. El a
preferat dualismul, care r\spun -
de mai bine `ntreb\rii fundamentale:
Care este cauza r\ului (Unde
malum) Dac\ Dumnezeu este per -
fect, cum de a creat o lume imperfec -
t\ F\r\ a avea doi poli („Diavolul
Ordine [i Haos. Mit [i magie `n cultura
tradi]ional\ româneasc\
Din cuprins:
Colinda tip Furarea astrelor:
Motive [i semnifica]ii mitice • Le -
genda româneasc\ a potopului •
Dendromitologie româneasc\: Pa l-
tinul • Balaurul [i solomonarul:
Termenii unei ecua]ii mitice arhetipale
• Labirintul: Un mon -
stru arhitectonic • Legarea magico-erotic\
a bestiei • Folclorul
copiilor: Reminiscen]e magi co-ri -
tuale • Narcotice [i halucinogene
`n spa]iul carpato-dun\rean: Uti -
lizarea cu caracter religios [i ma -
gico-ritual a plantelor psihotrope •
Graiul `ngerilor: Reconstituiri,
dispute, utopii • Antropologia lo -
cuirii tradi]ionale
[i bunul Dumnezeu“), nu avem
un r\spuns rezonabil la aceast\
`ntrebare. De la mitul cosmoge ne -
zei, care este dualist (lumea este
creat\ prin colaborarea [i confrun -
tarea dintre „gemenii“ F`rtate [i
Nef`rtate), p`n\ la ultimele mite -
me, `n mitologia [i ritologia ro mâ -
neasc\ pulseaz\ ideile dualiste.
De unde vine acest dualism Este
o idee arhaic\ autohton\ care a
str\b\tut mileniile E un `mprumut
din bogomilismul sud-dun\ -
rean (cu r\d\cini iraniene), cum
credeau Hasdeu [i Cartojan E o
preluare din mitologiile Asiei
Cen trale, aduse de cumani [i pe -
ce negi, cum credeau Eliade [i
Culia nu S`nt `ntreb\ri care deocamdat\
nu [i-au g\sit r\spunsul
[i ca re ar putea fi temeiul unei
vii toare c\r]i.
Fragment de
scrisoare de la
Mircea Eliade:
„Drag\ Andrei Oi[teanu,
N-am putut citi dec`t as -
t\zi «Legenda româneasc\ a
potopului». Studiul Dumitale
m-a entuziasmat. Ar trebui pu -
blicat `ntr-o revist\ str\in\ «de
specialitate» (i.e. folclor, roma -
nistic\, istoria religiilor). Sugerez
«Revue de l’Histoire des
Religions». Dac\ preg\ te[ti versiunea
francez\, o pot prezen -
ta eu revistei. }i-am citit mai
demult [i alte lucr\ri («Rohmans-Brahmanes:
Le vo ya ge
d’un motif à travers l’espace et
le temps», «Labirint: Ordine
[i Haos» [.a). Sper c\ le vom
putea discuta `mpre u n\. Cu
prietenie, al Dumitale
Mircea Eliade
Chicago, 23 Nov. 1984“
SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL IX » NR. 403 » 15-21 iunie 2013
www.suplimentuldecultura.ro

10 » carte
~nt`lnirea final\
La `nceput, ~nt`lnirea a
fost o „nuvel\“ de 139 de
pagini ap\rut\ `n volumul
Var\-prim\var\ din 1989.
Pun `ntre ghilimele cuv`n -
tul deoarece `nc\ de pe
atunci, vorba Hertei Müller,
a[a-zisa nuvel\ avea toate
calit\]ile unui roman
(poetic, experi mental),
ceea ce va deveni, oficial,
paisprezece ani mai t`rziu,
c`nd volumul va ap\rea la
Editura Polirom – mai
elaborat acum, mai extins,
dar p\str`nd acela[i miez,
aceea[i arom\, dac\ vre]i,
a scriiturii, pe care o
avusese textul ini]ial.
Florin Irimia
Apoi, `n 2007, surpriz\! Gabriela
Adame[teanu rescrie pentru a do -
ua oar\ romanul, `i mai diminuea -
z\ din latura poetic\, se apleac\ a -
supra unor personaje de-abia schi -
]ate `n edi]ia din 2003, le dezvolt\
`nc\ [i mai mult pe cele principale,
schimb\ titlurile capitolelor [i
structura c\r]ii, ne ofer\, altfel
spus, un roman nou, at`t stilistic,
c`t [i formal, izbutind `n acela[i
timp s\-i p\streze aerul familiar
cu care ne obi[nuiser\m.
O carte nou\, dar totu[i
foarte cunoscut\
Era ca [i cum ne-am fi `ntors `n -
tr-un loc pe care-l [tiam (din amin -
tiri), dar care `ntre timp nu mai a -
rat\ la fel, se schimbase, se transformase,
dar uite, col]ul acesta s-a
p\strat intact [i `mi amintesc de
par tea asta, `ns\ parc\ era ampla -
sat\ altundeva... Sau, e ca [i cum
cartea `ns\[i ar fi evoluat cu de la
sine putere, mai presus de voin]a
autoarei, ca un organism viu care
cre[te, se dezvolt\, cap\t\ `n]elesuri
noi, neb\nuite, nea[teptate, ie[ite
dintr-o nara]iune care nu vrea s\
stea locului. Pentru ca acum, `n
2013, s\ apar\, iat\, o nou\ edi]ie,
cu alte modific\ri, mai pu]in sesi -
zabile poate, mai pu]in evidente,
dar totu[i modific\ri, cu care, m\
bu cur s-o spun, s`nt cu totul de-a -
cord, un roman se poate rescrie de
mai multe ori, cartea ie[it\ de la
tipar nu `nseamn\ obligatoriu [i
cimentarea cuvintelor `ntre cele do -
u\ coperte at`ta timp c`t pe undeva
tu sim]i c\ lucrurile `nc\ n-au
fost spuse a[a cum se doreau ele
spuse, at`ta timp c`t personajele cer
parc\ (alt)ceva de la tine...
Pe de o parte, consider c\ e a -
proape inutil s\ mai scrii despre
~nt`lnirea. De la Monica Lovinescu
`ncoace, s-a tot scris despre carte,
`n diversele ei `nf\]i[\ri (Bianca
Bur]a-Cernat, Paul Cernat, Sanda
Cordo[, Horia Gârbea, Alex Gol di[,
Nicolae Manolescu, Carmen Mu [at,
Marian Papahagi, Bogdan-Alexan -
dru St\nescu, Andrei Terian etc.
etc.), iar faptul c\ Gabriela Adame[teanu
anexeaz\ dosarul de pre -
s\ la sf`r[itul fiec\rei reedit\ri vi -
ne ca un argument `n plus, descura -
jator, evident, pentru eventualul
entuziast... Pe de alt\ parte, pentru
c\ ne afl\m `n fa]a edi]iei definitive,
c`teva cuvinte se cuvin
totu[i spuse.
Povestea unui Ulise
contemporan
Pentru cine nu cunoa[te romanul
[i vrea s\ [tie, foarte pe scurt, ce
urmeaz\ s\ citeasc\, putem `ncepe
prin a spune c\ ne afl\m `n fa]a
unei versiuni (post)moderne (sau,
hai s\-i zicem, contemporaneizate)
a Odiseei lui Homer. Un român, Tra -
ian Manu, cet\]ean italian, c\ s\ -
torit c-o nem]oaic\, se ho t\r\[te
s\ se `ntoarc\ acas\, `n România
ultracomunist\ (s`ntem la jum\ ta -
tea anilor ’80, `n plin marasm cea -
u[ist), pentru a sus]ine o conferin -
]\ (este biolog, profesor universitar,
director al Institutului European
de Cercetare a Mediului Me -
diteraneean din Neapole), dar [i
pentru a merge `n satul natal, C\r -
bune[ti, [i a se `nt`lni cu familia
r\mas\ `n ]ar\ sau, mai bine zis,
cu cine a mai r\mas din ea. Referin]a
la celebra epopee este asumat\
din start, de la motto-ul din
Mircea Eliade [i p`n\ la final. Tra -
ian Manu se compar\ el `nsu[i cu
Ulise, iar faptul c\ este `n stare s\
recite fragmente `ntregi `n greaca
veche, reminiscen]ele unei adoles -
cen]e petrecute `n compania lim -
bilor clasice, vorbe[te de la sine
despre identificarea, aproape obsesiv\,
a personajului nostru cu
personajul homeric. Altfel spus,
epopeea elen\ devine leitmotivul
romanului, iar exilul [i drama exi -
latului, tema principal\ a c\r]ii.
Acest lucru `i ofer\ prilejul autoa -
rei de a face ea `ns\[i o c\l\torie
`n perioada de maxim\ teroare [i
abrutizare comunist\, c`nd Securitatea
reigned supreme, cum se spu -
ne, iar paranoia uneltirilor venite
din afar\, adic\ ale maleficului [i
delabratului Occident `m potriva
]\ri[oarei noastre, `[i atinsese apo -
geul. ~n acest univers sumbru, dez u -
manizat, ca de lag\r concentra ]io -
nar, descinde naivul, melancolicul
[i vis\torul Manu, care nu `n]elege
aproape nimic din ce vede [i
experimenteaz\ (el a p\r\sit România
`n anii ’40, deci nu a prins de loc
perioada comunist\), `n schimb noi
`n]elegem pentru c\ [tim cum a
fost sau, `n caz c\ nu [tim, avem
acces la o informa]ie care lui Manu
`i lipse[te, [i anume notele informative,
dar [i celelalte file care
formeaz\ dosarul periculosului
„transfug“, dosar numit, ironic
sau nu, Savantul.
Gabriela Adame[teanu s-ar fi
putut opri aici f\r\ s\ pericliteze
consisten]a, soliditatea romanului.
{i totu[i, ea merge mai departe,
sau mai `n trecut, reconstruind [i
o por]iune istoric\ din Germania,
cea din timpul r\zboiului [i imediat
de dup\, c`nd Christa, `n prezent
so]ia lui Manu, era o adolescent\
`ndr\gostit\ de so]ul surorii
ei mai mari, cu care, dup\ moartea
acesteia, se va m\rita, tr\ind ea
`ns\[i apoi drama de a fi cet\]ean
al unei ]\ri-paria, la fel ca România
comunist\. E un pariu, dac\ vre]i,
al autoarei de a reconstitui [i lu mi
[i timpuri pe care nu le-a experimentat
`n mod direct, un pariu ca -
re-i reu[e[te pe deplin, chiar da c\
miza r\m`ne `n continuare România.
Obsesia revenirii `n
Ithaca
Revenind la Manu, `ntrebarea
ca re se pune, care aproape c\ se
cere pus\, este de ce dore[te el s\
se-ntoarc\. Ce-l trage `napoi, altfel
spus I s-a ur`t cu binele, precum
F\t-Frumos din Tinere]e f\ -
r\ b\tr`ne]e [i via]\ f\r\ de moar te
De ce un om care s-a realizat pe deplin
`n ]ara de adop]ie ([i profe -
sional [i personal) [i c\ruia nu-i
mai tr\iesc nici p\rin]ii [i nici
altcineva foarte apropiat ar sim]i
deodat\ aceast\ n\valnic\ chema -
re spre un t\r`m al nim\nui, vorba
lui Cioran, citat repetat `n roman,
un no man’s land care de fapt a -
par]ine, e al cuiva, dar nu al celor
c\rora ar trebui s\ fie. Un motiv ar
fi fosta iubit\, Ana-Maria, deveni -
t\ Buni pentru nepotul ei, Daniel
(un personaj interesant `n roman),
dar care nu mai tr\ie[te [i, oricum,
n-a fost o Penelop\ nici c`nd
tr\ia, c\ci nu l-a a[teptat, nici nu
s-a pus problema a[tept\rii, ci s-a
m\ritat [i [i-a v\zut mai departe
de via]\. Un alt motiv ar fi dorul, do -
rul exilatului fa]\ de ]ara-mam\,
dar Manu nu l-a experimentat sau
cel pu]in nu foarte intens, [i oricum,
de ce l-ar resim]i taman acum,
dup\ mai bine de patruzeci [i cinci
de ani de „`nstr\inare“ P`n\ la
urm\, Traian Manu nu este Ulise
[i nici nu se aseam\n\ cu el, Ulise,
la o adic\, avea obliga]ia s\ se
`ntoarc\, era totu[i Regele Ithac\i,
l\sase un copil [i o so]ie `n urm\,
pe c`nd Manu este un simplu ce t\ -
]ean [i n-a l\sat nimic, dec`t vreo
c`teva amintiri. De unde aceast\
nevoie, deci
Spaime, temeri [i
speran]e
Cred c\ explica]ia nu are de-a face
c`tu[i de pu]in cu Ulise sau cu
motivele lui, iar faptul c\ persona -
jul se identific\ cu eroul mitologic
]ine doar de idiosincraziile lui cul -
turale. Mai mult, din cauza acestei
confuzii (pe care probabil [i-a
alimentat-o de-a lungul timpului),
Traian Manu interpreteaz\ eronat
chemarea ca fiind una ce ]ine
de (sau vine dinspre) lumea celor
vii, c`nd, de fapt, ea e una eminamente
a mor]ii. Nic\ieri `n roman
nu se vorbe[te despre teama de
moarte a personajului care, de[i
trecut de [aizeci de ani, pare a fi
s\n\tos [i `n form\. {i totu[i, `n -
ceputul [i sf`r[itul romanului (pe
care `n ultima versiune, cea definitiv\,
autoarea `l face absolut lip -
sit de echivoc), ambele petrec`n -
du-se pe autostrad\, ambele g\ -
sin du-l pe Manu la grani]a dintre
vis [i realitate, `l surprind pe pro -
fesor experiment`nd furnic\turi
[i apoi durere `n bra]ul st`ng, indica]ie
a unui iminent infarct. ~n -
c\ [i mai mult, `ndr\znesc s\ a firm
c\ Manu nici m\car nu ajunge `n
România, c\ tot ce citim `ntre `nce -
put [i sf`r[it e, practic, descrierea
unui vis elaborat, pe acela[i principiu
pe care `l vedem derul`ndu-se
`n Scara lui Iacob, cunoscutul film
din 1990, av`ndu-l pe Tim Robbins
`n rolul principal. Altfel spus, c\ l\ -
toria e simpla proiec]ie imagina -
r\ a exilatului (muribundului), o
`nv\lm\[eal\ a tuturor spaimelor,
temerilor, speran]elor sale, iar `n -
t`lnirea, singura `nt`lnire real\,
este `nt`lnirea cu moartea.
Oricum am `n]elege romanul,
un lucru r\m`ne cert, ne afl\m `n
fa]a unei bijuterii literare a c\rei
[lefuire, chiar dac\ a luat ceva vre -
me, a meritat pe deplin efortul investit.
~nt`lnirea Gabrielei Adame[ -
teanu este, `n sf`r[it, un proiect
`ncheiat.
Gabriela Adame[teanu, ~nt`lnirea, edi]ia
a V-a, definitiv\, Seria de autor
„Gabriela Adame[teanu“, Polirom, 2013
SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL IX » NR. 403 » 15-21 iunie 2013
www.suplimentuldecultura.ro

carte « 11
D\-i cu Freud, d\-i cu Jung,
d\-i cu Ginsberg, cu Iisus…
~ntregul volum al lui Viku Zen este o lung\, lung\ art\
poetic\. Ceea ce n-ar fi r\u, `n prezen]a poeziei. Numai
c\ aceast\ apologetic\ pus\ la picioarele existen]ei de
hippy `nt`rziat e `ns\ilat\ din imagini ce par poetice
autorului [i cunoscu]ilor s\i, poate, iar atitudinea lui `n
fa]a crea]iei nu reu[e[te s\ fie mai mult dec`t dovada
unei fronde infantile, pu]in cam vetust\ `n anul de
gra]ie. Acum, nici vetuste]ea nu e un lucru r\u, atunci
c`nd e una cosa mentale, c`nd face parte dintr-o
abordare programatic\ a artei.
Bogdan-Alexandru St\nescu
Dar, c`nd totul se reduce la dro -
guri, la imagini disparate [i con vul -
sive aruncate `n pagin\ de dragul
convulsivului, c`nd totul se na[te
dintr-o mare triste]e personal\ con -
dimentat\ cu lecturile ultimilor
ani [i sprijinit\ pe scheletul ace lor
lecturi vag asimilate, nu pot spu -
ne dec`t c\ am `n fa]\, din nou, un
t`n\r poet care s-a gr\bit.
Revolta nu justific\
poezia proast\
{i, ca s\ extindem pu]in polemi ca,
`n ultima vreme aceast\ grab\ se
datoreaz\ [i poe]ilor consacra]i
care acord\, `n alb, `ncuraj\ri de
genul acesta: „Aceasta este fru -
muse]ea pentru care pu]ini s`nt
preg\ti]i, frumuse]ea care s-ar
putea s\-i pun\ consumatorului
via]a `n pericol. Desigur, este]ii
pot oric`nd s\ pretind\ c\ nu trag
`n piept“. Versurile pe care le d\
drept exemplu R\zvan }upa, ~n cu -
rajatorul, ar fi urm\toarele: „e[ti
vestitul chirurg estetic care a in -
ventat femeia cu trei s`ni [i dou\
pizde/ pentru c\ scrii stricat ca
un robot desenat de m`na mea/ [i
eu desenez ca un copil mic/ pen -
tru c\ `[i ignor\ cititorii/ pentru
c\ `i maltrateaz\ l\s`ndu-i rece/ [i
nu `n ultimul r`nd pentru c\ e/ un
autist ce se pierde constant `n vis,/
`n lumea lui [i `n lumina lui“.
A[a cum am spus: art\ poetic\
sau, mai cur`nd, art\ non-poeti -
c\, art\ anti-poetic\. Poezia au tis -
t\, regurgitare pentru propriul uz,
tratament homeopatic, o atitu di ne
canin\ `n fa]a poeziei. S\ m\ ier -
te R\zvan }upa, dar, `ntr-adev\r,
refuz s\ trag `n piept aceste ver -
suri. Din mai multe motive: `n pri -
mul r`nd, am mai auzit treaba as -
ta cu „duce]i-v\ dracu’, eu scriu
pentru mine“. E fals\, e o min ciu -
n\ ordinar\ – nu scrii pentru tine
sau, dac\ o faci, nu publici. La 24
de ani, dac\ nu m\ `n[el. ~n al doi -
lea r`nd, faptul c\ `]i asumi fru mu -
se]ea stricat\, care ignor\ con su ma -
torul, faptul c\ practici anti-poe -
zia nu te legitimeaz\ ca poet. Nici
m\car hip-hop-ul nu te salveaz\.
Iar\[i, revolta nu justific\ poezia
proast\: [i Rimbaud era revoltat
`n timpul Comunei de la Paris, dar
v\ conjur s\ reciti]i [i s\ admi ra]i
perfec]iunea unor poeme precum
Fierarul sau Darul orfanilor – dar
nu vom c\dea niciodat\ de acord,
dac\ nu s`ntem de aceea[i parte a
baricadei, iar partea mea de ba -
ricad\ se nume[te Stil, stilul ca
structur\, stilul ca tem\.
Strig\turi ale poetului
neo-beatnic
Revenind la Rimbaud, Viku Zen,
care a dep\[it de mult v`rsta la
ca re poetul francez p\r\sea defi ni -
tiv poezia, ei bine, Viku Zen vrea
[i el s\ clatine zidurile cet\]ii. Dar
mi-e team\ c\ referin]ele legate de
Rimbaud pic\ exact ca musca-n
lapte, pentru c\ autorul nostru fa -
ce parte dintre acei arti[ti care sar
direct `n Picasso, f\r\ a studia
compozi]ia sau desenul. Volumul
de fa]\ abund\ `n trimiteri expli -
cite la bibliografia fondatoare.
Ci tez o alt\ art\ poetic\, dac\ nu
chiar un program ontologic: „[i `n
numele tuturor beatnicilor/ voi
striga s`nt originar din mine/ so -
li dar cu romanticii / [i `n nu me -
le lor voi striga/ Sigmund Freud/
[i `n numele lor voi striga/ Carl
Gustav Jung/ [i `n numele lor voi
striga/ William Burroughs/ [i `n
numele lor voi striga/ Jack Ke -
rou ac/ [i `n numele lor voi stri -
ga/ Allen Ginsberg/ [i `n numele
lor voi striga/ Tristan Tzara/ [i
`n numele lor voi striga/ Con stan -
tin Brâncu[i/ [i `n numele lor voi
striga/ MARCEL Duchamp/ [i `n
numele lor voi striga/ Jackson
Pollock/ [i `n numele lor voi
striga/ Jimi Hendrix“ ETC. ETC.
Se perind\ prin strig\turile poe -
tului neo-beatnic [i Che Guevara
(bine`n]eles), [i Ioana D’Arc (sic!),
Janis Joplin, Mircea Eliade, So -
c rate [i, finalmente, ISUS (SIC!,
bis).
Haide]i sus! H\ule[te din to]i
r\runchii poetul. Pentru c\ ri mea -
z\ cu Isus, nu de alta.
Poezia nu se face cu
sufletul, ci cu mintea
O alt\ surs\ a vizionarismului vi -
kuzenist, pe l`ng\ cea eterogen-li -
vresc\, se dovedesc a fi haluci no -
ge nele. ~nc\ un motiv pentru ca
pieptul poetului s\ se umple de
m`ndrie `n prezen]a propriei ori -
ginalit\]i. Pentru c\, la naiba, ci -
ne [i-a mai c\utat viziunile `n dro -
guri p`n\ la poetul de pe strada
Apusului Nimeni, dup\ [tiin]a
noastr\. Adic\ Nemo, c\pitanul
Nemo.
„E poezie hardcore. Eu n-am
pus monopol pe art\,/ {i nici pa ha -
rul cu frappé pe mas\, la ulti ma
petrecere/ `n familie./ Am `no tat
to]i `ntr-o balt\ de frappé cu gust
de ghea]\/ [i am zis asta e via]\./
Apoi am mai b\ut ni[te vin [i am
zis/ Poezia e a tuturor. Medica men -
tul sufletului, manifestarea lui.“
Nu am de g`nd s\ comentez for -
malul versurilor, pentru c\ nu e
nimic de comentat. De comentat
este nodul ideatic al noii arte poe -
tice `n discu]ie. Poate c\, dac\ l\ -
u d\torii [i promotorii poeziei de
tip nou ar fi citit cu aten]ie aceste
versuri, [i-ar fi dat seama c\ pro -
blema pleac\ din `ns\[i poietica
lui Viku Zen: a[adar, nu, poeta,
poezia nu e a tuturor. Doi, poezia
nu e medicamentul sufletului. {i,
trei, o ultim\ aser]iune, demn\ de
o elev\ de pension, care trebuie
contrazis\: poezia e manifestarea
sufletului. NU. Nu e. Poezia nu se
face cu sufletul, poezia se face cu
mintea. Lucru pe care-l poate cer -
tifica [i R\zvan }upa, dar un lu cru
evident [i dac\ `ncearc\ Viku Zen
s\-l citeasc\ cu mare aten]ie pe
maestrul s\u, Ginsberg. De data
asta f\r\ a citi cu sufletul, ci fiind
atent, dac\ poate, la ritmul asam -
blat `n Howl, de exemplu. Ar pu -
tea Viku Zen s\ se `ntoarc\ [i la
Catullus, ori Propertius, ca s\ nu
`nceap\ cu lucruri hardcore, cum
ar fi Principiul poetic al lui Poe.
~n rest, toate bune, [i v\ las pe
chanellingul poetului:
„Car fragmente din firimi turi/
s\ construiesc un om/ `mi lipse[ -
te piesa de rezisten]\/ Dumnezeu
nu e bun la b\taie/ e de-al meu, e
idealist.“
P.S. O ultim\ observa]ie, cu ris -
cul de a fi trimis de non-este]i la
Camil Petrescu: nu-mi plac poe]ii
agrama]i, pentru c\, drag\ R\z van
}upa, prefer s\ trag poezia pe cre -
ier, nu pe nas. Poate s`nt `n eroa re,
dar `mi asum.
Viku Zen, A iubi nu e verb,
Editura Tracus Arte, 2013
» Am mai auzit treaba
as ta cu „duce]i-v\
dracu’, eu scriu pentru
mine“. E fals\, e o min -
ciu n\ ordinar\ – nu
scrii pentru tine sau,
dac\ o faci, nu publici.
SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL IX » NR. 403 » 15-21 iunie 2013
www.suplimentuldecultura.ro

12 » avanpremier\
Robert Pirsig — Zen [i arta
repar\rii motocicletei
„Suplimentul de cultur\“
public\ `n avanpremier\
un fragment din Zen [i
arta repar\rii motocicletei
de Robert Pirsig, care va
ap\rea `n cur`nd la Editura
Polirom, `n colec]ia
„Biblioteca Polirom.
Actual“, `n traducerea din
limba francez\ a lui
Bogdan Perdivar\.
– Fragment –
1
~mi v\d ceasul f\r\ s\ iau m`na de
pe ghidonul st`ng al motorului, v\d
c\ este opt treizeci diminea]a. V`n tul,
chiar [i la nou\zeci de kilome tri pe
or\, e cald [i umed. C`nd la opt [i ju -
m\tate e a[a de `ncins [i ji lav, m\ `n -
treb cum o s\ fie oare dup\-amiaz\.
V`ntul sufl\ duhori pestilen ]ia -
le, de la sm`rcurile de l`ng\ [osea.
S`ntem `ntr-o zon\ a C`mpiilor Cen -
trale, `n]esat\ de terenuri unde se
v`neaz\ ra]e, `ndrept`ndu-ne spre
nord-vest, din Minneapolis, c\tre
cele dou\ Dakote. Autostrada e de
fapt o b\tr`n\ band\ dubl\ de beton,
f\r\ prea mult trafic de c`nd o
alt\ autostrad\ paralel\, cu patru
benzi, a fost dat\ `n folosin]\ a cum
c`]iva ani. C`nd trecem pe l`ng\ o
mla[tin\, aerul se r\core[te deodat\,
apoi, dup\ ce-o dep\[im, se
`nc\lze[te la loc.
M\ bucur c\ str\bat locurile. E
un fel de nic\ieri, faimos pentru ab -
solut nimic [i atr\g\tor tocmai din
cauza asta. Orice `ncordare dispa -
re c`nd str\ba]i [osele vechi ca as ta.
Ne hurduc\m pe cimentul cr\pat,
prin papur\, por]iuni cu iarb\, apoi
iar papur\ [i ierburi de balt\. Ici [i
colo e c`te un ochi de ap\ [i, dac\ te
ui]i atent, la marginea p\puri [u lui
po]i vedea ra]e s\lbatice. {i ]estoa -
se... {i uite [i-o mierl\ cu aripi ro[ii.
~l pocnesc pe Chris peste genunchi
[i i-o ar\t.
— Ce! r\cne[te.
— Mierl\!
N-aud ce zice.
— Ce r\cnesc la r`ndu-mi.
M\ apuc\ de casc\, din spate, [i
`mi url\ `n ureche :
— Am v\zut o groaz\ din as tea,
tat\!
— Aha! urlu [i eu.
Apoi dau din cap. La unspre ze ce
ani nu te impresioneaz\ prea mult
mierlele cu aripi ro[ii.
Trebuie s\ fii mai `n v`rst\ pen -
tru a[a ceva. Pentru mine se com -
bin\ cu amintiri pe care el nu le are.
Dimine]i reci, cu mult timp `n ur m\,
c`nd buruienile erau cafenii [i pa -
pura se unduia `n v`ntul dinspre
nord-vest. Mirosul pestilen]ial ve -
nea atunci de la m`zga ce ni se li -
pise de cizmele pesc\re[ti `n vre me
ce a[teptam s\ se ridice soarele [i s\
`nceap\ sezonul la ra]e. Sau ierni
c`nd ochiurile de ap\ erau `nghe ]a te
cu totul [i moarte [i puteam p\[i
AUTORUL
Robert Pirsig s-a n\scut `n 1928, la
Minneapolis. Are trei copii, rodul a
dou\ c\s\torii, [i un IQ de 170, dato -
rit\ c\ruia [i intr\ la universi ta te la
numai cincispre ze ce ani. Studiaz\
filosofia, `[i continu\ studiile `n Be -
nares, dar `nainte de aceasta, `n
1946, se `n roleaz\ `n armat\ [i lup -
t\ `n r\z boiul din Coreea. Zen [i arta
re pa r\rii motocicletei, ce lebrul
s\u roman filosofic, a intrat `n Guinness
Book of Records ca fiind cel
mai r\sun\tor bestseller cu cele mai
multe respingeri de pu bli ca re pri -
mite din partea editurilor: 121. Zen
[i arta repar\rii mo to cicletei a v`n -
dut p`n\ `n prezent mai bine de
5.000.000 de exempla re. ~n 1991, ca
urmare a primirii unei burse Gug -
genheim, Pirsig `[i de fi nitiveaz\
al doilea roman: Lila: An Inquiry
into Morals, `nc\ netra dus `n limba
român\.
peste ghea]\ [i z\pad\, prin p\puri -
[ul mort, f\r\ s\ v\d dec`t v\z duh
cenu[iu, chestii ne`nsufle]ite [i frig.
Mierlele erau plecate. Dar acum, `n
iulie, au revenit [i totul muste[te de
via]\, fiecare palm\ de p\m`nt zum -
z\ie, ]iuie, ciripe[te [i b`z`ie, o co -
munitate `ntreag\, cu un milion de
fiin]e vii care-[i duc vie]ile `ntr-un
soi de continuum benign.
C`nd str\ba]i drumurile pe mo -
tociclet\, vezi lucrurile `ntr-un fel
cu totul diferit de oricare altul. ~n
ma[in\ te afli mereu `ntr-o `ngr\ di -
tur\ [i, fiindc\ e[ti obi[nuit cu asta,
nu-]i dai seama c\ ceea ce vezi prin
geamuri aduce mai mult cu televi -
ziunea. E[ti un observator pasiv [i
totul trece pe l`ng\ tine, mi[c`n -
du-se plicticos `ntr-un cadru.
Pe motor s-a zis cu cadrul. E[ti `n
contact complet cu toate. E[ti `n sce -
n\, nu doar o prive[ti, [i starea asta
de prezen]\ e cople[itoare. Cimen tul
f`[`itor, la dou\zeci de centimetri
sub picior, e adev\rata chestie, ace -
ea[i pe care calci, e chiar acolo, `n -
ce]o[at `n a[a m\sur\, c\ nu-]i po]i
concentra privirea pe el, totu[i po]i
pune piciorul pe el s\-l atingi [i `n -
treaga chestie, `ntreaga experien -
]\, nu e dat\ niciodat\ deoparte din
con[tiin]a imediat\.
Chris [i cu mine c\l\torim spre
Montana cu ni[te prieteni, care ne-au
luat-o `nainte pe drum, [i poate o s\
mergem chiar mai departe de-at`t.
C`mpiile s`nt inten]ionat infinite,
mai mult ca s\ c\l\tore[ti dec`t s\
ajungi undeva. S`ntem `n vacan ]\,
nu ne gr\bim. Rutele secundare s`nt
de preferat. Drumurile districtuale
pavate s`nt cele mai bune, drumu ri -
le na]ionale vin dup\ ele. Auto str\ -
zile s`nt cele mai rele. Vrem s\ mer -
gem bine [i repede, dar pentru noi
accentul cade acum pe „bine“ mai
mult dec`t pe „repede“. C`nd schimbi
accentul `n felul \sta, se modific\ `n -
treaga abordare. Serpentinele de lu -
roase s`nt lungi c`nd e vorba de se -
cunde, dar mult mai pl\cute pe mo -
tor, unde te la[i pe-o parte la curbe
[i nu e[ti zg`l]`it `ncoace [i-ncolo ca
`ntr-un habitaclu. {oselele cu tra fic
pu]in s`nt mai pl\cute, dar [i mai
sigure. Drumurile lipsite de maga -
zina[e pe margine [i de panouri cu
reclame s`nt [i mai bune, drumuri
pe unde tufele, paji[tile [i livezile `]i
vin p`n\ aproape de um\r, unde co -
piii `]i fac din m`n\ c`nd treci [i
oamenii se uit\ de pe verand\ s\
vad\ cine-i, unde c`nd te opre[ti ca
s\ ceri informa]ii sau `ndrum\ri,
r\spunsul tinde s\ fie mai lung de -
c`t ai vrea, unde lumea `ntreab\
de unde e[ti de fel [i de c`t\ vre me
ai pornit la drum.
Au trecut ceva ani de c`nd so]ia
mea, eu [i prietenii no[tri ne-am a -
pucat s\ str\batem drumurile as tea.
Mergeam pe ele c`nd [i c`nd pentru
varia]ie sau ca s\ scurt\m tra se ul
spre vreo autostrad\ principal\, iar
de fiecare dat\ peisajul era gran -
di os [i ie[eam de pe drum sim]indu-ne
relaxa]i [i voio[i. Am tot f\ -
cut-o, iar [i iar, p`n\ ne-am dat sea -
ma de ceva ce-ar fi trebuit s\ ne
sar\ `n ochi: drumurile astea s`nt
cu adev\rat diferite de cele princi -
pale. ~ntregul ritm al vie]ii [i personalit\]ile
celor care locuiesc
de-a lungul lor s`nt diferite. Nu se
duc nic\ieri. Nu-s prea ocupa]i ca
s\ fie amabili. Existen]a [i nouta tea
lucrurilor le s`nt cunoscute. Cei -
lal]i, cei care s-au mutat la ora[ cu
ani `n urm\ [i progeniturile lor
pierdute, le-au uitat cu totul. Des -
coperirea asta a fost epocal\.
M-am tot `ntrebat ce ne-a `mpie -
dicat, at`ta vreme, s\ ne prindem
cum stau lucrurile. Vedeam totul [i
parc\ nu vedeam. Sau, mai degra -
b\, eram antrena]i s\ nu vedem. Li -
mita]i, probabil, de g`ndul c\ ade -
v\rata ac]iune avea loc `n metropole
[i c\ restul nu era dec`t `n tin -
dere de p\m`nt plictisitor [i pus tiu.
Un lucru uimitor de-a dreptul. A de -
v\rul `]i bate la u[\, `ns\ `i spui:
„Pleac\ de-aici, eu caut adev\ rul“
[i se duce. Incredibil.
Dar dup\ ce-am priceput cum
stau lucrurile, fire[te, nimic nu ne-a
mai ]inut departe de drumurile a ce -
lea: sf`r[ituri de s\pt\m`n\, dup\-
amieze, vacan]e. Am ajuns devo ta]i
mersului cu motocicleta pe [osele
secundare [i am descoperit c\ exist\
lucruri care se `nva]\ cu timpul.
Am `nv\]at, de pild\, cum s\ le o -
chim pe cele ca lumea pe hart\. Dac\
linia [erpuie[te, drumul e bun. Asta
`nseamn\ c\-s dealuri. Dac\ pare a
fi calea principal\ de acces c\tre un
ora[ sau o metropol\, e r\u. Cele
mai bune leag\ mereu nic\ieriul
de nic\ieri [i au o alternativ\ care
te duce acolo mai iute. Dac\ por ne[ti
spre nord-est dintr-un ora[ mare,
niciodat\ s\ nu te dep\rtezi `n li nie
dreapt\ de el. Ie[i, apoi cote[ti spre
nord, dup\ aceea spre est, apoi iar
spre nord [i `ndat\ o s\ dai `ntr-o
[osea secundar\ pe care o [tiu doar
localnicii.
Chestia de c\p\t`i e s\ nu te r\ -
t\ce[ti. De vreme ce doar localni cii
folosesc drumurile astea [i le [tiu
ca pe buzunarele lor, nimeni nu se
pl`nge dac\ nu s`nt indicatoare la
r\scruci. {i foarte adesea se `n t`m -
pl\ s\ nu fie. Iar c`nd s`nt, de obicei
au forma unor panouri mici, pier -
dute prin buruieni [i at`ta tot. Pe
drumurile de ]ar\ indicatoarele nu
te trag de m`nec\. Dac\ ratezi indi -
catorul din b\l\rii, e problema ta,
nu a lor. Pe l`ng\ asta, descoperi c\
harta autostr\zii e deseori impre -
cis\ c`nd vine vorba de drumuri
l\turalnice. Iar din c`nd `n c`nd te
treze[ti c\ „drumul t\u de ]ar\“ te
scoate la o potec\, ce se face c\ r\ -
ruie [i-apoi d\ `ntr-o p\[une [i se
opre[te ori te scoate `n curtea din
spate a vreunei ferme.
Navig\m deci mai mult pe ghi ci -
te, deduc`nd drumul din indiciile pe
care le g\sim. }in `n buzunar o bu -
sol\ pentru zilele noroase, c`nd soa -
rele nu indic\ direc]ia, [i mi-am fi -
xat harta `ntr-un suport special,
deasupra rezervorului; a[a pot nu -
m\ra kilometrii de la ultima inter -
sec]ie [i [tiu dup\ ce s\ m\ uit. Cu
sculele astea [i f\r\ presiunea de-a
„ajunge undeva“, ne descurc\m de
minune [i e ca [i cum aproape am
avea America doar pentru noi.
De Ziua Muncii [i Ziua Co me mo -
r\rii 1
umbl\m kilometri `ntregi
pe drumurile astea f\r\ s\ vedem
vreun alt vehicul, dup\ care ne in -
tersect\m cu o autostrad\ federa l\
[i ne uit\m la ma[inile `nghesu i te
bar\ la bar\, `ntinse p`n\ la linia
orizontului. Fe]e m`nioase `n\ un -
tru. Copila[i bocind pe bancheta
din spate. ~mi doresc s\ le pot spu -
ne ceva, dar m\ privesc posomo -
r`]i [i par s\ fie gr\bi]i, a[a c\ nu
mai apuc...
De o mie de ori am v\zut mla[ ti -
nile astea, [i totu[i, de fiecare dat\,
mi se par noi-nou]e. Ar fi gre[it s\
le spunem benigne. Le-ai putea la
fel de bine numi crude [i nep\s\ -
toa re, s`nt toate chestiile astea,
dar realitatea lor e mai presus de
jum\t\]i de m\sur\. Uite! Un stol
imens de mierle cu aripi ro[ii se
ridic\ din cuiburile de prin p\ pu -
ri[, speriate de zgomotul f\cut de
noi. Iar\[i `i dau o palm\ peste ge -
nunchi lui Chris... apoi `mi amin -
tesc c\ a mai v\zut asta.
— Ce-i r\cne[te din nou.
— Nimic.
— Haide, ce-i
— Verificam doar dac\ mai e[ti
aici, r\cnesc [i eu, apoi nu mai
spunem nimic.
Dac\ nu cumva `]i place s\-]i
spargi bojocii r\cnind, nu prea po]i
purta conversa]ii grozave pe o mo -
tociclet\ `n mi[care. ~n schimb, `]i
petreci timpul b\g`nd de seam\ lu -
crurile care te `nconjoar\ [i medi -
t`nd asupra lor. Asupra celor v\ -
zute [i auzite, asupra st\rii vre mii
[i a lucrurilor de care-]i amin -
te[ti. Te g`nde[ti la ma[in\ria ca -
re te poart\ [i la peisajul rural `n
care te afli, te g`nde[ti la tot felul
de chestii, pe `ndelete [i profund,
f\r\ s\ te zore[ti [i f\r\ s\ sim]i
c\ pierzi timpul.
SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL IX » NR. 403 » 15-21 iunie 2013
www.suplimentuldecultura.ro

avanpremier\ « 13
Mi-ar pl\cea s\ folosesc acum
un pic de timp ca s\ vorbesc despre
ni[te lucruri care mi-au trecut prin
minte. De obicei, s`ntem a[a de gr\ -
bi]i, c\ nu prea apuc\m s\ st\m
la taclale. Rezultatul e un soi de su -
perficialitate repetitiv\, o monoto -
nie care face pe cineva s\ se `n tre -
be, dup\ ani [i ani, unde s-a scurs
timpul [i s\-i par\ r\u c\ s-a dus.
Dar acum, c\ avem ceva vreme [i
[tiu c\-i a[a, mi-ar pl\cea s\ discut
mai `n am\nunt despre lucruri ce
par importante.
~mi vine `n minte un soi de dez -
ba tere Chautauqua – e singurul nu -
me la care m\ pot g`ndi – precum
conferin]ele publice mobile care
circulau c`ndva prin toat\ Ameri -
ca, prin America asta, cea `n care
ne afl\m acum, discu]iile popula re
menite s\ l\mureasc\ [i s\ distre -
ze, s\ `mbun\t\]easc\ g`ndirea [i
s\ aduc\ lumin\ [i cultur\ urechi -
lor [i min]ii ascult\torului. Dezba -
terile au fost date la o parte de radio,
mai alert, de filme [i televizor
[i mi se pare c\ schimbarea
asta n-a fost neap\rat o `mbun\ t\ -
]ire. Poate din cauza acestor schim -
b\ri curentul con[tiin]ei na]io na -
le se mi[c\ acum mai iute [i e mai
lat, `ns\ pare a fi mai pu]in ad`nc.
Vechile albii nu-l mai pot cuprin -
de [i, `n c\utarea unor albii noi,
pare s\ r\sp`ndeasc\ haos [i distrugere
pe maluri. ~n dezbaterea
asta a[ vrea nu s\ sap noi albii ale
con[tiin]ei, ci pur [i simplu s\ le
ad`ncesc pe cele vechi, astupate de
m`lul g`ndurilor r\suflate [i al pla -
titudinilor prea des repetate. „Ce-i
nou“ este o `ntrebare etern\ [i me -
reu actual\, `ns\ una care, explorat\
excesiv, duce doar la o ne sf`r -
[it\ parad\ de banalit\]i [i lucruri
la mod\, m`lul mental al zilei de
m`ine. Mi-ar pl\cea, `n schimb, s\
m\ ocup de `ntrebarea „Ce-i mai
bun“, o `ntrebare care taie mai de -
grab\ `n ad`ncime dec`t `n l\]i me,
o `ntrebare ale c\rei r\spunsuri
tind s\ mi[te m`lul pe firul apei.
Exist\ epoci ale istoriei umane `n
care albiile g`ndului au fost s\ pa -
te prea ad`nc [i nici o schimbare
n-a mai fost posibil\, nimic nou
nu s-a `nt`mplat, iar „mai bun“ a
ajuns o chestiune de dogm\, `ns\
nu asta e situa]ia acum. Acum,
cu rentul con[tiin]ei noastre comune
pare s\-[i inunde malurile,
s\-[i piard\ direc]ia [i sensul de
baz\, s\ potopeasc\ terenurile joa -
se [i s\ le izoleze de cele `nalte, f\ -
r\ vreun scop anume `n afar\ de
conservarea propriei iner]ii interne.
Un pic de ad`ncire a albiei
pare nimerit\.
Ceilal]i motocicli[ti, John Suther -
land [i so]ia lui, Sylvia, s-au oprit
la un popas, pe marginea drumului.
E vremea s\ ne mai dezmor -
]im. C`nd trag [i eu motocicleta a -
l\turi, Sylvia `[i scoate casca [i-[i
r\sfir\ p\rul scutur`nd din cap,
`n vreme ce John `[i propte[te
BMW-ul. Nu spunem nimic. Am
fost `n at`tea excursii `mpreun\,
c\ [tim dintr-o ochire cum se simt
ceilal]i. Deocamdat\ ne ]inem gu -
ra [i admir\m priveli[tea.
B\ncu]ele de picnic s`nt pustii
la aceast\ or\ a dimine]ii. Avem
tot locul pentru noi. John p\[e[te
pe iarb\ p`n\ la o pomp\ de fier
[i `ncepe s\ pompeze ap\ de b\ut.
Chris h\l\duie[te printre copaci,
urc\ un delu[or `nverzit [i ajun -
ge la un p`r`ia[. Eu nu fac dec`t
s\ privesc de jur `mprejur.
Dup\ un timp, Sylvia se a[az\ pe
b\ncu]a de lemn [i-[i `ntinde picioarele,
ridic`ndu-le pe r`nd, f\ r\
s\ se uite `n sus. T\cerile lungi `n -
seamn\ la ea posomoreal\, a[a c\
spun ceva despre asta. Ridic\ ochii,
apoi `i coboar\ iar\[i.
— E de la oamenii \ia din ma -
[ini, care veneau din partea cea -
lalt\, zice. Primul p\rea foarte
trist. {i al doilea exact la fel, apoi
urm\torul [i urm\torul, erau to]i
o ap\ [i-un p\m`nt.
— Se duceau la munc\, s`nt
naveti[ti.
Era sensibil\, dar nu se petrecuse
nimic nefiresc.
— Na, ce s\-i faci, munc\, re pet.
Luni diminea]a. Pe jumate a dor -
mi]i. Cine se duce luni dimi nea]a
la munc\ z`mbind cu gura p`n\ la
urechi
— Doar c\ p\reau a[a de pierdu]i,
zice. Parc-ar fi fost mor]i cu
to]ii. Ca un cortegiu funerar.
Las\ apoi jos am`ndou\ picioa -
rele [i nu le mai mi[c\.
~n]eleg ce zice, dar n-are logic\.
Munce[ti ca s\ m\n`nci, [i asta
fac [i ei.
— M-am uitat la mla[tini, zic.
Ridic\ privirea dup\ ceva timp
[i spune:
— {i ce-ai v\zut
— Un stol `ntreg de mierle. S-au
ridicat brusc c`nd am trecut.
— Oh.
— M-am bucurat s\ le v\d iar.
Leag\ lucrurile, g`nduri [i altele
la fel, [tii
St\ pe g`nduri un timp [i apoi, cu
verdele intens al copacilor `n spa -
te, z`mbe[te. Pricepe o limb\ stra -
nie, care nu are nimic de-a face
cu ce spui. O fiic\.
— Da, zice. S`nt frumoase.
— S\ te ui]i dup\ ele, zic.
— ~n regul\.
John vine [i-[i verific\ echipamentul
de pe motor. Mai trage de
ni[te fr`nghii, apoi desface ta[ca
[i `ncepe s\ scotoceasc\ `n ea. A[a -
z\ ni[te chestii pe p\m`nt.
— Dac\ ai nevoie de fr`nghie, nici
o problem\, zice. Doamne, cred c\ am
de vreo cinci ori pe c`t `mi trebuie.
— ~nc\ nu, spun.
— Chibrituri zice scotocind mai
departe. Lo]iune de plaj\, piep teni,
[ireturi... [ireturi La ce ne trebuie
[ireturi
— Hai s\ nu `ncepem cu asta,
spune Sylvia.
Se uit\ unul la cel\lalt cu fi -
guri impasibile, apoi `ntorc ochii
spre mine.
— Mereu se poate rupe c`te-un
[iret, decretez solemn.
Z`mbesc am`ndoi, dar nu unul
c\tre cel\lalt.
~ndat\ `[i face apari]ia Chris [i
e vremea de plecare. C`t se pre g\ -
te[te el [i suie pe [a, ei o pornesc.
Sylvia face din m`n\. S`ntem ia r\[i
pe autostrad\ [i-i v\d cum c`[tig\
avans.
Dezbaterea la care m\ g`ndesc `n
c\l\toria asta mi-a fost inspirat\
CARTEA
Una dintre cele mai importan -
te c\r]i ale celei de-a doua ju -
m\t\]i a secolului XX, Zen [i
arta repar\rii motocicletei a
influen]at vie]ile a milioane
de cititori, constituindu-se `n -
tr-o medita]ie surprinz\ toa re
asupra felului `n care putem
descoperi sensurile profun de
ale existen]ei `ntr-o lume tot
mai confuz\. Lungul peri plu
pe care un tat\ [i b\iatul lui `l
fac prin nord-vestul Ameri cii
devine o odisee personal\, emo -
]ionant\, `n care repararea mo -
tocicletei ne va dezv\lui cum
m\iestria [i imagina]ia pot `m -
bl`nzi `n cele din urm\ teh no -
logia. Cu condi]ia s\ deve nim,
dup\ cum ne `nva]\ filosofia
Zen, una cu faptele noastre.
de cei doi cu multe luni `n urm\
[i poate, nu-mi dau seama totu[i,
are de-a face cu o oarecare lips\
subtil\ de armonie `ntre ei.
Lipsa de armonie este, se presupune,
destul de obi[nuit\ `ntr-o
c\snicie, dar `n cazul lor pare mai
tragic\. Mie, cel pu]in, a[a `mi
pare.
Nu e vorba, `ntre ei, de o ne po -
trivire de caracter; e altceva, un
lucru pentru care nici unul dintre
ei nu-i de vin\, dar pentru ca -
re nici unul nu are vreo solu]ie.
Nici eu nu s`nt sigur c\ am solu -
]ii, doar idei.
Ideile au `nceput s\-mi vin\
odat\ cu ceea ce a p\rut a fi o divergen]\
minor\ de opinii `ntre
mine [i John, legat\ de modul de
reparare a motocicletelor proprii.
Mie mi se pare normal [i firesc
s\ m\ folosesc de sculele din tru -
s\ [i de c\rticica cu instruc]iuni
care vine cu fiecare motor, s\-l
]in `n parametrii optimi [i s\-l reglez
eu `nsumi. John obiecteaz\.
Prefer\ s\ lase un mecanic competent
s\ se ocupe de asemenea
lucruri, ca s\ fie bine f\cute. Ambele
puncte de vedere s`nt destul
de frecvente [i divergen]a asta
minor\ n-ar fi fost pus\ sub lup\
dac\ n-am fi petrecut at`ta timp
c\l\torind `mpreun\, st`nd prin
pensiuni de ]ar\, b`nd bere [i vor -
bind verzi [i uscate. Verzi [i usca -
te, de obicei, `nseamn\ ce ne-a tre -
cut prin minte `n jum\tatea de o -
r\ sau `n cele patruzeci [i cinci de
minute de c`nd am vorbit ultima
oar\. Dac\ e despre drumuri, vre -
me, oameni [i amintiri de alt\ da -
t\ sau despre [tirile de prin ziare,
conversa]ia curge pl\cut. Dar da -
c\ performan]ele vehiculului mo -
torizat `mi st\ruie `n minte [i a -
jung s\ p\trund\ `n conversa]ie,
gata cu pl\cutul. Conversa]ia ba -
te pasul pe loc. Se las\ t\cerea,
vorbele nu mai au [ir. E ca [i cum
doi prieteni, unul catolic [i cel\ lalt
protestant, ar sta la o bere, s-ar bu -
cura de via]\ [i apoi ar `ncepe, cum -
va, s\ discute despre contracep ]ie.
{i totul `ncremene[te.
1. Labor Day [i Memorial Day s`nt
s\rb\tori na]ionale; prima
corespunde zilei de 1 mai, cea de-a
doua, tot `n mai, corespunde ultimei
zile de luni (n.tr.).
SEMNALE
Mihail F\rc\[anu, Viitorul libert\]ii. Publicistic\ din ]ar\ [i din exil (1944-
1963), cuv`nt `nainte de Dinu Zamfirescu, edi]ie `ngrijit\ de Pia Bader
F\rc\[anu, Hors collection, Editura Polirom, 360 de pagini, 29.95 lei
Volum ap\rut sub egida Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului
[i Memoria Exilului Românesc.
Volumul con]ine o selec]ie de articole publicate de Mihail F\rc\[anu
`n decursul a aproape 20 de ani, din 1944 p`n\ `n 1963, reprezent`nd un
pre]ios document de epoc\ prin m\rturiile unei personalit\]i direct
implicate, `n calitatea sa de frunta[ al PNL, `n numeroase evenimente
de prim\ importan]\ din ]ar\ [i apoi din exil. Dac\ publicistica din
exil acoper\ perioada cea mai `ntins\, din 1948 p`n\ `n 1963, poate [i
mai interesant\ este publicistica din ]ar\, reprezentat\ `n principal de
editorialele din ziarul „Viitorul“. Addenda cuprinde eseul „Libertate
[i existen]\“ din 1942 – o piatr\ de hotar `n evolu]ia jurnalistic\ [i
politic\ a autorului –, precum [i un mic fragment de roman.
Walker Percy, Mirajul fericirii, traducere din limba englez\ de C\t\lina
Antonia Stoenescu, carte publicat\ [i `n edi]ie digital\, colec]ia „Biblio -
teca Polirom. Esen]ial“, Editura Polirom, 240 de pagini, 24.95 lei
Povestea de neuitat a unei s\pt\m`ni ce va schimba definitiv
vie]ile a doi oameni.
Aparent, Binx Bolling le are pe toate: la numai 30 de ani este un
broker de succes, are bani, ma[in\, iar femeile mor dup\ el. Cu
toate acestea, via]a lui pare lipsit\ de sens, un sens pe care-l g\ -
se[te merg`nd foarte des la cinema, unde reu[e[te s\ uite trau -
mele provocate de problemele familiale [i de experien]a r\z -
boiului. Romanul este deopotriv\ o fresc\ a dec\derii Sudului
american, dar [i un portret viu al New Orleansului. De altfel,
punctul culminant al romanului coincide cu o s\rb\toare de
Mardi Gras. ~n acela[i timp ironic [i romantic, Mirajul fericirii
este un roman clasic al literaturii americane.
SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL IX » NR. 403 » 15-21 iunie 2013
www.suplimentuldecultura.ro

14 » interna]ional
13 — Re`ntoarcerea
Sabatului Negru
Nu s`nt chiar entuziaste, dar s`nt pozitive:
cronicile noului album Black Sabbath au
`nceput s\ apar\, salut`nd `ntoarcerea pe
scen\ a forma]iei care, la `nceputul anilor ’70,
cu un singur album, a reu[it s\ inventeze un
`ntreg gen muzical.
Criticii au dreptul s\ fie mai
mult sau mai pu]in rezerva]i.
Fanii `ns\ s`nt `n extaz pen -
tru c\, `n materie de resusci -
t\ri ale unor trupe legendare
(la mod\ `n ultimii ani), reve -
nirea lui Black Sabbath la for -
mula original\ este eveni -
men tul a[teptat de decenii.
Iar albumul, care se nume[ -
te 13, este primul pe care tri -
oul Ozzy Osbourne, Tony
Iommi [i Geezer Butler c`n -
t\ `mpreun\ c`ntece noi, la
35 de ani de la desp\r]ire.
„Cel mai mare
come-back din rock
`n ultimii 35 de ani“
Componen]ii Black Sabbath
s`nt credita]i ca fondatori ai
heavy metalului cu albumul
omonim de debut din 1970.
Un album pe care criticii epo -
cii s-au delectat `n a-l sf`[ia:
„necroman]ie de doi lei“ sau
„exact ce c`nt\ Cream, dar
mai r\u!“. A urmat uria[ul
suc ces al celui de-al doilea
disc, Paranoid, dup\ care
Sabbath [i-a construit – album
dup\ album, cu r\bdare
– soclul pe care st\ as t\zi.
Prima epoc\ de aur din isto -
ria trupei, cea cu Ozzy, ajun -
gea la cap\t de linie `n 1978
cu albumul Never Say Die.
Revista „Kerrang“ afir m\
c\ „13 este cel mai mare come-back
din rock `n ultimii
35 de ani“, dar este o reuniu ne
pe care fanii nu o mai spe rau.
Reunificarea Sabbath-ului ori -
ginal a fost permanent sabo -
tat\ de carierele personale
(Ozzy, ca artist solo, a avut un
succes mai mare dec`t al\ turi
de fo[tii lui colegi, f\r\ a pune
la socoteal\ serialul de ve -
nit fenomen, The Osbournes),
disputele contractuale [i cioc -
nirile de orgolii. C`nd, `n sf`r -
[it, cei patru au pus ba zele
actualei reveniri, probleme -
le nu au `nt`rziat s\ apar\.
Bateristul ini]ial, Bill Ward,
s-a retras, nemul]umit de ter -
menii contractuali, iar Tony
Iommi a fost diagnosticat cu
o form\ de cancer. Ward a
fost `nlocuit cu Brad Wilk de
la Rage Against the Machine,
iar Iommi a reu[it s\ scape
de boala care l-a `nvins, `n
2010, pe Ronnie James Dio.
Un disc lucrat f\r\
droguri
„Este poate cel mai impor tant
disc din cariera mea“, afir ma
Ozzy Osbourne cu c`teva luni
`nainte de lansarea lui 13,
con[tient de faptul c\ noul
disc este un adev\rat reboot
(alt termen la mod\ `n ultimii
ani), o `ntoarcere `n trecut sau
o retranscriere a Sabbath-ului
anilor ’70 pe `n]elesul unui
pu blic modern, dar [i pe gus -
tul vechilor fani.
Produc\torul vedet\ Rick
Rubin, care a ]inut mor]i[ s\
fac\ parte din aceast\ aven -
tur\, a vegheat foarte atent ca
Ozzy et comp. s\ reproduc\
acel „feeling vintage“. „Ne-am
`ntors la starea de spirit `n
care am realizat primele trei
albume, live `n studio“, poves -
te[te basistul Geezer Butler `n
„The Hollywood Reporter“.
„Rick [tia exact ce vrea de la
noi [i, p`n\ la urm\, am `n ]e -
les [i noi. Ne-a f\cut s\ re g\ -
sim vechiul spirit, `n loc s\
`ncerc\m s\ dovedim c\ s`n -
tem cea mai mare forma]ie
de metal. S\ uit\m de heavy
metal.“
Membrii Black Sabbath
n-au `n]eles ini]ial ce voia Ru -
bin de la ei, dar lucrurile, po -
veste[te Butler, s-au l\murit:
„«Ce naiba vrei, s\ facem un
album acustic», a `ntrebat
Ozzy. Pe urm\, Rubin ne-a
zis: «Primul album al vostru
nu e heavy metal». «{i ce e
atunci», l-am `ntrebat. «E
blues metal!»“.
Eforturile lui Rubin au dat
roade, iar 13 – [i aici to]i cri -
ticii s`nt de acord – sun\ a
Black Sabbath mai mult de -
c`t orice alt album al trupei de
dup\ Sabbath Bloody Sab -
bath. Munca `n studio nu a
fost u[oar\ („uneori, c`nd
trebuia s\ `i calmez, m\ sim -
]eam `nchis `n cu[c\ cu un
leu“, recunoa[te Rick Rubin),
dar spiritul `n care au fost
create primele trei albume
a fost reprodus c`t mai fidel,
chiar p`n\ la absen]a substan -
]elor de care trupa a abuzat `n
anii marelor sale succese.
„E nostim“, spune Butler,
„dar, `n ciuda a ceea ce cre -
de lumea, `n perioada pri me -
lor trei discuri nu aveam bani
de droguri. Discurile de du p\
`ns\ au fost compuse numai
sub drog. La 13 am fost com -
plet «cura]i». ~ntotdeauna e
bine s\ ai un produc\tor ca re
s\ aib\ grij\ s\ r\m`i concentrat
asupra muncii“.
Adev\rul este c\, de[i
mem brii Black Sabbath au
fost acuza]i permanent c\
promoveaz\ magia neagr\,
`n realitate au preferat „pul -
berea alb\“, pe care au consumat-o
`n cantit\]i industri -
ale. „Ni se aducea coca i n \ cu
avionul“, `[i aminte[te Tony
Iommi, `ntr-un interviu `n
„The Guardian“. Iar Butler
calculeaz\ c\ produc]ia dis -
cului Vol. 4 a costat la vremea
respectiv\ 60.000 de dolari,
cu 15.000 mai pu]in de -
c`t factura pentru droguri.
Ast\zi `ns\, dac\ nu lu\m
`n calcul o recent\ rec\dere
`n p\cat a lui Ozzy, dinoza -
u rul Black Sabbath este serios
[i clean.
13 pentru c\ a ap\rut
`n 2013
De ce 13 Temele tenebro a -
se ale melodiilor fac parte din
brandul forma]iei, dar numele
noului album nu are ni -
mic nelini[titor. Dup\ cum
explic\ Geezer Butler: „Lui
Ozzy i-a venit ideea, anul
trecut. C\utam un titlu pen -
tru album, c`nd Ozzy a spus:
«De ce nu 13, doar o s\ `l
scoatem pe pia]\ `n 2013!».
~n plus, scrisesem deja 13 c`n -
tece. P`n\ la urm\ am mai
scris trei melodii, dar casa
de discuri ne-a anun]at c\
s`nt prea lungi [i doar opt
vor `nc\pea pe disc“.
Sabbath este probabil
cea mai mare forma]ie de
heavy metal din istorie, [i
totu[i nu a avut niciodat\
un album pe locul 1 `n topuri.
Noul disc ar putea s\ repare
aceast\ nedreptate. „E a -
dev\rat, nu am ocupat locul
1, `ns\ am supravie]uit [i
s`ntem relevan]i“, crede Ozzy
Osbourne.
SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL IX » NR. 403 » 15-21 iunie 2013
www.suplimentuldecultura.ro

interna]ional « 15
P\rintele Culturii a
`ncetat din via]\
Cunoscutul autor sco]ian Iain
Banks, celebru [i pentru seria
de romane S.F. Cultura, a
`ncetat din via]\ la v`rsta de
59 de ani, la numai dou\ luni
dup\ ce [i-a preg\tit fanii de
iminenta sa dispari]ie, anun -
]`nd c\ sufer\ de un cancer
ce nu mai poate fi tratat.
Moartea sa a fost depl`ns\ ime diat
de numero[ii s\i admiratori, dar [i
de colegi de breasl\ pre cum Ir vine
Welsh, autorul lui Trainspotting,
sau Neil Gaiman.
Fiu al unui ofi]er de marin\,
Iain Banks s-a dedicat foarte de -
vreme scrisului. Primul s\u ro -
man, The Wasp Factory, a ap\rut
`n 1984 (dup\ ce a fost respins ini -
]ial de [ase editori) [i a fost ime -
diat un succes. De-a lungul anilor,
Banks a publicat peste 25 de c\r]i [i
a devenit unul dintre cei mai a pre -
cia]i scriitori britanici, dar tre bu -
ie precizat c\ el s-a bucurat de do u\
cariere literare de succes, des p\r -
]ite doar de ini]iala „M“.
Sub numele de Iain Banks a cu -
noscut ini]ial aprecierea cititorilor
[i criticilor ca scriitor de litera tu r\
mainstream cu romane precum The
Wasp Factory, The Crow Road sau
Complicity. Ca Iain M. Banks,
autorul sco]ian a devenit – dup\
publicarea, `n 1987, a romanului
Spectrul lui Phlebas – unul din -
tre cei mai str\luci]i [i influen]i
scriitori de science fiction.
Banks a dat via]\ universului
Culturii, o uria[\ civiliza]ie pan -
ga lactic\ utopic\ ce serve[te drept
decor ac]iunii din romanele sale.
Cultura a ap\rut ini]ial dintr-o ne -
cesitate artistic\, dar Banks „a re -
u[it s\ creeze pe h`rtie o utopie `n
care majoritatea cititorilor lui s\ do -
reasc\ s\ tr\iasc\. Nu to]i fanii cred
c\ o astfel de civiliza]ie este feza bi -
l\, `ns\ foarte pu]ini s`nt cei care s\
nu o considere dezirabil\“, scrie
„The Guardian“.
Unii au crezut c\ Banks a scris
science fiction pentru a-[i „sub ven -
]iona“ scrierile literare „tradi]io -
na le“. „Cred c\ mul]i [i-au zis c\
SF-ul este ceva de proast\ cali -
tate, dar care se vinde bine [i pe
care s`nt silit s\ `l adopt pentru a
avea bani s\ scriu romane im por -
tante [i serioase“, spunea Banks.
„Dar romanele SF – `n special ce -
le din seria Cultura – `nseamn\
enorm pentru mine. {i chiar da -
c\ nu asta vor s\ aud\ oamenii (`n
special academicienii), c\r]i le
mele mainstream le-au subven -
]io nat pe cele SF, [i nu invers. Iar
acum nu ave]i dec`t s\ v\ su p\ -
ra]i c\ afirm a[a ceva!“
John Paul Jones d\ reuniunea
Led Zeppelin pe oper\
~n vreme ce Robert Plant d\ de `n]eles c\, anul viitor, le gen -
darii Led Zeppelin s-ar putea reuni, John Paul Jones, basistul
forma]iei, a anun]at c\ este mult prea ocupat cu scrierea unei
opere bazate pe o pies\ suedez\, veche de 105 ani.
„2014 este un an marcat de oper\ pentru mine“, explic\ Jones,
citat de „The Guardian“. „Opera nu seam\n\ cu nimic altceva.
~nseamn\ emo]ie, pasiune, iar acum scriu o oper\ pentru mine
`nsumi.“
Opera la care lucreaz\ Jones es -
te bazat\ pe Spöksonaten, pies\ `n
trei acte scris\ de August Strind -
berg la `nceputul secolului XX.
Cunoscut mai ales ca membru
al forma]iei Led Zeppelin, John
Paul Jones a fost ocupat cu multe
alte proiecte. ~n ultimele trei de ce -
nii, el a colaborat cu arti[ti foarte
diver[i precum Diamanda Galás,
Foo Fighters, Gillian Welch sau
trupa avangardist\ norvegian\
Supersilent.
550
de titluri
disponibile
Clubul de lectur\ „topless“
Sub sloganul „S\ facem lectura sexy“, la New
York s-a format un club de lectur\ atipic, ai c\rui
membri profit\ de o lege din 1992 pentru a se
bucura de c\r]i `ntr-o ]inut\ c`t mai comod\, `n
parcurile metropolei americane.
„The Outdoor Co-ed Topless Pulp Fiction Ap -
pre ciation Society“ (Clubul femeilor cu s`nii goi
care apreciaz\ literatura pulp) se reune[te pro fi -
t`nd de o lege prin care autorit\]ile permit pre -
zen]a `n parcuri a „persoanelor, b\rba]i [i femei,
care se arat\ `n public cu torsul gol“.
Evident, site-ul oficial colec]ioneaz\ poze cu
membrele clubului, dar prezint\ [i c\r]ile pre -
ferate de acestea, `n general literatur\ „de gar\“
[i thriller-uri uneori erotice scrise de autori pre -
cum James M. Cain, Christa Faust [i Max Allan
Collins.
Pagini realizate de Drago[ Cojocaru
Google prezice succesul
la box-office
Cel mai cunoscut motor de c\utare din lume pre tin -
de c\ poate estima „cu o precizie de 94%“ `ncas\rile
unui film la box-office-ul american.
~ntr-un articol publicat pe blogul „Inside Ad -
Words“, anali[tii Andrea Chen [i Reggie Panaligan
explic\ cititorilor c\ „sistemul de c\utare Google [i
publicitatea pl\tit\ `n func]ie de click-uri pot prezice
rezultatele la box-office“, dar [i permit analizarea
„procesului de decizie al spectatorului american“.
Una dintre cheile „prezicerilor“ const\ `n volu -
mul de c\ut\ri pentru un anume clip publicitar al
unui film, combinat cu renumele unei francize [i
perioada anului, dar se pot realiza corela]ii [i `n
func]ie de sumele investite `n publicitate [i c\ut\ri.
„Aceasta“, comenteaz\ revista „Premiere“, „tran s -
mite un mesaj foarte limpede: Distribuitori, cum p\ -
ra]i reclam\ de la Google, iar filmele voastre se vor
vinde mai bine! Nu uita]i totu[i s\ posta]i [i trai -
lerele pe YouTube“.
Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 4, CP
266, tel. 0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax:
0232/ 214111
Senior editor:
Lucian Dan Teodorovici
Redactor-[ef:
George Onofrei
Redactor-[ef adjunct:
Anca Baraboi
Secretar general de redac]ie:
Florin Iorga
Rubrici permanente:
Adriana Babe]i, Bobi [i Bobo (F\r\ zah\r),
Drago[ Cojocaru, Radu Pavel Gheo,
Luiza Vasiliu.
Carte:
Doris Mironescu, C. Rogozanu,
Bogdan-Alexandru St\nescu, Codrin Liviu
Cu]itaru, Daniel Cristea-Enache, Florin Irimia.
Muzic\: Victor Eskenasy, Dumitru Ungureanu.
Marc\ `nregistrat\ – Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“.
Proiect realizat de Editura Polirom `n colaborare cu
„Ziarul de Ia[i“. Se distribuie gratuit `mpreun\
cu „Ziarul de Ia[i“.
Film: Iulia Blaga. Teatru: Olti]a C`ntec.
Caricatur\:
Lucian Amarii (Jup).
Grafic\:
Ion Barbu.
TV:
Alex Savitescu.
Actualitate:
Robert B\lan, R. Chiru]\, Georgel Costi]\,
Veronica D. Niculescu, Elena Vl\d\reanu.
Publicitate: tel. 0232/ 252294
Distribu]ie: Mihai Sârbu, tel. 0232/ 271333.
Media Distribution S.R.L., tel. 0232/ 216112
Abonamente: tel. 0232/214100
Tarife de abonament: 18 lei (180.000) pentru
3 luni; 36 lei (360.000) pentru 6 luni; 69 lei
(690.000) pentru 12 luni
Tipar: Print Multicolor
Responsabilitatea juridic\ pentru con]inutul articolului `i apar]ine autorului »
Manuscrisele primite la redac]ie nu se `napoiaz\
SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL IX » NR. 403 » 15-21 iunie 2013
www.suplimentuldecultura.ro

16 » fast food
En]iclopedia
Encarta
Luiza Vasiliu
Invizibil
~ntotdeauna mi-am dorit s\ fiu in -
vizibil\. Dintre toate superputeri -
le care exist\ sau nu, invizibilitatea
mi se pare cea mai palpitant\,
o stare care-]i permite `n acela[i
timp discre]ia [i indiscre]ia, absen]a
[i prezen]a. S\ pocne[ti din
degete [i s\ nu mai fii acolo, s\ um -
bli pe str\zi f\r\ s\ te vad\ nimeni,
s\ intri `n hoteluri, s\ te strecori pe
u[i `ntredeschise, s\ mi[ti pu]in
obiectele – un creion cade de pe o
mas\, o vaz\ se-ncli n\, sc`r]`ie o
ma[et\ –, s\ fii numai ochi [i u rechi
chiar dac\ nimeni n-are ochi [i
urechi pentru tine, s\ fii conectat
`ntr-un fel nemaiv\zut la ritmul
intern al lumii, s\ te bagi `n sufletul
ei. Sigur, pe l`ng\ asta ar mai
fi [i avantajul de a-]i auzi prietenii
[i cunoscu ]ii vorbind despre
tine. C`nd eram mic\, credeam c\
e un avantaj, `n tre timp mi-am dat
seama c\ nu [i c\ uneori cel mai
bine e s\-]i vezi de treaba ta.
John Howell, profesor de fizi c\
cuantic\ la Universitatea din Rochester,
nu [i-a v\zut de treaba lui.
Dup\ ce termina experimentele de
la facultate, se `ntorcea acas\ [i
lucra cu Benjamin, fiul lui de 14 ani,
la alte experimente, legate de optici
transforma]ionale [i posibilitatea
de a face obiectele invizibile.
Un fel de invizibilitate do it yourself
cu buget mic (150 de dolari). O
scurt\ demonstra]ie g\si]i pe You -
Tube (c\uta]i „A Basic Demonstra -
tion of Optical Cloaking“) – ideea
e simpl\, dar nu v-o pot explica eu,
pentru c\ nu-s la fel de inteligen t\
ca un profesor de fizic\ cuantic\.
Ea implic\ ni[te recipiente pline cu
ap\, ni[te lentile de 4 dolari bucata
[i-un joc de oglinzi. Prestigioasa
„MIT Technology Review“ nu [i-a
ascuns entuziasmul: metoda profesorului
Howell ar putea fi folosit\
pe viitor pentru a face invizibili
sateli]ii care graviteaz\ `n jurul
P\m`ntului (de[i nu [tiu de ce
cineva ar vrea s\ fac\ asta).
~n fine, vestea e bun\, pot `n sf`r -
[it s\ devin invizibil\, e de-ajuns s\-i
dau un telefon lui Howell [i s\ zbor
p`n\ la New York. Problema e c\ nu
mai vreau. Alalt\ieri am g\sit `n
reportofon o discu]ie de buc\ t\ rie
`nregistrat\ din gre[eal\ de doi prie -
teni [i n-am putut asculta dec`t cinci
minute, g`ndindu-m\ c\ am ajuns
undeva unde n-aveam voie [i c\ tre -
buie s\ plec repede de-acolo. Despre
asta, `ns\, ceva mai t`rziu, peste
vreo 10 ani.
Text f\r\ titlu
Film
Iulia Blaga
Fanele lui Ryan Gosling,
care, la fel ca fanele lui
Bradley Cooper, nu pot
spune c\ nu [i-au mai
v\zut de mult idolul, vor
fi descump\nite c\, din
140 de minute c`t ]ine
Destine la r\scruce/A
Place Beyond the Pines,
nu [i-l vor vedea pe
Gosling mai mult de 40
de minute. Fanele lui
Bradley Cooper la fel.
Derek Cianfrance, care a semnat
`n 2010 Blue Valentine (o poveste
de dragoste `nf\[urat\ armonios
pe dou\ planuri temporale), `[i
ri dic\ sim]itor [tacheta, dar nu
a junge la ea. Ar vrea un film ca o
procesiune, o oper\ ampl\ [i pro -
fund\ care s\ urm\reasc\ `n timp
rela]iile dintre ta]i [i copii, precum
[i efectele pe care un gest ne -
cugetat le are `n perspectiv\, cum
pl\tesc fiii pentru p\rin]i [.a.m.d.
Dar scenariul scris de Cianfrance
`mpreun\ cu Ben Coccio
[i Darius Marder nu are amplitudine
nici pe lung, nici pe lat,
nici substan]\ suficient\ [i nici
[arm pentru a acoperi o peri oa -
d\ temporal\ de 16 ani `n 140 de
minute astfel `nc`t s\ nu-]i provoace
crize de c\scat. ~]i dai seama
de asta din primele 20 de minute
care se scurg f\r\ pic de ritm
[i cu g\uri pe unde scap\ aerul. Te
plictise[ti p`n\ intri propriu-zis
Ticu era aproape la fel ca
to]i ceilal]i locuitori ai sa -
tului Brosc\u]i. Doar c\ la
treizeci [i ceva de ani a vea
numai un metru patruzeci
[i cinci. Nu e mai pu]in a -
dev\rat c\ extremit\]ile i
s-au dezvoltat c`t se poate
de rezonabil, astfel c\ acest
text nu va con]ine pate tis -
me sau frustr\ri de na tu -
r\ sexual\.
Dup\ buletin `l chema
Vasile. Ticu i s-a tras de la
apelativul Piticu’, cu ca re
prietenii l-au fericit la un
moment dat, c`nd au b\ -
gat de seam\ c\, `n ciuda
trecerii timpului, cre[te -
rea `n `n\l]ime r\m`nea
pentru personajul nostru o
`n ac]iune (nu credeam s\ spun
asta despre un film cu Ryan Gos -
ling...).
Un loc prea `ndep\rtat
A Place Beyond the Pines sun\
fals [i preten]ios `nc\ de la prime le
cadre, c`nd `l urm\rim pe Gosling
cu p\rul oxigenat [i filmat din spa -
te, `ndrept`ndu-se spre cortul un de
va face cascadorii cu motocicleta
[i c`nd primele sale dialoguri cu Eva
Mendes (iubita din via]a re a l\)
s`nt o palid\ replic\ la spontaneita -
tea scenelor cu Michelle Williams
din Blue Valentine. Gosling [i Men -
des s`nt at`t de artificiali, `nc`t
parc\ s-ar admira tot timpul, cu
coada ochiului, `n oglind\. Nu po]i
s\ nu remarci – regizorul [i scena -
ri[tii s`nt de vin\ – actorii dincolo
de personaje, tocmai pentru c\
personajele s`nt [ubrede [i necon -
ving\toare. E greu de crezut c\
un regizor care a avut r\bdare cu
povestea din Blue Valentine (chiar
dac\ [i acolo miroseai amor propriu
[i dorin]\ de a face un film
independent „cool“) poate pierde
din vedere lucruri esen]iale
pentru un film cel pu]in credibil,
printre care acela de a construi
mai atent personajele, [i c\ poate
da dovad\ de at`ta lips\ de sim]
cinematografic.
Iar ideea asta cu fracturarea
pove[tii `n trei pune capac filmului
pentru c\ `i scoate [i mai
mult `n eviden]\ inconsisten]a.
C`nd personajul lui Ryan Gos -
ling, Luke, e `nlocuit de t`n\rul
poli]ist interpretat de Bradley
Cooper, parc\ `ncepe alt film.
Totul se d\ peste cap, persona -
jele se schimb\, povestea se modific\,
doar lipsa de ritm r\m`ne
aceea[i.
Un metru patruzeci [i [ase
etern\ expectativ\. Doar
Petric\, prietenul [i confidentul
s\u, `i mai arunca
din mil\ c`te un Sile,
asta doar p`n\ se `mb\ta.
Noile politici la nivel de
Minister al S\n\t\]ii au f\ -
cut ca la dispensarul comu -
nei s\ fie angajat, `n sf`r [it,
un medic. ~nt`m pla rea fa ce
c\ Ticu s-a prezentat `ntr-o
diminea]\ de mar]i s\-i coa -
s\ doctorul o t\ietur\ ur` t\
pricinuit\ de secer\. Mai
o vorb\, mai o copc\, me -
dicul `i zice c\ este specializat
`n ortopedie [i c\
l-ar putea ajuta s\ creas -
c\ `n `n\l]ime gra]ie unei
tehnici oarecum nepl\cu te,
dar eficiente. {i un z`m bet
larg de aprobare ap\ru a -
tunci pe chipul piticaniei...
A fost at`rnat `n curtea
dispensarului, cu m`inile
legate de partea orizonta -
l\ a unui sistem format din
dou\ b`rne prinse cruci[, [i
l\sat s\ stea la lungit. Sin -
gur Petric\ `i ]inea companie,
`i d\dea s\ bea c`te
o gur\ de bere [i `i zicea
c`nd s\ dea drumul uri -
nei f\r\ s\-l vad\ nimeni.
C\, slav\ Domnului, avea
cine s\-l vad\. O [leaht\
de ]\rani din satul vecin,
veni]i dup\ re]ete, au `n ce -
put la un moment dat s\
r`d\ [i s\ arunce `n el cu
dude din dudul din curte.
Domnul doctor a ie[it s\-i
Po]i s\ `ntrevezi `n tentativa lui
Cianfrance o dorin]\ de a `nf\ ]i -
[a condi]ia uman\, o poveste gen
Pove[ti din LA/Crash (2004) `n
care destinele oamenilor se influ -
en]eaz\ unele pe altele, numai c\
filmul lui Paul Haggis avea un
scenariu cu mult mai riguros. De
fapt, scenariul era coloana lui
vertebral\. Au fost critici americani
care au spus c\ partea a treia
din A Place Beyond the Pines,
care se concentreaz\ pe copiii
celor doi eroi, 15 ani mai t`rziu,
ar fi cea mai inconsistent\, dar eu
cred c\ au dormit [i s-au trezit cu
mintea odihnit\. De[i e mai conving\tor
dec`t Ryan Gosling (poa te
pentru c\ e mai pu]in c\zut `n pro -
pria admira]ie), Bradley Cooper
nu are v`rsta potrivit\ s\ joa ce un
suduie, `ns\ Ticu a zis: Iar -
t\-i, dom’ doctor, c\ nu [tiu
ce fac! ~nsu[i Petric\ s-a
sim]it intimidat de agresivitatea
zeflemitorilor [i
c`nd a fost `ntrebat cine e
\sta de at`rn\ acolo s-a v\ -
zut nevoit s\ se dezic\: nu
[tiu, nu-l cunosc, nu l-am
v\ zut `n via]a mea.
Nimeni nu mai [tie e -
xact c`t a durat procedura
de elonga]ie, important e
c\ la un moment dat l-au
dat jos [i doctorul a adus
ruleta. Aproape toat\ suflarea
din Brosc\u]i s-a a -
dunat s\ asiste la crucia lul
b\rbat la dou\ v`rste diferite. Da -
c\ `l ]ii proasp\t ras [i `l machiezi,
poate p\rea mai t`n\r, dar c`nd `l
vezi 15 ani mai t`rziu c\ arat\ a -
proximativ la fel, de ce s\ te la[i
captivat de poveste Cu Eva Men -
des sau cu Ben Mendelsohn (care
e bun, el `l joac\ pe partenerul de
spargeri al lui Luke) e acela[i lucru.
Acesta e doar un exemplu ne -
norocit de lucruri care, adunate,
te `ndep\rteaz\ [i mai mult de
acel loc din spatele pinilor, `n caz
c\ exist\ cu adev\rat.
P.S. ~mi pare r\u, mi-am stors
creierii, dar filmul acesta nu m\
inspir\ s\ g\sesc vreun titlu.
Destine la r\scruce/A Place Beyond
the Pines. Regia: Derek Cianfrance.
Cu: Ryan Gosling, Bradley Copper, Eva
Mendes, Ray Liotta, Ben Mendelsohn
Voi n-a]i `ntrebat
F|R| ZAH|R v\ r\spunde
Bobi
moment al m\sur\to rii, mai
pu]in tanti Vera ca re, paralizat\,
nu a putut ajunge.
Petric\ a fost desemnat s\
]in\ de instrument `n drep -
tul t\lpilor, iar reprezentan -
tul sistemului sanitar a tras
de el, cu precizie, p`n\ a in -
dicat cre[tetul capului lui
Ticu. Tensiune maxim\...
doc torul `[i drege vocea [i,
cu emo]ie v\dit\, roste[te:
— Un metru patruzeci
[i [ase! Ticu s-a `n\l]at!
Martor al m\sur\torii,
Petric\ face un pas c\tre
mul]ime [i coroboreaz\:
— Adev\rat s-a `n\l]at!
SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL IX » NR. 403 » 15-21 iunie 2013
www.suplimentuldecultura.ro