Tutorial Python - Starship

t = 12345, 54321, ’hello!’
>>> t[0]
12345
>>> t
(12345, 54321, ’hello!’)
>>> # enumerarile pot fi imbricate, combinate
... u = t, (1, 2, 3, 4 ,5)
>>> u
((12345, 54321, ’hello!’), (1, 2, 3, 4 ,5))
După cum puteţi vedea perechile(enumerările) sunt afişate între paranteze astfel încât enumerările sau perechile
îmbricate să fie interpretate corect. Perechile pot fi introduse cu sau fără paranteze, însă, adesea, parantezele sunt
necesare.
Perechile au multe utilizări. De exemplu : perechi de coordonate (x,y), înregistrările angajaţilor dintr-o bază de
date, etc. Puteţi face o analogie (atâta timp cât rămâne numai o analogie menită să vă ajute la înţelegerea acestui tip
de date) între tipurile de date compuse ce pot fi definite cu struct din C++, şi perechile din Python. Perechile,
la fel ca şirurile nu pot fi modificate: nu pot fi atribuite valori unui anumit element al unei perechi (puteţi însă să
simulaţi o modificare folosind alte metode). Este posibil să creaţi perechi care conţin obiecte modificabile, cum
sunt listele de exemplu.
O problemă deosebită o constituie crearea perechilor cu zero sau un element. Există însă câteva ”trucuri” de
sintaxă care pot fi folosite pentru a rezolva această problemă. Perechile vide pot fi construite folosind o pereche
de paranteze fără nimic între ele. O pereche cu un singur element poate fi construită specificând valoarea care va
fi conţinută în pereche urmată de o virgulă. Cam neplăcut, dar funcţionează:
>>> empty = ()
>>> singleton = ’hello’, # >> len(empty)
0
>>> len(singleton)
1
(’hello’,)
Instrucţiunea t = 12345, 54321, ’Salut !’ este un exemplu de împachetare. Valorile 12345, 54321 şi
’Salut !’ sunt “împachetate” împreună. Operaţia inversă este de asemenea posibilă:
>>> x, y, z = t
Această operaţie este numită suficient de elocvent ”despachtarea unei secvenţe”. Despachetarea unei secvenţe
necesită ca lista de variabile de la stânga atribuirii să conţină tot atâtea variabile cât secvenţa împachetată de la
dreapta. De observat este faptul că îmbricarea nu este decât o combinaţie succesivă de împachetări sau despachetări!
Ingenios, nu!
Există o asimetrie aici: în timp ce o împachetare va genera întotdeauna o pereche, despachtarea funcţionează
pentru orice fel de secvenţă.
5.4 Seturi
Limbajul Python are şi un tip de date pentru seturi. Un set este o colecţie neordonată de elemente unice (făra
duplicate). Esenţa ei constă în testarea membrilor şi eliminarea duplicatelor. Obiectele de tip set suportă, de
asemenea, operaţii matematice ca : uniunea, intersecţia, diferenţa şi diferenţa simetrică.
Iată o scurtă demonstraţie :
32 Capitolul 5. Structuri de date