Automatica şi Informatica

SUBIECTE
pentru examenul de admitere la masterat, disciplina de profil
Programul de masterat „Automatică şi Informatică”
Examenul de specialitate este alcătuit din două compartimente:
1. Teoria sistemelor.
2. Sisteme cu microprocesoare şi Ingineria sistemelor de programe.
1. Teoria sistemelor
Introducere. Noţiuni fundamentale ale teoriei sistemelor (TS). Principiile de conducere şi
algoritmii de funcţionare ale SA. Schema bloc funcţională a SA. Elementele funcţionale.
Clasificarea SA. Problemele TS.
Sisteme automate liniare. Modele matematice ale elementelor şi SA. Modelul matematic.
Modele statice şi dinamice. Ecuaţia diferenţială. Funcţia de transfer. Caracteristici în timp:
funcţia indicială, funcţia pondere. Caracteristici în frecvenţă, loc de transfer.
Elemente tipice: analiza în domeniul timp şi în frecvenţă (element ideal, inerţie,
integrator, derivativ, oscilant şi cu timp mort).
Schema-bloc structurală, conexiuni elementare, transfigurarea schemelor-bloc structurale.
Funcţiile de transfer ale SA. Reprezentări intrare-ieşire şi intrare-stare-ieşire.
Sisteme multivariabile. Reprezentarea intrare-stare-ieşire. Transferul temporal intrareieşire.
Reprezentarea prin matricea de transfer. Reprezentarea de tip fracţie de matrice.
Reprezentarea polinomială. Controlabilitatea şi observabilitatea sistemelor dinamice.
Controlabilitatea şi observabilitatea stării. Controlabilitatea şi observabilitatea stării parţiale.
Controlabilitatea şi observabilitatea funcţională. Realizări ale matricei de transfer.
Stabilitatea sistemelor automate. Condiţii de stabilitate. Stabilitatea internă. Criterii de
stabilitate Routh şi Hurwitz. Principiul argumentului: criteriile Cremer-Leonhard (Mihailov) şi
Nyquist. Rezerva de stabilitate. Valoarea critică a coeficientului de transfer al sistemului deschis.
Diagrama Bode. Stabilitatea sistemelor cu timp mort. Analiza stabilităţii sistemelor
multivariabile. Domeniul de stabilitate în spaţiul parametrilor. D-separarea pe un parametru şi pe
doi parametri. Stabilitatea structurală.
Performanţele sistemelor liniare continue. Aprecierea performanţelor sistemelor în regim
staţionar (coeficienţii erorii). Aprecierea performanţelor după răspunsul indicial şi în frecvenţă.
Metoda rădăcinilor. Metoda integrării (criterii integrale).
Sinteza sistemelor liniare continue. Metode de sinteză a SA. Elemente de corecţie.
Sinteza elementelor de corecţie.

Sisteme automate neliniare (SAN) Descrierea SAN. Modele matematice în forma
normală Caushi. Elemente neliniare. Caracteristici neliniare tipice. Regimul staţionar în SAN.
Statica SAN. Mişcarea liberă şi impusă. Ecuaţiile în variaţii, aproximarea liniară. Stabilitatea
SAN. Metoda directă Leapunov. Funcţiile Leapunov. Stabilitatea după teoria Leapunov.
Stabilitatea absolută a SAN. Criteriul V.M. Popov. Criteriul cercului. Alte metode de studiere a
stabilităţii absolute. Metoda planului fazelor. Analiza sistemelor cu releu. Cicluri limită.
Determinarea regimurilor periodice. Ecuaţiile SAN în diferenţe finite. Sisteme cu structura
variabilă. Regimuri de alunecare. Metode de analiză aproximativă a SAN. Liniarizarea armonică.
Principiul metodei. Funcţiile de descriere. Metoda echilibrului armonic. Determinarea
parametrilor autooscilaţiilor. Procese lente în sisteme autooscilante. Oscilaţiile forţate în SAN.
Metoda parametrului mic şi separarea mişcărilor. Analiza şi sinteza SAN.
Sisteme automate discrete (SAD). Clasificarea SAD, schema bloc structurală a SAD,
proprietăţi. Modele matematice ale SAD deschis: Ecuaţii cu diferenţe finite, ecuaţii recursive şi
de stare, funcţii de transfer şi locul de transfer. Modele matematice ale SAD închis:
Transfigurarea schemelor structurale ale SAD, funcţia de transfer şi expresiile operaţionale.
Metode de analiză a stabilităţii SAD. Performanţele SAD. Sinteza SAD.
Literatura recomandată
1. Automatizări electronice / Aut.: I. Dumitrache şi alţii – Bucureşti: EDP, 1993. – 440 p.
2. Belea C. Automatica neliniară. – Bucureşti: EDP, 1983. – 440 p.
3. Ilaş C. Teoria sistemelor de reglare automată. – Bucureşti: Matrixrom, 2001.-176 p.
4. Ionescu V. Teoria sistemelor. – Bucureşti: EDP, 1985. – 360 p.
5. Ivashchenko N. N. Avtomoticheskoe regulirovanie. – M.: Mashinostroenie, 1978.- 736 s.
6. Kim D. P. Teoria avtomaticheskogo upravlenia . T.1. Lineinîe sistemî. – M.:
FIZMATLIT, 2003. – 288 s.
7. Kim D. P., Dmitrieva N.D. Sbornik zadach po teorii avtomaticheskogo upravlenia.
Lineinîe sistemî. – M.: FIZMATLIT, 2007. – 168 s.
8. Kim D. P. Teoria avtomaticheskogo upravlenia. T. 2. Mnogomernîe, nelineinîe,
optimalnîe i adaptivnîe sistemî. – M.: FIZMATLIT, 2004.- 464 s.
9. Livinţ Gh. Teoria sistemelor automate. - Iaşi: Ed. Dosoftei, 1996.- 488 p
10. Lukas V. A. Teoria avtomaticheskogo upravlenia. - M.: Nedra, 1990. - 416 s.
11. Metodî klassicheskoi i sovremennoi teorii avtomaticheskogo upravlenia / Pod red. K. A.
Pupkova. - M.: Izd. MGTU, 2004. – v.1. - 656 s.
12. Panteleev A.V., Bortakovskii A.S. Teoria upravlenia v primerah i zadachah. – M.:
Vîsshaia shkola, 2003. – 583 s.
13. Pozna C. Teoria sistemelor automate.– Bucureşti: Matrixrom, 2004.-329 p.

14. Sbornik zadach po teorii avtomaticheskogo regulirovania i upravlenia / Pod red. V. A.
Besekerskogo. – M.: Nauka, 1978. – 512 s.
15. Popov E. P. Teoria lineinîh sistem avtomaticheskogo regulirovania i upravlenia. M.:
Nauka,1978. – 256 s.
16. Popov E. P. Teoria nelineinîh sistem avtomaticheskogo regulirovania i upravlenia. M.:
Nauka,1988. – 256 s.
17. Teoria avtomaticheskogo upravlenia / Pod red. V.B. Iakovleva.- M.: Visshaia shkola,
2005.- 567 s.
18. Teoria avtomaticheskogo upravlenia / Pod red. A. V. Netushila. – M.: Vîsshaia shkola,
1976, c.1 – 400 s., 1983, c. 2 – 432 s.
19. Teoria avtomaticheskogo upravlenia / Pod red. A.A.Voronova. – M.: Vîsshaia shkola,
1986, c. 1- 368 s., c. 2 – 504 s.
20. Topcheev Iu. I., Tzîpleakov A. P., Zadachnik po teorii avtomaticheskogo regulirovania.
– M.: Mashinostroenie, 1977. – 592 s.
21. Tudoroiu N., Curiac D. Teoria sistemelor de reglare automată continue. Abordare
aplicativă. – Timişoara: Ed. MIRTON, 1993.- 152 p.
22. Voicu M. Introducere în automatică. – Iaşi: Editura Dosoftei, 1998.-237 p.
2. Sisteme cu microprocesoare şi ingineria sistemelor de programe
2.1.Sisteme cu microprocesoare
Calculatoare de proces. Consideraţii generale. Calculatoarele de proces (CP). Domenii de
utilizare. Moduri de funcţionare a CP în sistemele automate. Clasificarea calculatoarelor de
proces. Calculatoare analogice şi numerice.
Calculatoare de proces numerice. Structura. Procesorul. Microprocesorul. Unitatea
aritmetico-logică. Memoria internă. Regiştrii. Dispozitive de interconectare. Memoria externă.
Principiul Von Neuman de funcţionare a procesorului. Noţiuni de instrucţiune şi set de
instrucţiuni. Formatul general al instrucţiunilor.
Microprocesoare din generaţia INTEL 8086—Pentium. Arhitectura microprocesoarelor
Intel 8086 şi Intel 8088. Memoria. Segmentarea memoriei. Adresa fizică şi logică. Conversia
"adresă logică -- adresă fizică". Indicatorii de stare şi control. Tipuri de date. Noţiune de limbaj
de asamblare.
Elemente ale limbajului de asamblare. Directive şi operatori pentru declararea şi
manipularea datelor.
Setul de instrucţiuni şi tehnici de programare a microprocesoarelor INTEL 8086 —
Pentium. Moduri de adresare a regiştrilor: adresare directă şi adresare implicită. Moduri de

adresare a memoriei: adresare directa, adresare indirecta, adresare bazată, adresare indexată,
adresare bazată-indexată.
Prefixul de înlocuire a segmentului. Accesul la segmente multiple. Procedee tipice de
transfer al datelor. Transferul şi manipularea adreselor. Procedee tipice de implementare şi
optimizare a calculelor aritmetice.
Instrucţiuni de adunare, scădere, incrementare şi decrementare. Instrucţiuni aritmetice cu
transport. Aritmetica numerelor întregi de diferite tipuri. Instrucţiuni aritmetice de înmulţire şi de
împărţire.
Procedee tipice de implementare şi optimizare a structurilor alternative. Instrucţiunea de
salt necondiţionat. Moduri de adresare a destinaţiei de salt. Tehnica "saltului tabelar".
Instrucţiuni de salt condiţionat în cazul valorilor fără semn şi cu semn. Saltul condiţionat "lung",
intersegment şi indirect.
Procedee tipice de implementare şi optimizare a structurilor ciclice. Instrucţiuni specifice
ciclurilor.
Procedee tipice de implementare şi optimizare a operaţiilor asupra şirurilor. Instrucţiuni
asupra şirurilor. Procedee tipice de implementare şi optimizare a operaţiilor asupra biţilor.
Instrucţiuni asupra biţilor.
Tehnici de implementare a subprogramelor. Proceduri intra- şi intersegment. Moduri de
transfer al argumentelor şi de returnare a rezultatelor. Transferul parametrilor prin intermediul
stivei.
2.2 Ingineria sistemelor de programe
Introducere. Obiectivele ingineriei programării. Scopul ingineriei programării,
caracteristici. Fazele elaborării sistemelor software. Sistemul informaţional. Procedee de
proiectare a sistemelor informaţionale.
Metodologii de dezvoltare a programelor. Metodologia secvenţială cascadă. Metodologia
ciclică spirală. Metodologia hibridă ecluză. Analiza orientata obiect. Ingineria cerinţelor. Analiza
orientata obiect. Metode de analiza orientata obiect. Proiectarea orientata obiect. Procesul
proiectării sistemelor software. Caracteristicile unei proiectări corecte. Etapele proiectării
orientate obiect . Implementarea. Limbaje de programare. Testarea şi întreţinerea. Verificare si
validare. Tipuri de testare. Testarea programelor orientate obiect. Întreţinerea produselor
software.
Limbaj de modelare. UML. Tipuri de diagrame UML. Diagrama cazurilor de utilizare.
Relaţia de generalizarea, dependenţă, extindere, includere. Diagrame de interacţiune. Diagrama
de secvenţe. Diagrama de colaborare. Diagrama de clase. Asocierea. Agregarea. Compunerea.

Vizibilitatea atributelor şi operaţiilor. Moştenirea. Polimorfismul. Interfeţe.Diagrame de
activităţi. Diagrame de stări.Diagrama pachetelor. Diagrame de implementare.
Conceptele de bază programării orientate pe obiect.
Vizibilitatea membrilor. Constructor si destructor. Constructor de copiere. Destructor
virtual. Funcţii „inline”. Supradefiniţia funcţiilor. Funcţii cu parametri cu valori implicite.
Supradefiniţia operatorilor.
Clase. Sintaxa definiţiei de clasă şi structură. Date şi funcţii membru. Clase incluse.
Derivarea claselor. Funcţii virtuale. Moşteniri multiple. Implementarea obiectuală a structurilor
de date dinamice. Structuri de date dinamice liniare. Structuri aboriscente.
Funcţii virtuale. Sintaxa funcţiilor virtuale. Legarea dinamică; apelul funcţiilor virtuale.
Destructori virtuali. Funcţii virtuale pure. Clase abstracte.
Şabloane de clase. Funcţii şi clase template. Instanţierea şabloanelor. Relaţii între şabloane.
Derivarea claselor template.
Literatura recomandată:
· Sisteme cu microprocesoare
1. 1. Каган Б.М., Сташин В.В. Основы программирования микропроцессорных
устройств автоматики. - М.: Энергоатомиздат, 1997.
2. 2. Балашов Е.П. и др. Микро- и мини-ЭВМ. - Л: Энергоатомиздат, 1984.
3. Абель П. Язык ассемблера для IBM PC и программирования. - М.: Высшая школа,
1992.
4. 4. Левкин. Г. Н., Левкина В. Е. Введение в схемотехнику ПЭВМ PC/AT. - М:
Изд-во МПИ, 1991.
5. Georgescu H. Programare concurentă. Teorie şi aplicaţii. – Bucureşti: Ed. Tehnică, 1996.
6. Hockney R. W., Jesshope C. R.. Calculatoare paralele: Arhitectură, programare şi
algoritmi. – Bucureşti: Ed. Tehnică, 1991.
7. Păunescu F. Sisteme cu prelucrare distribuită şi aplicaţiile lor. – Bucureşti: Ed. Tehnică,
1993.
8. Barbat A. şi al. Limbaje de programare de timp real. – Bucureşti: Ed. Tehnicã, 1993.
9. Bejan V., Safeaniuc M. Numărătorul-temporizator şi interfaţa paralelă. Îndrumar de
laborator. – Chişinău, U.T.M., 1998.
10. Bejan V., Safeaniuc M. Coprocesorul matematic şi interfaţa serială. Îndrumar de laborator.
- Chişinău, U.T.M., 1997.
11. Safeaniuc M., Bejan V., Şişianu S.. Unităţi complementare. Îndrumar de laborator. -
Chişinău, U.T.M., 1997.

12. Safeaniuc M., Bejan V. Tastatura şi afişajul. Îndrumar de laborator. - Chişinău, U.T.M.,
1997.
· Ingineria sistemelor de programe
1. Smeureanu I., Dardala M. Programarea in limbajul C/C++. - Bucuresti : Editura CISON,
2001. - 307 p.
2. Smeureanu I., Dardala M. Programarea orientata obiect in limbajul C++. - Bucuresti :
Editura CISON , 2002. - 333 p.
3. Schildt H. C++ : manual complet. - Bucuresti : Teora , 2003 . - 644 p.
4. Logofatu D. H. C++ : Probleme rezolvate si algoritmi. - Iasi : Polirom , 2001. - 280 p.
5. Somnea D., Turturea D. Initiere in C++ : Programarea orientata pe obiecte. - Bucuresti :
Editura tehnica , 1993. - 383 p.
6. Рамбо Дж., Блаха М. UML 2.0 : Объектно-ориентированное моделирование и
разработка. - Москва : Питер . - Санкт-Петербург . - Нижний Новгород , 2007. -2-е
изд. . - 544 p.
7. Боггс У., Боггс М. UML Rational Rose. - Изд. Лори, 1998.
8. Федотова Д. Э. CASE-технологии. - Москва : Горячая линия - Телеком , 2005. - 157 p.