Gazeta Hartibaciului ianuarie 2009 - Agnita

Cyan Magenta Yellow Black
Din SUMAR
ACTIVITATEA
PARLAMENTARILOR
GAZETA HÂRTIBACIULUI
PUBLICAÞIE LUNARÃ A ASOCIAÞIEI „VALEA HÂRTIBACIULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI AGNITA
„ªi care va vrea sã fie întâi între voi, sã fie tuturor slugã” Marcu, 10.44 NumÃRUL 39, august 2009
APARE LA AGNITA - PREÞ: 1 LEU
În acest num[r deputatul
Ioan Cindrea
- pag. 2
PATRU ELEVI AGNIÞENI
ÎN TABÃRA
„Lideri pentru mâine”
Personalit[\i de pe Valea
Hârtibaciului
- pag. 2
Kurt Mild
- pag. 2
De la Poli\ie …
- pag. 2
„L{SA|I S{ HOT{RASC{
BUNUL SIM|”
Universul civiliza\iei
rurale... dispare
- pag. 3
S{RB{TOARE MARE
@N NOCRICH
- pag. 4
ORTODOXIA Pe Valea
Hârtibaciului
PUBLICITATE
- pag. 3
O POVESTE DE SUCCES –
CENTRUL DE VACAN|{
- pag. 4
Sf. Ioan Botezãtorul
Picturã de Lucia Nica
- pag. 5 - 6
NÃSCUT SÃ MOR
Folclor cules de
David Olaru
- pag. 7
- pag. 7
- pag. 8
DIN OOSTERBEEK @N
AGNITA ~I INVERS
Oosterbeek este un oraº din Olanda care de opt ani are
legãturi foarte apropiate cu Agnita, realizate prin intermediul
Bisericii Reformate , a preotului Endre Kozma.
Membrii comunitãþii din Oosterbeek au fãcut mai multe
vizite în Agnita, multe din acestea finalizate cu sprijin financiar
acordat Spitalului Orãºenesc, Unitãþii Medico Sociale, Casa
Copilului ºi mai nou Centrul de Îngrijire ºi Asistenþã.
Prin intermediul asociaþiei GAL Microregiunea Hârtibaciu
s-au dat 1200 de euro pentru persoane bolnave cronic ºi cu
venituri mici, 800 de euro pentru achiziþionarea ºi instalarea
unui boiler la Centrul de Îngrijire ºi 900 de euro pentru
pregãtirea a douã persoane, în vederea asistenþei medicale la
domiciuliu.
Sunt doar câteva din acþiunile cetãþenilor din acest oraº
olandez în Agnita.
Dar cea mai importantã activitate este cea legatã de
realizarea unor relaþii prieteneºti între tinerii din Oosterbeek
ºi cei din Agnita. În cadrul acestei acþiuni, tineri din Olanda
vin în fiecare an în Agnita ºi invers, realizându-se astfel nu
numai un schimb de experienþã între tineri dar ºi legãturi
prieteneºti ce vor da continuitate relaþiilor dintre cele douã
localitãþi.
Acum în Agnita sunt 20 de tineri olandezi care împreunã
cu tot atâþia agniþeni desfãºoarã activitãþi cu caracter ecologic,
excursii cu dezbateri despre protejarea mediului ( Parcul
Naþional Piatra Craiului, ªapte Scãri, Copºa Micã, Sighiºoara,
Hosman º.a.), discuþii asupra problemelor ecologice întâlnite.
În aceste excursii tinerii au vãzut ºi cum se face þuica, au
dormit în fân ºi s-au plimbat cu cãruþele. Se intenþioneazã
printre altele o acþiune de ecologizare a parcului Stenburg.
Tot pentru promovarea ideii de protejare a mediului au
fost aduse în Agnita 3500 de becuri ecologice ºi economice
care vor fi distribuite în oraº cu sprijinul Societãþii de Voluntari
Agnita.
TREI ZILE DE S{RB{TOARE
La fel ca în poveºtile de demult,
cu nunþi împãrãteºti, sãrbãtoarea
agniþenilor a þinut trei zile ºi trei
nopþi, ziua cu spectacole pe scenã
ºi noaptea cu chef între prieteni la
terasele deschise ad-hoc. ªi tot ca
în vremurile vechi, când sãrbãtoarea
era precedatã de turniruri
cavalereºti, tinerii sportivi, cavalerii
epocii moderne, s-au întrecut la
tenis de câmp ºi fotbal
Opt echipe cu numele de, X-
Treme, Rima, Pompierii, No name,
Chirpãr, Avram Iancu, Incstar ºi
Juventus, formate din câte ºapte
jucãtori, s-au întrecut la fotbal, dând
dovadã de fairplay. Adicã faulturile
au fost accidentale ºi înjurãturile
reciproce, prieteneºti. Au ocupat
primele trei locuri Juventus, Râma
ºi Pompierii.
(continuare în pagina 4)
NECONVEN|IONAL ~I TRAN~ANT
Aºa ne-a obiºnuit Gyuri Pascu sã-l vedem, indiferent cã e în direct sau pe sticla ecranului.
Aºa a apãrut ºi la Agnita pentru a primi titlul de „Cetãþean de onoare”.
A primit acest titlu într-o atmosferã deosebitã, alãturi de 33 de familii cãrora li s-a acordat „Diploma de Aur” pentru 50
de ani de cãsnicie. Cei 66 de oameni vârstnici au venit
majoritatea, însoþiþi de copii ºi nepoþi toþi îmbrãcaþi de
sãrbãtoare ºi cu multe flori.
Apariþia lui Gyuri în þinutã lejerã, de plimbare pe stradã
mi-a amintit de un alt mare artist, cãruia nu-i place sã respecte
convenþiile ºi protocolul, Tudor Gheorghe.
La un spectacol dat numai pentru þãrani, Tudor a cântat
în þinutã de galã, frac ºi papion, spunând cã aºa înþelege el sãi
respecte pe cei din mijlocul cãrora a plecat.
Când i s-a înmânat diploma de „Cetãþean de onoare”,
Gyuri a vorbit tranºant ca de obicei. Þinând sã le mulþumeascã
oamenilor politici din Agnita care au hotãrât sã-i acorde acest
titlu, Gyuri a început prin a spune: „Eu nu sunt om politic ºi
nu ºtiu sã mint”.
I. B.

2 2009
GAZETA HÂRTIBACIULUI
ACTIVITATEA PARLAMENTARILOR
Deputatul Ioan Cindrea a prezentat vineri, în
cadrul conferinþei de presã, cele ºapte proiecte
pe care le-a susþinut miercuri, în cadrul întâlnirii
care a avut loc la Bucureºti, cu colegii din
departamente. Astfel:
1. Copiii din familii sãrace sã primeascã
o alocaþie de 200 de lei, iar cei din familii
bogate, o alocaþie mai micã de 42 de lei, cât
este acum. “ Familiile cu mulþi copii. Lucrez deja
la proiectul de lege de stabilirea alocaþiei în funcþie
de veniturile pe membru de familie sau veniturile
familiei, diferenþiat. La venituri mici, alocaþia sã
fie mai mare, sã se apropie de 200 de lei. La
familiile cu venituri mari, alocaþie sã fie mai micã
de 42 de lei cât este acum. Mi se pare corect, ca
familiile cu mulþi copii, sãrace, sã fie ajutate, în
aºa fel ca, copiii sã primeascã o alocaþie spre 200
de lei, ca sã poatã sã se îmbrace, sã îºi cumpere
rechizite. Miercuri am fost la o ºedinþã, pe
departamente. Conduc Departamentul de Politici
Sociale ºi cu alte departamente lucrãm la acest
proiect de lege. Vreau alocaþii diferenþiate, sã ne
încadrãm în suma alocatã de bugetul de stat pentru
alocaþia de stat pentru copii. Ideea e ca prin aceste
diferenþieri sã nu creascã cheltuielile statului cu
alocaþia, pentru cã suntem într-o perioadã de crizã.“
2. Preþ minim garantat la produse
alimentare. “Voi încerca sã impun, un proiect
pentru preþul minim garantat la produse
alimentare. Preþul de achiziþie la lapte, ouã, carne,
cereale. Am discutat deja în interiorul
departamentelor. Analizãm care este impactul
acestor preþuri minime. La lapte, preþul minim este
de 6,5 lei, ca sã lucrezi în profit. Negocierea între
producãtor ºi achizitor sã plece de la 6,5 lei. Existã
o anumitã tendinþã a celor care achiziþioneazã
produsele alimentare primare, de a impune preþuri
sub costul real, pentru ca producãtorul sã lucreze
în pierdere. În toatã Valea Hârtibaciului ºi nordvestul
judeþului este o presiune creatã de cei care
achiziþioneazã ºi prelucreazã laptele. Existã pãreri
pro ºi contra . Aºa cum au fost discuþii între marile
magazine ºi producãtori pentru un preþ minim,
este nevoie de discuþii între producãtor ºi cei care
achiziþioneazã produse alimentare. Altfel vom
distruge agricultura româneascã, mai ales în crizã.“
În perioada 3 – 10 august a avut loc pe Valea ªtezii
cea de a VIII-a ediþie a taberei „Lideri pentru mâine”.
organizatã de filiala Sibiu a Crucii Roºii Române.
Aceastã tabãrã a adunat 30 de tineri din: Reºita,
Cugir, Iaºi, Þãndãrei, Sibiu, Mediaº ºi Agnita.
„Feel Colorfull” (simte colorat) a fost sloganul
taberei unde au participat pentru a doua oarã tinerii
din Agnita: Bonea Maria (Serviciul de Voluntari
Agnita), Vezure Victor (SVA), Roman Rãzvan (Crucea
Roºie), Hîrtoagã Paul (SVA).
A fost o sãptãmânã în care buna dispoziþie ºi
veselia au fost prezente tot timpul pe Valea ªtezii
chiar dacã vremea nu a fost mereu bunã.
Programul taberei a început cu istoria Crucii
Roºii, acordarea primului ajutor, activitãþi sportive,
demonstraþie a Centrului Chinologic Sibiu, carnaval,
searã de film, karaoke, Spectacol organizat de
Cavalerii medievali ai Sibiului, vizitarea Sibiului,
Personalit[\i de pe Valea Hârtibaciului
Nãscut pe 24 ianuarie 1914 în Nocrich, elev
al Gimnaziului Brukenthal din Sibiu, bacalaureat
al Liceului German din Sighiºoara (1932), tânãrul
Mild s-a bucurat de îndrumarea unor personalitãþi
marcante ale vieþii muzicale sibiene, ca pianista
Mitzi Klein Hintz ºi organistul Franz Xaver
Dressler. Între 1933 ºi 1936, el ºi-a continuat
studiile muzicale la Lipsca, apoi, între 1936 ºi 1939,
la Berlin, unde a fost studentul organistului Fritz
Heitmann ºi unde a devenit el însuºi un organist
concertist deosebit de apreciat atât de public, cât
ºi de presã.
În 1940, Mild s-a întors la Sibiu pentru a
prelua postul de director artistic al Reuniunii de
Muzicã „Hermania”, o prestigioasã instituþie
întemeiatã în 1839, dupã modelul
„Musikverein”ului vienez, unde a fost activ pânã
la desfiinþarea acesteia în 1948, cu mai multe
întreruperi, dintre care cea mai importantã a fost
reîntoarcerea sa la Berlin (1942)pentru a înregistra
pe disc integrala creaþiei de orgã a lui Bach, proiect
zãdãrnicit de evenimentele Rãzboiului Mondial.
Tot în 1940 a instituit ºi stagiunile de concerte
camerale din Muzeul Brukenthal, pentru care a
ºtiut sã aducã la Sibiu colaboratori excelenþi, atât
din Berlin, cât ºi din Bucureºti.
În ianuarie 1945, a scãpat de deportarea
saºilor în URSS refugiindu-se în munþi . Dupã ce a
fost prins ºi arestat, autoritãþile româneºti nu l-au
mai expediat în URSS, ci s-au mulþumit cu
întemniþarea lui. Eliberat, ºi-a câºtigat existenþa,
vremelnic, ca dirijor al unor coruri din Sibiu,
În acest num[r deputatul Ioan Cindrea
3. Reducerea TVA-ului la cinci la sutã la
produse agroalimentare de bazã: carne, lapte,
ouã. “Am vorbit la Bucureºti de necesitatea ca
noi, sã impunem în coaliþie reducerea TVA-ului la
cinci la sutã, la produsele agroalimentare de bazã:
carne, lapte, ouã. Am venit ºi cu o propunere, ca
diferenþa dintre TVA-ul actual ºi cel redus, sã nu
se dea la producãtor, fiindcã nu avem certitudinea
cã va scãdea preþul final, ci sã se dea
consumatorului. Eu ºi noi cumpãrãm pâine, cu
bonurile de pâine sã ni se dea diferenþa de TVA de
la administraþiile financiare. Asta va scoate la
suprafaþã producþia care se comercializeazã la
negru ºi aduci un plus de venituri la bugetului
statului. Existã o pondere în panificaþie a
producþiei care se comercializeazã la negru ºi dacã
gãsim o soluþie, vom aduce un plus de venituri la
bugetul statului. Se scoate la suprafaþã producþia
la negru de pâine prin fiscalizarea ei ºi ne putem
permite sã reducem TVA-ul, asta înseamnã un
volum de producþie mai mare, un TVA mai mic,
rambursat consumatorului final, dar înseamnã ºi
creºterea TVA-ului la produse de lux. Cred cã se
vor ieftini produsele agroalimentare pe care le vom
lua în discuþie. O sã începem cu unul - douã
produse. Consumatorii vor cheltui mai puþin pe
coºul zilnic. Acest proiect l-am prezentat miercuri,
este în dezbatere în departamentele de specialitate
ºi trebuie sã gãsim acele mecanisme ca sã nu
creãm birocraþie ºi lucruri complicate. Sã
simplificãm ca fiecare familie sã aibã un mecanism
simplu de rambursare. Sã trimiþi bonul prin poºtã,
cu o declaraþie tip ºi sã þi se ramburseze banii. S-
a nãscut ºi ideea ca taxele ºi impozitele pe terenuri
ºi clãdiri sã se compenseze. Adicã sã simplificãm.
Am de plãtit 600 de lei impozit pe teren ºi casã,
îmi anexez o cerere, îmi calculez ºi plãtesc cu 200
de lei mai puþin, TVA care mi se cuvine la
rambursare prin scãdere. Vrem ca ºi în România,
ca ºi în Franþa, sã fie produse alimentare de bazã
cu TVA de cinci la sutã. Toþi ne învârtim, dar
explicaþia este cã nu avem capacitatea
administrativã. Criza nu aºteaptã. Vrem în toamna
Cisnãdie ºi Arad (Corul Filarmonicii, 1951- 1955).
Anul 1955 a inaugurat pentru Kurt Mild o nouã
perioadã de viaþã. Dupã un memorabil recital de
orgã, dat în biserica reformatã de pe strada
Kogãlniceanu, el a fost numit maestru de cor la
Opera Românã din Cluj, post pe care l-a pãstrat
pânã în anul 1970, când a emigrat în Germania.
În aceºti cincisprezece ani, Mild a fost o
personalitate de vazã a vieþii muzicale clujene.
Paralel cu îndeplinirea exemplarã a obligaþiilor sale
de serviciu de la Operã, el a desfãºurat o fructuoasã
activitate didacticã la Conservatorul „Gheorghe
Dima”, unde a revitalizat disciplina orgã ºi a
introdus predarea clavecinului. Împreunã cu
flautistul Dumitru Pop ºi gambistul George
Iarosevici, profesori ai Conservatorului, a dat
numeroase concerte de muzicã barocã, acest trio
dovedindu-se a fi plãmada formaþiei „Collegium
Musicum Academicum” de mai târziu. Sub
conducerea lui Mild, Orchestra Medicilor a trãit
cea mai înfloritoare perioadã a existenþei sale, dând
numeroase concerte de un nivel apropiat de acela
al orchestrelor profesioniste. El a condus
vremelnic ºi corul de oratori al studenþilor germani
din Cluj, înfiinþat cu ani în urmã de Erich Bergel.
În 1957, autoritãþile i-au interzis - dupã repetiþia
generalã din preziua concertului – prezentarea
publicã a oratorului Johannes- Passion de Bach cu
acest cor, cu soliºtii pregãtiþi de el timp de luni de
zile ºi cu o orchestrã voluntarã, alcãtuitã în mare
parte din membrii Filarmonicii. ªocul produs de
aceastã interdicþie trebuie sã fi fost pentru el
acestui an sã venim ºi cu acest lucru.“
4. Necesitatea creºterii punctului de pensie
din aceastã iarnã. De la 43 la 45 la sutã. Cu cât
este criza mai profundã, cu atât este nevoie sã
creascã valoarea punctului de pensie, la 45 la sutã.
5. Pensia minimã garantatã sã fie cel
puþin jumãtate din valoarea punctului de
pensie.
6. Beneficiarii de ajutor social din mediul
rural sunt sãraci, fiindcã nu au pãmânt. Se
pune problema ca terenurile ADS sã fie date
beneficiarilor de ajutor social, pe cinci – zece
ani în folosinþã gratuitã, pe urmã sã fie
proprietari. Cred cã este o soluþie de a rezolva
pe termen mediu ºi lung sãrãcia din mediul
rural. “Este vorba de aprobarea unui cadru
legislativ. Ideea este cã vom da ajutoare sociale în
continuare, dacã nu rezolvãm fundamentul
problemei. Aceºti oameni sunt sãraci pentru cã
stau în case, iar nici terenul de sub case nu e
reglementat, cã nu au mijlocul de subzistenþã,
terenul. Nu au pãºune, terenuri forestiere, terenuri
agricole. Existã terenuri la ADS, existã dorinþa ca
aceste terenuri sã fie date în administrare la
primãrii. Prima prioritate este sã dãm aceste
terenuri familiilor sãrace, beneficiare de ajutoare
sociale, Sã ia subvenþii.. Dacã demonstreazã cã în
primii cinci ani lucreazã terenul, vor obþine
produse ºi îºi întreþin familia, beneficiarul de ajutor
social iese de sub incidenþa ajutorului social, i se
poate da ºi dreptul de proprietate. În România,
din 1945 nu a mai fost o reformã agrarã. Oamenii
aceºtia, din tatã în fiu nu au un metru pãtrat de
teren. Îi dau undiþã sã prindã peºte, nu îi dau peºte.
Principalii beneficiari sunt cei cu venituri mici ºi
foarte mici, care iau ajutoare sociale, o categorie
însemnatã etnicã pot fi rromii. Dupã ce primesc
terenurile, gradual trebuie sã fie redus ajutorul
social. Pot sã creascã ºi animale. Trebuie reducerea
ajutorul social, pe mãsurã ce îi cresc veniturile
din terenul respectiv. Pãmânt pentru creºterea
animalelor sau pentru a cultiva pãmânturile. Existã
studii. În zonele colinare ºi de ºes, la o familie
PATRU ELEVI AGNIÞENI ÎN TABÃRA „Lideri pentru mâine”
vizitarea Inspectoratului General pentru situaþii de
Urgenþã Sibiu ºi multe alte lucruri interesante.
Am ales aceastã tematicã „simte colorat” pentru
cã în fiecare zi a taberei s-a desfãºurat câte o activitate
distinctã. A fost prima mea tabãrã la cort ºi primul
program coordonat de la început la sfârºit. În ciuda
vremii care nu a fost prea prietenoasã cu noi, consider
cã scopul acestei tabere a fost atins. Participanþi egal
prietenii mei au reuºit sã asimileze tot ceea ce le-am
transmis, atât formal cât ºi informal: abilitatea de a
lucra în echipã, de a se autoresponsabiliza, de a se
supune unor decizii” …” Personal declare ediþia a
VIII a taberei Leaders for tomorrow un succes, primul
succes al echipei Raluca –Cristina care cu siguranþã
se va repeta în fiecare an. „Vã iubim copii” a spus
Cristina Bizu – coordonator programe Crucea Roºie
Sibiu
Hîrtoagã Paul Serviciul de Voluntari Agnita
Kurt Mild
experienþa cea mai dureroasã a perioadei clujene,
altminteri deosebit de fructuoasã.
Cea mai frumoasã operã a lui Mild ca misionar
al muzicii barocului în România a fost descoperirea
epocalei noastre soprane de oratorii, Emilia
Petrescu, solistã a Filarmonicii din Bucureºti, care
a fost destul de inteligentã
pentru a se supune disciplinei stilistice pe
care el i-a impus-o.
Discul lor Electrecord cu cantata Lucrezia de
Handel face parte dintre cele mai strãlucite
performanþe ale istoriei artei interpretative
româneºti. Dupã ce Clujul l-a pierdut, Mild a trãit
la Koblenz.
Care este locul lui Kurt Mild în istoria vieþii
muzicale din România
Când s-a impus ºi la noi curentul interpretãrii
istorice a muzicii vechi, în special aceleia a creaþiei
lui Bach, el a fost unicul nostru muzician influent
care a cunoscut ºi a putut sã impunã în sfera lui
de influenþã „tainele” ºi normele acesteia din
Germania, de la începutul anilor1940. În anii ’50
ºi ’60, izolaþi total de pulsul vieþii muzicale
europene, experienþele sale acumulate în anii
1933-1942 au constituit pentru tânãra generaþie
de interpreþi ai muzicii baroce, un îndreptar de o
hotãrâtoare valoare informativã ºi formativã.
Învãþãturile sale stau la baza întregii miºcãri
actuale de muzicã veche din Transilvania, indirect
chiar din toatã România.
Prof. Mircea Drãgan-Noiºteþeanu
medie de 2,8 persoane, îi trebuie cel puþin 2
hectare. În zonele de deal ºi munte, îi trebuie patru
hectare. Se calculeazã în funcþie de fertilitatea
pãmântului. Nu putem intra în Europa dacã nu
rezolvãm sãrãcia din mediul rural. Polul sãrãciei
în mediul rural.“
7. Una din prioritãþile mele ca ºi deputat
este infrastructura. “Centura. Voi crea presiune
pe centura ocolitoare. Modernizarea drumului
Agnita – Sibiu. Drumul Agnita – Cârþa – înseamnã
ca toatã Valea Hârtibaciului sã se racordeze la
Sibiu, zona Braºov – Sibiu. Principala cauzã a
dezvoltãrii încete a Vãii Hârtibaciului este lipsa
cãii de comunicaþie. Voi sprijini toþi primarii din
colegiul 4, pe proiecte de infrastructurã,
canalizare, apã, drumuri.“
De la Poli\ie …
Cine spune, stimaþi concetãþeni, cã Valea
Hârtibaciului nu se ridicã la nivelul restului þãrii
Nu e adevãrat ºi am o mulþime de exemple ca sã
susþin acest lucru. Negative, e adevãrat, dar suntem
în rând cu ceilalþi, nu
Dupã cum aþi aflat, din mass-media naþionalã,
în cursul lunii august la nivelul întregii þãri au fost o
mulþime de accidente rutiere, multe dintre ele cu
consecinþe foarte grave. Zona noastrã nu s-a lãsat
mai prejos ºi s-a înregistrat ºi ea cu mai multe
evenimente pe aceeaºi temã din care vã prezentãm
câteva.
În data de 30.08.2009, în dreptul fermei Coveº,
F.N.C. de 30 de ani din Agnita, aflat la volanul unui
autoturism marca Volkswagen, pe sensul de mers
spre Sibiu într-o curbã la stânga, datoritã vitezei
ridicate pierde controlul volanului ºi se rãstoarnã
în afara carosabilului. Din accident a rezultat
decesul conducãtorului auto ºi rãnirea gravã a
pasagerului R.I. de 24 de ani, din Agnita, aflat pe
scaunul din dreapta.
Tot cu decesul conducãtorului auto s-a încheiat
ºi evenimentul rutier din data de 07.08.2009, de pe
raza comunei Iacobeni. Numitul U.M. de 29 ani din
Stejãriºu a fost gãsit decedat în afara pãrþii
carosabile pe DJ106 Agnita-Sighiºoara, pe sensul
de mers spre Agnita, în afara localitãþii Iacobeni.
Din verificãri a rezultat cã nici mopedul nici victima
nu prezentau avarii sau leziuni de coliziune cu un
alt vehicul iar victima nu prezenta urme evidente
de agresiune; concluzia raportului medico-legal fiind
„accident rutier fãrã impact cu alt vehicul”.
Pãstrând ordinea gravitãþii evenimentului vã
prezentãm situaþia din 17.08.2009 de pe raza
oraºului Agnita, pe strada Avram Iancu, la
intersecþia cu drumurile spre Fãgãraº ºi Sighiºoara.
B.N. de 21 de ani din Marpod, conducând un
autoturism Dacia spre Sighiºoara, aflat în
intersecþie nu a acordat prioritate unui autoturism
Peugeot condus de N.O.C. domiciliat în
Merghindeal, care circula pe sensul dinspre Fãgãraº
spre Agnita. Din coliziune a rezultat rãnirea lui B.N
precum ºi a unui numãr de trei persoane aflate în
autoturismul Dacia. Ocupanþii autoturismului
Peugeot, respectiv N.O.C. ºi alte trei persoane, nu
au suferit leziuni.
Urmãtoarele douã „exemple” au ca erou
principal alcoolul.
Drumul de la Voila la Agnita, în afara localitãþii
Merghindeal, data de 24.08.2009. C.A. de 22 de
ani domiciliat în Recea judeþul Braºov, conducând
un autoturism Dacia Solenza ºi aflându-se sub
influenþa alcoolului, pe fondul neatenþiei în
conducere, a izbit un cap de pod. Evenimentul s-a
soldat cu rãnirea uºoarã a conducãtorului auto care,
din fericire, purta centura de siguranþã.
Rezultate mai grave a avut accidentul petrecut
în data de 29.08.2009 de pe drumul Chirpãr-Agnita
când M.I.F. de 19 ani domiciliat în Chirpãr,
conducând motocicleta marca CAGIVA proprietate
personalã, neînmatriculatã ºi neînregistratã, cu o
îmbibaþie alcoolicã de 1,09 mg/l în aerul respirat,
într-o curbã la stânga pierde controlul vehiculului
ºi cade. Ca urmare M.I.F. se alege cu rãni severe ºi
fracturi la nivelul membrelor superioare ºi a capului.
Încheiem lista accidentelor cu cel petrecut în
data de 10.08.2009 pe drumul Agnita-Sighiºoara
când D.U. de 19 ani, cetãþean german, conducând
un autoturism VW Golf în care se mai aflau trei
persoane, pe fondul vitezei neadaptate la carosabil,
se rãstoarnã într-o curbã. Conducãtorul auto,
nepurtând centurã de siguranþã, s-a rãnit uºor.
Ceilalþi ocupanþi ai vehiculului au scãpat neatinºi,
din fericire.
Dupã cum puteþi observa am avut destule
evenimente rutiere, unele chiar grave. De aceea
vã reamintim cã circulaþia pe drumurile publice se
face respectând legislaþia în vigoare, fãcutã cu
scopul de a-i proteja toþi participanþii în trafic.
Respectând legea vã respectaþi pe dumneavoastrã
ºi câºtigaþi respectul celorlalþi. Rolul Poliþiei este
de a vã ajuta sã espectaþi legea ºi de aceea poliþiºtii
de pe valea Hârtibaciului sunt …
… Mereu alãturi de dumneavoastrã …

2009
GAZETA HÂRTIBACIULUI
3
„L{SA|I S{ HOT{RASC{ Universul civiliza\iei rurale... dispare
În 1976 toþi activiºtii culturali au fost
convocaþi la Bucureºti pentru a fi instruiþi
cum sã promoveze dansurile populare
tematice. Erau prezenþi secretarii cu
propaganda, directorii de case de culturã, de
cluburi ºi cãmine culturale ºi cei mai
cunoscuþi instructori coregrafi.
Instruirea a început prin prezentarea
unor dansuri tradiþionale interpretate de
virtuozi jucãtori din zona Braºovului, „Jocul
fuselor” ºi „Semãnatul cartofilor” în care
figurile de joc redau stilistic miºcãrile fãcute
în cele douã activitãþi. Dacã „Jocul fuselor” -
joc de ºezãtoare practicat în zona Rupea - a
fost autentic ºi frumos jucat, la „Semãnatul
cartofilor”, intervenþia unor coregrafi au scos
în evidenþã fãcãtura. Era evidentã deosebirea
dintre figurile autentice ºi cele
inventate.
Dupã prezentare,
organizatorii au vorbit despre
valoarea educativã a jocului
popular tematic, care evidenþiazã
dragostea de muncã a poporului
român, ºi despre necesitatea ca
aceastã formã artisticã sã fie
cultivatã, sã se realizeze cât mai
multe asemenea jocuri pentru
cultivarea omului nou, cu
dragoste de muncã. N-au uitat sã
atragã atenþia cã aceasta este o
sarcinã a conducãtorului iubit,
Nicolae Ceaºescu.
Au urmat apoi la cuvânt o grãmadã de
proletcultiºti care preamãrindu-l pe
Ceauºescu se angajau sã urmeze întocmai
preþioasele indicaþii, ºi sã realizeze spectacole
folclorice în care sã fie slãvitã munca
þãranului.
Când toþi credeau cã discuþiile s-au
terminat ºi aºteptau concluziile ºi sarcinile
directe, a luat cuvântul Ioan Macrea. Decum
a început sã vorbeascã, în salã s-a fãcut liniºte.
Cele spuse de el nu se potriveau cu discuþiile
anterioare.
A început prin a arãta pericolul pe care
îl reprezintã pentru folclor, poluarea acestuia
cu tot felul de texte adaptate pe melodii
cunoscute. Era o referire directã la aºazisele
„cântece de viaþã nouã” ce preamãreau
partidul comunist ºi pe conducãtorii lui.
Referindu-se la dansurile tematice a apreciat
cele douã jocuri prezentate dar a atras atenþia
asupra posibilitãþii apariþiei unor creaþii
artificiale realizate de coregrafi angajaþi
special, care vor fi preocupaþi mai ales de
teme ºi mai puþin de folclor ºi ale cãror
realizãri vor polua folclorul la fel ca ºi textele
cântecelor noi.
A încheiat cerând ca pentru promovarea
folclorului sã hotãrascã bunul simþ al celor
care îl iubesc ºi care trãiesc pentru folclor.
Cã în salã s-a fãcut liniºte, e puþin spus.
Curajul lui Macrea de a se exprima, cu
argumente de bun simþ, împotriva unor
„indicaþii preþioase”, i-a impresionat atât pe
cei din salã cât ºi pe cei din prezidiu, care au
încheiat ºedinþa în coadã de peºte, fãrã sã mai
tragã concluzii ºi fãrã sã mai dea sarcini.
Mi-am amintit de spusele marelui
coregraf, dupã o discuþie cu un bun amic
despre revitalizarea cântecelor ºi jocurilor
populare pe Valea Hârtibaciului, ca urmare a
„Festivalului hârtibãcenilor”, a festivalului
„Joc mândru hârtibãcean” din Alþâna ºi alte
spectacole la care prestaþia formaþiilor de
jucãtori din aceastã zonã are un nivel tot mai
ridicat.
BUNUL SIM|”
Interlocutorul meu este un pãtimaº
iubitor al întregului tezaur spiritual naþional,
dispus sã salveze tot ce mai poate fi salvat
din cultura tradiþionalã, meºteºuguri,
obiceiuri, tradiþii pentru unele fãcând chiar
acþiuni de resuscitare în ideea cã ele vor mai
dãinui spre bucuria urmaºilor, a turiºtilor
strãini ºi mândria celor ce le cultivã. Ca
partener de conversaþie are o micã hibã; pânã
nu-ºi terminã pledoaria nu-l poþi întrerupe iar
când e gata, trece la alt subiect. Aºa cã cele
mai multe dialoguri dintre noi sunt
monologuri, la care rãmân fãrã replicã. Aºa a
fost ºi discuþia despre folclorul de pe Valea
Hârtibaciului. ªi pentru cã m-a lãsat fãrã
replicã verbalã i-o voi da în acum în scris. Nu
mã voi referii la pãrerile lui pozitive despre
activitãþile culturale ci doar la observaþiile
critice care, dupã câte am înþeles nu-i
aparþineau ci le-a preluat de la o persoanã
profesionistã în probleme de folclor.
În lunga ºi neîntrerupta lui pledoarie a
insistat pe faptul cã la spectacolele ºi
festivalurile de pe Valea Hârtibaciului nu se
prezintã exclusiv jocurile din zonã, cã sunt
prezentate jocuri din alte zone folclorice, ºi
cã chiar unele costume populare nu sunt
autentice ºi cã în felul acesta este denaturat
folclorul.
Vreau, în primul rând, sãi
contraargumentez distinsului
amic, faptul cã ceea ce înþelegem
îndeobºte prin folclor, adicã
jocurile, cântecele ºi costumele
populare, el nu este o entitate
moartã, nu este doar un costum
popular pe care îl expui ºi îl
ocroteºti într-o vitrinã, el este viu
ºi într-o permanentã schimbare,
datoritã permanentelor
schimbãri economice ºi sociale.
Pentru exemplificare mã voi
referii la zona Retiºului în care am auzit
primele cântece ºi am vãzut primele jocuri,
când încã nu ºtiam cã lumea e mai mare ºi cã
sunt ºi alte jocuri ºi cântece.
Atunci, pânã prin 1950 ficiorii purtau la
joc ºurþe de lânã cu ciucuri coloraþi, þesute la
rãzboi, ºi cãmaºa era puþin mai lungã. Hainele
retiºenilor semãnau mai mult cu
ale celor din zona Rupea. Acest
lucru se explicã prin faptul cã la
începutul sec XX, legãturile
economice ºi sociale ale
retiºenilor erau mai intense cu
aceastã zonã. La târg, la moarã
ori la maial veneau oameni din
Grânari, Bãrcut, Jibert, Lovnic ºi
la fel retiºenii mergeau în aceste
sate, unde portul, cântecele ºi
jocurile erau asemãnãtoare. Mai
ales când se întâlneau la maialuri
(acum sunt denumite „Zile
culturale”), fetele îºi „furau” unele altora
modelele de cusãturi ºi þesãturi, iar ficiorii
ponturile (figurile de joc), de la ficioreascã.
Dupã realizarea drumului pietruit între
Sighiºoara ºi Fãgãraº, schimburile economice
au trecut spre Þara Oltului, unde feciorii din
Retiº ºi-au gãsit mândruþe cu care s-au însurat,
fapt ce a adus alte schimbãri în portul,
cântecele ºi jocurile retiºenilor.
Dupã 1950 retiºenii descoperã jocurile
ºi portul dinspre Sibiu pe care n-au pregetat
sã le adopte. Ficiorii nu mai poartã ºurþã,
Satul românesc este, de mult timp, subiectul
unei continue mistificãri. Sãmãnãtoriºtii îl vedeau
populat numai de „ficiori faini” doinind din fluier
ºi culegând flori pentru Rodicile lor. În timpul
comunismului ne era prezentat un þãran harnic,
fericit cã a intrat în colectiv, iar soliºtii de muzicã
popularã cântau mândria oamenilor muncii de la
sate cã trãiesc într-o þarã „ca o floare” . Numai cã,
în tot acest timp, þãranii de pe la 1900 trãiau în
mizerie, iar cei de dupã 1945 înfundau puºcãriile,
cãci nu voiau colectivizare, ori, prin anii ’80,
mergeau la oraº sã cumpere pâine.
Acum e tot aºa! Unii ofteazã zgomotos:
„þãranul nu mai e ce-a fost!”, alþii ne exaspereazã
cu expresia „tradiþiile noastre s-au pãstrat vii ºi
neschimbate”!
Iar „domniºorica reporter” merge în sat, pune
pe oameni sã caute costume populare (ce le avem
de la daci, evident!) ºi unelte vechi, sã vedem cu
toþii cã obiceiurile noastre n-au pierit! Dar viaþa
satului se desfãºoarã altfel! Bãrbaþii socializeazã
la bufet, unde „servesc o gamã variatã” de bãuturi,
cu manelele aferente. Femeile suspinã de grija
sãrmanelor din telenovele, tinerii se întâlnesc la
discotecã, danseazã pe manele ºi, din când în când,
se lasã cu tradiþionala bãtaie.
Satul vechi era condus de tradiþie, o lege
nescrisã formatã dintr-un ansamblu de credinþe,
datini ºi obiceiuri, lege ce s-a transmis, prin viu
grai, din generaþie în generaþie. Viaþa satului se
desfãºura conform obiceiurilor, mai tari decât
legea. Oamenii erau mai apropiaþi, se apreciau ºi
se respectau mai mult, erau mai sãritori.
Ce ne facem atunci cu întrebãrile: „Unde e
þãranul Mai avem tradiþii” Dacã ne referim la
þãranul tradiþional, cel care þine de un mod de viaþã
al societãþii, atunci acesta a murit sau e pe cale de
dispariþie. În locul lui a apãrut agricultorul,
fermierul, care þine de un mod de producþie. Aºa
s-a petrecut peste tot în lume. Pe primul loc nu
mai sunt familia ºi sufletul, ci agoniseala: case cât
niºte palate, maºini ultraluxoase etc.
Unde e þãranul român Pe poarta unei
gospodãrii dintr-un sat românesc contemporan stã
scris rãspunsul: „plecat în UE”!! În UE, unde
societatea þãrãneascã a dispãrut de mult.
Cliºeele autohtoniste ºi þâfna patriotardã nu
mai au sens acum, ele sunt semnele unei nostalgii
dezorientate. Suntem, vrem ori nu, o societate
postþãrãneascã. Ce va urma Greu de presupus!
Ar fi de reflectat ce înseamnã despãrþirea de
Þãranul din noi ºi ce ne facem fãrã el.
În câteva comunitãþi mici satul în format
tradiþional mai existã. Acolo mai sunt pure ºi
necontaminate credinþa, cinstea, petrecerea,
mânia, iertarea.
Satul românesc e în declin: demografic,
cãmaºa se mai scurteazã un pic ºi cioarecii
se strâmteazã pe picior, punând în valoare
calitãþile fizice ale purtãtorilor iar hainele
fetelor se umple cu migãloase cusãturi negre
pe imaculatul alb al þesãturii de bumbac.
Pieptul ºi mânecile iilor devin teren de
competiþie pentru mãiestria mânuitorelor de
ac a cãror imaginaþie în împodobirea hainelor
nu are limite.
Fotografiile sunt concludente pentru a
se vedea evoluþia portului din Retiº.
Nici jocurile n-au scãpat de influenþa
Sibiului ºi în mod direct de a lui Ioan Macrea.
Pentru cã un retiºan, Niculae Drãgan
(Drãgãnel) ajuns la Sibiu a jucat în formaþia
marelui coregraf, unde a învãþat acea
nebuneascã bãtutã ce uimeºte spectatorii. ªi
când venea acasã, de Crãciun, Drãgãnel urca
pe scenã ºi-i lãsa pe retiºeni cu gura cãscatã
de uimire la avalanºa de figuri fãcute pe ritm
de învârtitã.
Apoi numãrul tinerilor din sat a început
sã tot scadã, nu mai avea cine sã scoatã jocul,
muzicanþii din renumita fanfarã au îmbãtrânit,
ºi ficioreasca s-a jucat tot mai rar, de retiºeni
tot mai vârstnici.
financiar, investiþional etc. Dominã absolut
bãtrânii, cei care nu mai au unde sã se ducã, care
trãiesc din pensii mizere ºi din ce mai produce
pãmântul lor.
Un lucru e clar: þãranii, cu economia lor
domesticã ºi relaþiile lor sociale de tip comunitar,
cu rânduiala ºi stilul lor de viaþã, sunt pe cale de
dispariþie. Cei mai mulþi ºi-au gãsit deja alt rost,
cãci viaþa merge înainte. Rost mai bun, mai rãu
Om vedea! Unii vin în continuare la oraº, devenind
muncitori ori altceva, alþii pleacã în alte þãri ori se
transformã în agricultori, în mici producãtori. O
minoritate, în jur de 10% ,o reprezintã
întreprinzãtorii din mediul rural, cei care au
depãºit faza ancestralã de exploatare a pãmântului
ºi s-au orientat cãtre piaþã. Cãci acesta va fi viitorul
mediului rural românesc: cu administratori de
firme de panificaþie, crescãtori de vaci de rasã,
având mulgãtoare automate, fermieri cu zeci ºi
sute de hectare luate în arendã, apicultori ce ºtiu
preþul mierii din UE. Din pãcate, preþurile obþinute
din cultivarea pãmântului sunt încã foarte mici!
Oamenii nu-ºi scot nici mãcar banii investiþi, unii
blestemã momentul când li s-a retrocedat
pãmântul! Dureros, cãci prin anii ’50 ar fi pierit
de gloanþele comuniºtilor, numai sã nu-ºi lase
pãmântul la C.A.P.
Dacã, din punct de vedere social, þãranul va
dispare, caracterul „þãrãnesc” va mai dãinui. O
anumitã mentalitate, un anumit tip de relaþii,
anumite valori vor continua sã existe. Cãci noi
suntem cea mai mare ºi mai longevivã societate
þãrãneascã din Europa. Spiritualitatea sãteascã nu
este foarte mult influenþatã de schimbãrile din
lumea satului. Sã luptãm s-o pãstrãm, cãci în
Occident are loc acum un inedit refuz al
capitalismului îmbibat de „culturã popularã
internaþionalã” de proastã calitate, prin
reîntoarcerea la propria tradiþie, redescoperitã,
prin reconsiderarea valorilor familiale „clasice”,
fãrã însã a se renunþa la binefacerile revoluþiei
industriale ºi postindustriale: refuzul automobilului
ºi al televizorului, dar acceptarea bicicletei ºi a
computerului, refuzul hranei de masã, consumul
de hranã ecologicã, refuzul medicamentului de
sintezã, medicina homeopatã sau tradiþionalã,
interesul cultural sau turistic pentru regiuni în care
existã încã elemente folclorice nealterate.
Se naºte clar o altã lume, cu valori diferite.
Nu e nici mai rãu, nici mai bine. Nu trebuie sã fim
nici bucuroºi, nici disperaþi cã totul se distruge.
Lucrurile se schimbã, ceea ce e în firea lor, cu tot
rãul ºi tot binele schimbãrii. Satul se
modernizeazã, nu poate fi þinut în loc. Nostalgia
nu foloseºte la nimic. Evoluþia nu poate fi
împiedicatã, întrebarea grea este: cum se schimbã
Prof. Mircea Drãgan-Noiºteþeanu
În 1985. datoritã renumitei realizatoare
de programe folclorice, Marioara Murãrescu,
frumuseþea acestui joc este redescoperitã.
Emisiunea prezentatã la televizor stârneºte
mândria retiºenilor iar cei mai tineri se
grãbesc sã înveþe ponturile vechiului joc. ªi
dupã câþiva ani trei generaþii de retiºeni urcã
pe scenã ºi joacã „Rara din Retiº”, reuºind sã
impresioneze spectatorii pe la diferite
festivaluri.
Dar satul îmbãtrâneºte tot mai mult.
Scosul jocului mai dãinuie doar în amintirea
celor vârstnici, serbãri ºcolare nu se mai fac
ºi singurul loc unde jucãtorii îºi pot arãta
virtuozitatea sunt nunþile, care ºi ele sunt tot
mai puþine în sat ºi tot mai multe prin alte
pãrþi.
Am descris situaþia din Retiº dar aceeaºi
evoluþie ºi involuþie a folclorului local a avut
loc ºi în satele Beneºti, Ighiº, Vecerd, Ghijasa
de Sus, Ghijasa de Jos, Ilimbav, Þichindeal ºi
Fofeldea sate în care nu mai sunt tineri sã
cânte ºi sã joace, sunt doar oameni bãtrâni
ce-ºi cântã în gând dorul de copii.
În aceastã situaþie am propus membrilor
asociaþiei Valea Hârtibaciului ca anual, în
Duminica Tomii, sã se organizeze Festivalul
Hârtibãcenilor în ideea revitalizãrii cântecului
ºi jocului în aceastã zonã. Atunci n-am sperat
ca fenomenul sã se întâmple într-un timp atât
de scurt, ºi festivalul sã capete o asemenea
amploare.
La prima ediþie, în Agnita, au participat
formaþiile din Agnita, Bârghiº ºi Chirpãr. La
cea de a IV –a ediþie, din Retiº, au mai venit
formaþiile din Alþâna, Marpod, Noiºtat,
Merghindeal, ºi Roºia iar la cea de a V-a, ce
va avea loc în 2010 în Merghindeal, sunt
aºteptaþi ºi tinerii din Nocrich.
(continuare în pagina 7)

Cyan Magenta Yellow Black
4
O POVESTE DE SUCCES –
CENTRUL DE VACAN|{
Dupã cum vã promiteam în articolul trecut,
revin cu amãnunte despre ceea ce s-a dovedit pânã
la urmã a fi o poveste de succes „Centrul de vacanþã
– SHREK - Marpod”.
Dacã în perioada înscrierilor am observat
puþinã reticenþã din partea pãrinþilor ºi a factorilor
decizionali, punându-ne la un moment dat
problema chiar a funcþionãrii centrului pe mãsurã
ce zilele treceau am înregistrat foarte multe cereri
de frecventare a Centrului.
Animatorii formaþi fiind foarte tineri (elevi
de liceu ) din elanul lor copilãresc au acceptat sã
primeascã toþi copiii care doresc sã frecventeze
centrul. Ei au fost cei care treptat le-au dat
siguranþã copiilor în desfãºurarea activitãþilor din
exterior, cei care s-au jucat cu ei învãþându-i ºi cei
care au câºtigat respectul lor la sfârºitul centrului.
Pânã la încheierea centrului, respectiv pe durata
a 10 zile, centrul a fost frecventat de un nr. de 32
de copii.
Prima zi a debutat cu stabilirea celor 12 reguli
care formeazã Codul lui Shrek, reguli care vor
trebui respectate de participanþi pe toatã durata.
Interesant a fost cã regulile le-au stabilit chiar
copiii: sã nu ne batem, sã nu ne dãm mari, sã nu
ne supãrãm, sã ne respectãm, º.a.
Activitãþile s-au desfãºurat sub forma de
ateliere cu o durata de 30 – 45 minute. Ele au fost
adaptate ritmului ºi intereselor copiilor pe
categorii de vârstã. Au fost prevãzute douã gustãri
zilnice (ora 10 ºi 15), la amiazã se servea sandviºul
adus de acasã, bãuturile rãcoritoare au fost tot din
partea centrului.
Am beneficiat 2 zile de prezenþa unui pãpuºar
francez, venit special pentru a-i învãþa pe copii sã-
ºi confecþioneze singuri pãpuºi din burete ºi
totodatã sã le mânuiascã.
În fiecare sãptãmânã s-a efectuat câte o ieºire
în mijlocul naturii, cu scopul de a descoperi
împrejurimile, fauna ºi flora specificã, precum ºi
desfãºurarea de jocuri de exterior. Picnicurile
organizate cu aceste ocazii au demonstrat faptul
cã deºi locuiesc la þarã copiii îºi doresc mult
S{RB{TOARE MARE @N NOCRICH
Cu multe emoþii, la Nocrich a avut loc, în ziua
de Sf. Marie, prima ediþie a Zilei Culturale
organizatã de Primãria Nocrich. Emoþiile
organizatorilor au fost fireºti. Era prima sãrbãtoare
de acest gen în comuna lor, pe scenã debuta prima
formaþie de dansuri populare din Nocrich, ºi în
plus, norii ameninþãtori acopereau din când în când
strãlucirea soarelui.
Dar odatã ce spectacolul a început, oamenii
n-au mai privit spre cer ci spre scenã unde s-a
desfãºurat un spectacol deosebit.
Salutându-i pe cei prezenþi, primarul Ionel
Viºa, a anunþat participarea la acest eveniment a
consilierului judeþean Dãnuþ Viorel Voinea ºi a
primarilor din comunele vecine, Sebastian Dotcoº
din Marpod ºi Ioan Bucºã din Alþâna, care i-au fost
alãturi inclusiv cu formaþiile artistice din comunele
lor.
Dupã cuvântul de deschidere, profesorul de
istorie Achim Mihuleþ a fãcut o scurtã prezentare
a istoricului satelor comunei Nocrich, iar preotul
Aurel Avram a binecuvântat acest eveniment
desfãºurat în zi de mare sãrbãtoare creºtineascã.
În deschiderea spectacolului, corul de femei
din Nocrich a intonat cântece religioase, neuitând
GAZETA HÂRTIBACIULUI
efectuarea de activitãþi similare ºi în timpul anului
ºcolar.
În ultima zi copiii au pregãtit sub îndrumarea
animatorilor, Adriana Sava ºi Rareº Obrocea, o
serbare dedicatã pãrinþilor. Spectacolul a debutat
cu o prezentare originalã de modã a fetiþelor unde
am admirat ultimele creaþii de sezon - rochiþe din
materiale reciclabile. A urmat apoi manechinul
bãieþilor, realizat tot din materiale reciclabile ºi
un spectacol de teatru. Spectacolul de teatru de
pãpuºi confecþionate din burete a fost foarte bine
primit de cãtre asistenþã, scenariul ºi regia fiind
în totalitate ideea copiilor mai curajoºi participanþi.
La acest spectacol a asistat ºi grupul nostru de
prieteni francezi din Quebriac veniþi în vizitã în
aceastã perioadã. Prietenii noºtri au fost cei care
ne-au furnizat culori speciale pentru pictura feþei
copiilor, toþi copiii fiind pictaþi în diferite modele
alese ad-hoc de ei.
La sfârºit toþi copiii participanþi au primit
diplome de participare ºi mici cadouri din partea
organizatorilor.
Reuºita s-a datorat bunei colaborãri ºi lucrului
în echipã a tuturor celor implicaþi Asociaþia
Împreunã pentru Marpod, Consiliul local al
comunei Marpod, ªcoala generalã Marpod ºi
echipa de animatori( Adriana ºi Rareº).
În cuvântul sãu ,preºedintele Asociaþiei de
prietenie din Quebriac, Patrick Boissier, i- a
felicitat pe organizatori fiind impresionat de
punerea în lucru al acestui proiect ºi de faptul cã
numãrul de participanþi a fost mare iar animatorii,
deºi foarte tineri s-au achitat cu brio de îndatoririle
ce le-au revenit. „Cel mai important este sã vezi
copiii zâmbind!”
„Dragã centru, sper cã anul viitor te voi gãsi
la fel de interesant ºi distractiv. Te aºtept cu drag!
Un copil din Marpod ”
Ing. VASIU CRUCIAN DORU
PREªEDINTE
Asociaþia “Împreunã pentru Marpod”
sã le cânte celor ce purtau numele de Maria „ La
mulþi ani!”
A urmat apoi formaþia de dansuri a ºcolii din
Nocrich, condusã de prof. Achim Mihuleþ, care cu
toate emoþiile au reuºit sã cucereascã aplauzele
spectatorilor care îi vedeau pentru prima datã întrun
asemenea spectacol.
A venit apoi rândul invitaþilor sã-i bucure pe
spectatorii prezenþi în numãr foarte mare la
aceastã primã sãrbãtoare din comuna lor. Au cântat
ºi i-au bucurat, îndrãgiþii soliºti Adrian Stanca,
Mariana Anghel, Marcel Pãrãu, Gabi ºi Ovidiu
Nistor, ªtefan Vaida, Olimpia Chirtop ºi corul din
Alþâna. Scena a fost prea micã pentru ansamblul
copiilor din Marpod, care n-au pregetat sã coboare
pe iarbã ºi sã-i încânte pe spectatori cu o suitã de
jocuri populare reprezentative de pe Valea
Hârtibaciului.
Cu toate cã ingredientele unei asemenea
sãrbãtori - micii, grãtarele ºi berea - n-au lipsit,
participanþii au stat cu spatele la tarabe pânã când
minunatul spectacol de pe scenã a fost încheiat.
Felicitãri organizatorilor ºi le dorim ediþii cât
mai multe ºi mai bogate.
I. Bârsan
TREI ZILE DE
SARBATOARE
(continuare din pagina 1)
La copii echipele s-au numit, Manchester
City, Los Ninos, În teren, Sparta, Agnita City
ºi Jurasic Parc. Au câºtigat Los Ninos locul I
ºi Sparta Locul II.
La tenis de câmp, sportul celor cu ºtaif,
au fost 15 participanþi, finala fiind disputatã
între Gheorghe Bãrbat ºi Florin Petriºor. A
câºtigat Bãrbat.
ªi saltimbacii de altãdatã au fost prezenþi,
acum reprezentaþi de artiºtii amatori ai trupei
de teatru „Step by Step”, care au fost
aplaudaþi pe scena Casei de Culturã, când au
stârnit hohote de râs, cu piesa „Clinica” de
Adrian Lustig, în regia lui Virgil Bãra.
Pentru a-i saluta pe cei doritori de
petrecere sãrbãtoreascã, maimarele oraºului,
primarul Marius Radu Curceanu i-a invitat pe
scenã pe cei mai de seamã dintre musafiri
poftiþi ºi veniþi cu acest prilej în cetatea sa,
adicã pe senatorii Minerva Boitan ºi Viorel
Arcaº, pe Constantin ªovãialã
vicepreºedintele C.J. Sibiu ºi pe Florin
Orlãþean subprefect al judeþului.
Apoi, corul Sf. Nicolae dirijat de prof.
Doru Paul Niþescu, a intonat cântece de
rugãciune ºi imnuri de slavã, prefaþare
solemnã a spectacolului care timp de trei zile
se va desfãºura pe scenã spre bucuria celor
care-l vor aplauda din faþa ei ºi acelor ce vor
asculta de la umbra tarabelor cu fum de mici
ºi gust plãcut de bere.
ªi spectacolul a început. În prima zi peste
130 de dansatori, grupuri vocale ºi soliºti din
Agnita s-au bucurat de aplauze, într-un
spectacol care a durat mai mult de patru ore.
Au urcat sã joace primii pe scenã, prichindeii
de la Casa de Culturã, apoi ansamblurile
„Hârtibaciul” ºi „Mãrþiºorul”, ºi a încheiat
spectacolul primei zile ansamblul „Cununa”
.
Iubitorii de jocuri populare au admirat
tablourile coregrafice: Sunã Valea, În
poieniþã, Viziuni strãvechi ºi Sãrbãtoare-n sat
ºi toate jocurile de pe Hârtibaci ºi Mãrginime:
Ficioreasca, Învârtita, Sârba, Purtata,
Haþegana, Hodoroaga, Jiana, Crihalma. Au
fost mult apreciate ºi dansurile ungureºti,
sãseºti ºi þigãneºti interpretate de ansamblul
„Hârtibaciu”.
Între dansuri, au cucerit aplauze soliºtii,
Diana Nistor, Ioana Bogdan, Petronela Sandu,
Anamaria Grãdinar, Andreea Sebeºan, Ionuþ
Precup de la Casa de Culturã, Laura Pascu,
Andreea ªulumberhian, Teodora Feldãrã,
Daiana Lup, Maria Iuga, Lucian Glodeanu ºi
Constantin Vasilescu de la Clubul Elevilor. Au
mai evoluat cu cântece, Grupul vocal al
Colegiului A.T. Laurian ºi Grupul
instrumental de viori.
Soliºtii ªtefan Vaida ºi Florin Pãrãu au
dat un plus de valoare acestui spectacol
minunat
La succesul dansatorilor ºi cântãreþilor
au contribuit decisiv profesorii Ioan Sârbu,
Doina Pãrãu ºi Florin Pãrãu. Nu trebuie uitaþi
nici pãrinþii care cheltuiesc mult pentru
costumele populare, mai ales cei care au fãcut
ºi costume ungureºti, sãseºti ºi þigãneºti
pentru a reprezenta ºi aceste naþiuni.
Sâmbãtã a fost rândul muzicii ºi
dansurilor moderne, sã-i aducã în faþa scenei
pe tineri.
2009
Spectacolul a început cu dansuri de
societate, în coregrafia prof. Adrian Mihai
Neagoe. Au fost apoi aplaudate grupurile de
dans modern de la Colegiul A.T. Laurian, în
coregrafia prof. Doina Timar. Între dansuri
au cântat ºi au încântat Petronela Sandu,
Mãdãlina Oros ºi Andreea Andrei.
Apoi pe scenã s-au bucurat de succes
formaþile Smokers din Mediaº, Barrikada din
Ecuador, Columna ºi Daggu & Kleo.
Aºteptat cu dragoste de spectatori, a
urcat pe scenã trubadurul agniþean Ioan Gyuri
Pascu ºi formaþia Pacifica. Mai mult de o orã
aceºtia au încântat publicul cu un repertoriu
foarte variat, talentatul Gyuri permiþându-ºi
sã abordeze toate genurile muzicale; arii de
muzicã clasicã, muzicã rock, muzicã de
petrecere, muzicã uºoarã etc.
Seara tineretului a fost încheiatã dupã
miezul nopþii, de formaþia „Compact” pe
ritmurile cãreia s-a aplaudat ºi s-a dansat în
faþa scenei.
Duminicã, folclorul a avut din nou rolul
principal. Din nou spectatorii au aplaudat
jocurile de pe Hârtibaci prezentate de
echipele de dansuri din Mergindeal, Bârghiº,
Chirpãr, Iacobeni, Retiº ºi Marpod dar ºi pe
solista Ionela Stãnuleþ
Pentru evoluþia acestor tinere formaþii
meritã felicitãri instructorii Ioan Sârbu,
Nicolae Secere, Ioan Baciu ºi Ioan Tãrchilã.
Nu pate fi ignoratã prestaþia orchestrei
condusã de Nicolae Vâºtea care a acompaniat
cu profesionalism dansatorii ºi soliºtii de
muzicã popularã, atât pe cei din Agnita cât ºi
pe cei de pe sate.
O surprizã plãcutã, neanunþatã în
program, a fost prezenþa pe scenã a
Ansamblului Folcloric din oraºul Victoria care
a prezentat o suitã de jocuri populare. Tot
din Victoria a încântat publicul corul
bãrbãtesc „Cetinã de brad”, cu o suitã de
cântece populare foarte bine interpretate.
O prezenþã remarcabilã la sãrbãtoarea din
Agnita, a fost cea a ansamblurilor folclorice
profesioniste „Cununiþa” din Arad ºi
„Bihorul” din Oradea, participante la
festivalul „Cântecele Munþilor.
Cu multã dragoste au fost întâmpinaþi
ilimbãºenii Andra ºi Nelu Hordobeþ, cu
frumoasele lor cântece minunat interpretate,
ca ºi tinerii Diana Nistor ºi Bogdan
Georgescu.
Din Orãºtie a adus cântece de joc ºi doine
renumitul Eugen Pistol ºi din Timiºoara,
Petricã Moise ºi formaþia „Virtuozii
Banatului”.
Un spectacol minunat ce a þinut trei zile
a fost încheiat de îndrãgita solistã Mariana
Deac.
ªi toate momentele acestui mare ºi variat
spectacol au fost bine prezentate de doi tineri
frumoºi, Alina Oprean ºi Alexandru
Sâmpãlean.
Apoi când, luminile scenei s-au stins, pe
cer s-a aprins un minunat spectacol de stele
luminoase realizat de artificierii din Orãºtie.
Pe tot parcursul spectacolului s-au adus
mulþumiri sponsorilor care au susþinut
financiar sãrbãtorea agniþenilor, pe care îi
menþionãm: Modest Impex, Electrocom,
Agnitex, Incstar, Supermarket Max, Liliacul,
Vizual, Murfatlar, BRD, Romgaz ºi Transgaz.
Pentru reuºita manifestãrilor întreaga
rãspundere ºi-o asumã Ioan Dragoman,
directorul Casei de Culturã „Ilarion Cociºiu”.
El s-a ocupat de scenã, de sonorizare, de lipsa
manelelor de la tarabe, de apã ºi sucuri pentru
soliºti, de plata celor care au fãcut
spectacolul, de încasãrile de la comercianþi
ºi sponsori. El a fost stãpânul ºi sluga acestei
ediþii a sãrbãtorii agniþene. Lui sã-i gãseascã
cârcotaºii nod în papurã
Pentru cele scrise ºi nescrise dar
întâmplate, îmi asum eu rãspunderea.
I. Bârsan

ORTODOXIA Pe Valea Hârtibaciului
Cyan Magenta Yellow Black
Foaie editatã de Protopopiatul Ortodox Agnita
„Lumina lui Hristos lumineazã tuturor!” (Liturghia Darurilor )
Anul iI, nr. 15, iULIE 2009
FORMAREA CARACTERULUI COPIILOR (II)
Vorbind despre mustrarea copiilor, Sfântul Ioan Gurã de
Aur spune cã pãrinþii ar trebui sã-i pedepseascã mai mult prin
tonul glasului ºi prin ameninþãri decât prin bãtaie. Sfânta
Scripturã însã ºi unele scrieri patristice nu par a fi împotriva
pedepselor corporale (ºi unei oarecare asprimi la nevoie ºi
de la caz la caz); dimpotrivã, ele ne atrag atenþia asupra primejdiei
de a-i rãsfãþa pe copii printr-o prea mare îngãduinþã. Sfântul
Ioan Gurã de Aur plaseazã pedeapsa corporalã ºi îndreptarea
în contextual dragostei pãrinteºti. Dacã dojana cu blândeþe
nu e de ajuns, mania trebuie sã fie o mânie a iubirii, motivatã
de dorinþa de a-l învãþa pe copil deosebirea dintre bine ºi rãu
ºi nu dorinþa de a stãpâni. Mânia nu este o supapã pentru
patimile noastre, ci o unealtã pedagogicã. Dacã între copii ºi
pãrinþi s-a stabilit o relaþie de dragoste ºi copilul se încrede
în pãrinþii lui ºi-i respectã, de multe ori pentru a-l dojeni e de
ajuns doar o privire severã sau tristã ca el sã-ºi dea seama cã
greºeºte. Disciplina trebuie sã fie cu rost ºi sã slujeascã
dreptãþii. Scopul disciplinãrii copiilor este sã-i învãþãm ce-i
bine ºi ce-i rãu. Copiii au un foarte acut simþ al dreptãþii ºi se
tulburã când pãrinþii lor se mânie din nimic sau le fac reproºuri
În vara spre toamna anului 2008 cu binecuvîntarea
Înalt Prea Sfinþitului Laurenþiu Streza, Arhiepiscop al
Sibiului ºi Mitropolit al Ardealului am fãcut un pelerinaj
în Grecia la Sf. Munte Athos. Aº vrea sã aduc la
cunoºtinþa cititorilor câteva vestigii din tradiþia, istoria
ºi mai ales duhovnicia acestor locuri sfinte ºi ale
locuitorilor lor.
neîntemeiate. Dacã le atragem atenþia asupra unei greºeli
înainte de a-i pedepsi, e bine sã þinem avertismentele în
limitele lucrurilor pe care suntem gata sã le punem în practicã.
Dupã ce am trecut la fapte ºi i-am pedepsit, trebuie
sã ne arãtãm gata a-i ierta. Mult prea adeseori copiii simt
cã pãrinþii nu-i iubesc atunci când sunt neastâmpãraþi. Nu
trebuie sã iubim pãcatul, dar nu trebuie sã încetãm sã-l
iubim pe cel cãzut în pãcat. Iubirea noastrã pentru copii
trebuie sã fie o icoanã a iubirii lui Dumnezeu pentru umanitate.
Asta înseamnã cã dacã un copil îºi recunoaºte
greºeala ºi îi pare rãu de ce a fãcut, trebuie sã ne stãpânim
dorinþa de a-l pedepsi cel puþin în ce priveºte dispoziþia
lãuntricã. Niciodatã sã nu-i pedepsim sau sã-i ameninþãm
pe copii folosindu-ne de numele lui Hristos sau al lui Dumnezeu;
ca nu cumva sã le sugerãm cã Domnul Hristos nu îi
mai iubeºte dacã nu sunt cuminþi sau cã, dacã se îmbolnãvesc,
înseamnã cã El îi pedepseºte. Trebuie sã avem
suficientã autoritate personalã ca sã nu avem nevoie sã
facem din Hristos un fel de poliþist. Copiii Îl vor urî pe
Hristos dacã, atunci când se îmbolnãvesc sau îi vãd pe alþii
bolnavi, vor crede cã El îi pedepseºte pentru pãcatul lor. Când
vrem sã-l învãþãm pe un copil ce-i disciplina ºi ascultarea,
trebuie sã þinem seama de caracterul ºi evoluþia lui personalã.
Þelul nostru pedagogic nu e acela de a frânge voinþa copilului
sau de a-l dresa ca pe un mânz zburdalnic pe care vrem
sã-l antrenãm în aºa fel încât sã-i subordonãm personalitatea.
Scopul nostru final este sã-l ajutãm sã devinã o fiinþã generoasã
ºi atentã faþã de ceilalþi. Dacã zdrobim complet voinþa
copilului, îl lipsim de un element extreme de necesar în formarea
lui ca persoanã liberã, precum ºi de o armã necesarã
în lupta de supravieþuire a creºtinului. Nu este întotdeauna
înþelept din punct de vedere pedagogic sã interzicem totul
copiilor – trebuie sã existe un echilibru între „a da ºi a primi”,
ºi nu numai din partea copilului, ci ºi din partea pãrinþilor.
Mai cu seamã pe mãsurã ce copiii se dezvoltã, trebuie sã fim
în stare sã le explicãm motivele pentru care îi oprim de la un
lucru, aºa încât sã le poatã înþelege.
(fragmente din volumul MAICA MAGDALENA, Sfaturi
pentru o educaþie ortodoxã a copiilor de azi, Editura Deisis,
Sibiu, 2000)
ATHOS, ATHON - „GR{DINA MAICII DOMNULUI”
Cu mintea ºi cu priceperea mea slabã, îndrãznesc
sã aºtern pe hârtie câteva date, mãrturii ºi minuni despre
Sf. Munte al Athonului, care, pe bunã dreptate, mai este
numit ºi „Grãdina Maicii Domnului”
Sf. Munte al Athonului este o peninsulã legatã de
pãmântul Greciei în partea dinspre miazãzi, având
celelalte trei pãrþi scãldate de Marea Egee. Lungimea
Sf. Munte este de 60 km. Iar lãþimea variazã între 12 ºi
18 km. Altitudinea vârfului Athonului este de 2040 m.
Suprafaþa peninsulei este de 389 km.
Pânã la venirea Maicii Domnului aici, Sf. Munte se
afla în întunericul închinãrii la idoli. Se aflau multe
capiºti idoleºti, iar pe vârful Athonului se afla statuia
zeului Apollon, fãcutã din aur ºi având o înãlþime uriaºã.
Se spune cã atunci când era luminat de soare, se vedea
tocmai de la Constantinopol. La acest idol (zeu al Greciei
antice), veneau mulþi ºi se închinau iar diavolii care
locuiau în el rãspundeau la întrebãrile lor, dar mai întâi
trebuia sã li se aducã jertfe, chiar pe unii din copiii lor.
ªi acum se pãstreazã altare idoleºti, având pietre cu canal
de scurgere a sângelui, pe care se junghiau copiii mici.
Despre încreºtinarea Sf. Munte se cunoaºte din
tradiþie urmãtoarele:
Dupã înãlþarea Domnului nostru Iisus Hristos la cer,
sfinþii Apostoli, împreunã cu Maica Domnului, au
aruncat sorþi sã vadã ce parte a pãmântului li se va
încredinþa spre propovãduirea Evangheliei. Sorþii Maicii
Domnului au cãzut sã meargã pe pãmântul Ivirului
(Gruzia de astãzi). Prea Sfânta s-a bucurat ºi se pregãtea
pentru plecare dar i s-a arãtat îngerul Domnului ºi i-a
zis sã nu se depãrteze de Ierusalim, cãci þara ce i-a cãzut
se va lumina mai târziu, iar acum sã primeascã îngrijirea
altui pãmânt, pe care i-l va arãta Domnul. Astfel Maica
Domnului a rãmas în Ierusalim în casa preaiubitului
ucenic al Domnului, Sfântul Apostol Ioan.
Plecarea ei a fost în felul urmãtor: Lazãr care a fost
înviat de Mântuitorul Hristos a patra zi, se afla în insula
Cipru, unde fusese hirotonit episcop de cãtre Sf. Apostol
Varnava. Fiind deci în Cipru, a dorit din tot sufletul s-o
vadã pe Maica Domnului, dar ezita sã meargã la
Ierusalim, ferindu-se de ura evreilor, care cãutau sã-l
omoare. Aºa i-a scris Prea Sfintei Fecioare, rugând-o sã
vinã în insula Cipru. Maica Domnului a rãspuns cã va
veni, dar sã-i trimitã o corabie.
Când Maica Domnului, împreunã cu Sf. Apostol Ioan
cãlãtoreau spre insula Cipru, din rânduiala lui Dumnezeu
s-a ridicat o furtunã pe mare ºi corabia a fost dusã în
apropierea Muntelui Athonului. Vãzând frumuseþea
locului, Preasfânta Fecioarã a cerut Fiului ei sã-i
dãruiascã acest munte spre moºtenire. Atunci s-a auzit
un glas zicând: „Primeºte acest loc ca moºtenire ºi în el
îºi vor afla scãparea toþi cei care vor sã se mântuiascã.”
Coborând Maica Domnului
împreunã cu Apostolul Ioan la
þãrm, diavolii care se aflau în
idoli, au început sã þipe
înfricoºaþi, fiind siliþi de
puterea lui Dumnezeu: „Ieºiþi
în întâmpinarea Mariei, Maica
lui Dunezeu, la limanul lui
Climent!”. Poporul, mirându-se
ºi înspãimântându-se de cele ce
auzea, a coborât la þãrm sã
vadã ce s-a întâmplat,
întrebându-se ce fel de
Dumnezeu a venit, fiind mai
mare decât al lor. Idolul
Apollon s-a prãbuºit ºi s-a
sfãrâmat în mii de bucãþi.
Aceasta i-a speriat ºi mai mult.
Ajungând la limanul lui
Climent, au aflat pe Maica Domnului împreunã cu Sf.
Apostol Ioan, care le-a vestit despre întruparea fiului
lui Dumnezeu, despre învierea ºi înãlþarea Lui la ceruri.
Auzind toate acestea, oamenii s-au închinat
adevãratului Dumnezeu Iisus Hristos ºi au mulþumit
Maicii Domnului pentru acest mare dar. Apoi s-au
botezat cu toþii ºi ºi-au sfãrâmat capetºtile ºi idolii dintrînsele.
Maica Domnului i-a învãþat, i-a povãþuit ºi le-a
zis: „acest loc îmi este dat mie de Fiul ºi Dumnezeul
meu”. Dupã acestea i-a binecuvântat ºi le-a zis: „ Sã fie
darul lui Dumnezeu în locul acesta ºi asupra celor ce
vor vieþui aici cu credinþã ºi cu bunã cucernicie ºi a
celor ce vor pãzi poruncile Fiului ºi Dumnezeului meu.
ªi toate cele pãmânteºti le vor avea cu îndestulare ºi
fãrã multã ostenealã. Viaþa cereascã li se va dãrui lor ºi
mila Fiului meu nu se va ridica de la dânºii. Locului
acestuia eu îi voi fi apãrãtoare ºi fierbinte mijlocitoare
cãtre Dumnezeu ºi pentru cei ce vor vieþui aici”. Apoi
s-a urcat din nou în corabie, lãsându-i pe toþi cu lacrimi
în ochi de bucurie pentru marele dar pe care îl primiserã,
dar ºi cu lacrimi de întristare pentru despãrþirea de
Maica lui Dumnezeu.
Dupã încreºtinare, Sf Munte a ajuns aproape de
pustiire. Când a rânduit bunul Dumnezeu ºi Sfânta Lui
Maicã, au început sã vinã unii bãrbaþi râvnitori, care s-
au nevoit ºi s-au sfinþit aici, precum a fost Sf. Petru
Atonitul, care a auzit din gura Maicii Domnului
urmãtoarea fãgãduinþã: „Pãrinte în Muntele Athonului
va fi odihna ta! Pe acest munte l-am ales eu dintre toate
pãrþile pãmântului ºi am hotãrât sã-l afierosesc spre a fi
locuinþã cãlugãrilor ºi pustnicilor ºi are sã se numeascã
ºi câþi vor locui într-însul ºi vor voi sã lupte
cu duºmanul obºtesc al omenirii, adicã cu diavolul, eu
însãºi voi lupta alãturi de ei, voi fi cu dânºii în toatã
viaþa lor, mã voi face lor ajutãtoare nebiruitã, îi voi învãþa
cele ce se cuvine sã le facã ºi îi voi sfãtui la cele ce nu se
cuvine sã nu le facã. (continuare în pagina 6)

6 2009
ORTODOXIA Pe Valea Hârtibaciului
PAROHIA ORTODOX{ ROMÂN{ GHIJASA DE JOS
Satul Ghijasa de Jos este aºezat pe un teritoriu care a
fost locuit din timpuri foarte vechi, încã din perioada Comunei
Primitive. Apoi tradiþia oralã aminteºte o veche legendã,
potrivit cãreia, pe locul unde se aflã astãzi localitatea Nocrich,
exista o aºezare de câteva familii de români, care au fost
alungaþi de niºte oameni cãlãri, care aveau cizme ºi pãlãrii
negre ºi de frica lor au fugit în Ghijasa de Jos, întemeind
astfel aceastã localitate.
Prima menþiune în actele diplomatice ale Evului Mediu
dateazã din 1311, când este pomenitã sub numele de ZEECH,
iar în 1335 sub numele de GESEZ. Ghijasa de Jos era un
domeniu feudal acordat de regele Ungariei comiþilor din
Alþâna. Satul mai este amintit în documente ºi în secolele
urmãtoare sub diferite denumiri cum sunt: SEEZ, GESASS,
GEZES ºi în cele din urma GHIJASA. Încã de la începutul
înfiinþãrii localitãþii, Ghijasa de Jos a fost un sat pur românesc.
În anul 1486, localitatea era proprietatea nobilului GEREDI
din Alþâna ºi va rãmâne ºi în timpul urmãtorilor ani o comunã
SCURT ISTORIC
ATHOS, ATHON - „GR{DINA MAICII DOMNULUI”
(continuare din pagina 5)
Mã voi face lor mai înainte gânditor, doctor ºi le voi
purta de grijã, atât pentru hrana ºi doctoria care întãresc
ºi folosesc trupul, cât ºi pentru hrana ºi doctoria care
împuternicesc sufletul; ºi nu-i voi lãsa sã cadã de la bine
ºi de la fapta lor cea bunã. ªi aceasta o voi face în viaþa
lor. Iar dupã moarte voi înfãþiºa Fiului ºi Dumnezeului
meu pe aceia care cu iubire de Dumnezeu ºi întru
pocãinþã îºi vor sãvârºi viaþa lor în muntele acesta ºi le
voi cere de la Dânsul desãvârºitã iertare a pãcatelor”.
Aceastã fãgãduinþã nu o face altcineva, ci Preasfânta
ºi Preacurata Maicã a lui Dumnezeu pentru cei care
pãrãsesc toate ºi vin în Sf. Munte. O, cât de bogaþi
suntem noi, cei care avem o astfel de Maicã preabunã ºi
preamilostivã!
Mai pe urmã s-au construit multe mãnãstiri, schituri,
chilii( chilia cuprinde o casã cu mai multe camere, având
ºi un paraclis în care se sãvârºesc slujbele, vieþuitorii
fiind mai mulþi, având toate de obºte ºi fiind sub
ascultarea unui stareþ.), ºi colibe (coliba are o camerã
sau douã, fãrã paraclis ºi este locuitã de un vieþuitor
sau doi, trãind viaþã pustniceascã). Au fost perioade în
care Sf. Munte a cunoscut o mare înflorire. Începând
cu primele decenii ale secolului al IX–lea, monahismul
aghiorit (aghio, în limba greacã înseamnã – sfânt), intrã
într-o nouã fazã. Muntele Athos îºi dobândeºte caracterul
sãu de þinut exclusiv monahal, cu graniþe bine
FRAGMENTE DE PATERIC
Despre taina judec[\ilor lui Dumnezeu
„A întrebat cineva pe avva Antonie, zicând: ce pãzind eu, voi plãcea
lui Dumnezeu ªi rãspunzând bãtrânul, a zis lui: cele ce-þi poruncesc þie,
pãzeºte-le! Oriunde vei merge, pe Dumnezeu sã-L ai înaintea ta totdeauna.
ªi orice vei face, sã ai mãrturia din Sfintele Scripturi ºi în orice loc vei
ºedea, sã nu te miºti degrabã. Acestea trei pãzeºte-le ºi te vei mântui”
(Patericul, ce cuprinde în sine cuvinte folositoare ale sfinþilor
bãtrâni, Alba Iulia, 1993)
de iobagi, iar mai târziu va fi împãrþitã în serii nobilare
stãpânite de o serie de familii de nobil cum ar fi conþii ZISNE
ºi APON, ale moºierului CEYULAI RADAEZ, care aveau
proprietãþi ºi în localitãþile VECERD, IGHIS, GHIJASA DE
SUS, METIS, BIRGHIª ºi COVEª.
În anul 1962 Ghijasa va trece în administraþia comunei
Nocrich. Acest fapt a determinat mutarea multor locuitori ai
sãi în localitãþile Nocrich, ªelimbãr ºi Sibiu. Cei care au rãmas
în localitate se vor ocupa cu agricultura, creºterea animalelor
ºi vor lucra la C.A.P.
Ghijasa de Jos este aºezatã la o distanþã de 7 km de comuna
Nocrich, la rãsãrit de Ghijasa de Sus, la nord de pãdurea
Vurpãrului, la sud de satul Þichindeal ºi la apus comuna Vurpãr.
Teritoriul comunei ocupã o suprafaþã de 1356 ha.
Biserica din satul Ghijasa de Jos, cu hramul „Cuvioasa
Paraschiva”, a fost ziditã în anul 1822 din piatrã ºi cãrãmidã,
în timpul pãstoririi primilor preoþi DAVID PREDA, hirotonit
la anul 1786 ºi I. PREDA hirotonit la Arad în 1799.
În anul 1851 vine preot MOISE PREDA, dupã care vine
preot VASILE CHESCU, urmat de NICOLAE DOBRESCU,
dupã care îi ia locul preotul PAVEL SIMION, iar din 1970
este numit preotul CERCEL POPOVICI, dupã care se va numi
preot IOAN HAMPU. Din 1996 a fost numit preotul
HOADREA VIOREL, care este ºi în prezent.
Din documente reiese cã biserica a fost reparatã prima
datã în 1934 ºi pe urmã de mai multe ori în perioada acestor
preoþi. Ultima reparaþie s-a fãcut în anul 2003, atât exterior
cât ºi interior fiind zugrãvitã cu frumoase motive populare.
În urma acestor lucrãri biserica s-a sfinþit în anul 2004, fiind
prezent în localitate ºi în mijlocul credincioºilor P.S. Sa
VISARION RêINÃREANU, pe atunci episcop-vicar al
Arhiepiscopiei Sibiu.
Ghijasa de Jos are frumoase tradiþii de sãrbãtori. Putem
aminti aici grupurile de tineri (flãcãi ºi fete) în aºa-zisele BUÞI.
determinate, cu organizare administrativã proprie ºi cu
capitala la Kareia.
În sec. al IX-lea, au trãit în Sf. Munte douã mari
personalitãþi: Sf. Petru Athonitul, considerat unul dintre
cei mai mari pustnici, ºi Sf. Eftimie din Tesalonic, care
a întemeiat o lavrã (lavra este o mãnãstire mare,
ortodoxã care are în subordine mai multe schituri ºi
chilii, construite în felul caselor unui sat, la distanþã
unele de altele) pe la mijlocul sec al IX–lea.
O altã mare personalitate a Sf. Munte, care a pus
bazele vieþii de obºte ºi a zidit mãnãstirea Marea Lavrã,
a fost Sf. Atanasie Athonitul.
Primul sigiliu împãrãtesc dateazã din anul 883, din
care reiese strãdania monahilor athoniþi de a-ºi asigura
caracterul monahal al peninsulei. Împãratul bizantin
Vasile I Macedoneanul porunceºte ca sã nu fie deranjaþi
în nici un fel, de nimeni, cãlugãrii din Athos. În anul
943, graniþele Sf. Munte sunt fixate definitiv, prin
hotãrâre împãrãteascã, ele rãmânând, în general,
aceleaºi pânã astãzi.
Numãrul cãlugãrilor a variat în funcþie de
evenimentele istorice, ajungând în anul 1920 pânã la
aproximativ 10000: ruºi – 4800, greci – 3900, români –
500, bulgari – 500, sârbi – 150, georgeni – 50.
În foarte scurt timp, din 1920 pânã în 1970, numãrul
lor a scãzut pânã la 1146, dar din 1974 începe sã creascã
uºor, ajungând la ora actualã sã fie în jur de 2500 de
Astãzi aceastã localitate foarte strãveche are un numãr
foarte mic de locuitori, circa 85 de suflete.
Pr. Hoadrea Viorel
(Ghijasa de Jos)
Sf. Ioan Botezãtorul - Picturã de Lucia Nica
cãlugãri.
În Sf. Munte Athos au fost întotdeauna monahi de
toate naþiile. Locuiau în aceleaºi mãnãstiri fãrã sã fie
nevoie de mãnãstiri separate. Domnitorii români –
moldoveni ºi munteni – au ajutat foarte mult Sf. Munte,
dar nu s-au gândit sã înfiinþeze mãnãstiri româneºti,
ºtiind cã ajutã monahismul ortodox care este unul. Cu
timpul, au apãrut câteva mãnãstiri ºi schituri populate
exclusiv de monahi din acelaºi neam, cum ar fi: ruºi –
Sf. Pantelimon (Russicon), sârbi – Hilandaru, bulgari –
Zografu ºi români – Prodromul ºi Lacu (Lacu, în limba
greacã înseamnã, groapã. Asta pentru cã schitul se aflã
deasupra unei „ gropi”, a unei depresiuni care în
coborâre ajunge pe malul mãrii.)
Numãrul mãnãstirilor este stabilit la 20, iar al
schiturilor la 12. Al chiliilor nu se ºtie exact, deoarece
multe au fost pãrãsite, iar altele s-au dãrâmat.
Cele 20 de mãnãstiri, în ordinea dupã care sunt
aºezate în catalogul mãnãstirilor athonite, sunt acestea:
Marea Lavrã, Vatopedu, Iviru, Hilandaru, Dionisiu,
Cutlumuº, Pantocrator, Xeropotamu, Zografu, Dohiaru,
Caracalu, Filoteu, Simonpetra, Sf. Pavel, Stavronichita,
Xenofont, Gregoriu, Esfigmenu, Sf. Pantelimon
(Russikon) ºi Constamonitu.
( va urma )
Pr. Cãlin Roajdã
(Hosman)
COLEGIUL DE REDACÞIE AGNITA
Ortodoxia pe Valea Hârtibaciului
Str. Mihai Viteazu, nr. 20, Agnita, 555100, telefon 0269510325
Preºedinte: Pr. Protopop Ioan Jurca
Redactori responsabili: Pr. Naicu Mihai
Pr. Coºorean Axente-Cosmin
Colectivul de redacþie: Pr. Nicolae Mãrginean (Agnita), Pr. Nicolae Piroº (Bârghiº),
Pr. Teofil Gârbacea (Iacobeni), Pr. Alexandru Copãceanu (Sãsãuºi), Pr. Aurel Avram
(Nocrich), Pr. Nicolae Dorin Dumbravã (Mihãileni), Pr. Calin Roajda (Hosman), Pr.
Dumitru Iridon (Ighiºu Vechi), Pr. Marius Rebegel (Ruja), Pr. Nicu Lazãr (Brãdeni)
Colaboratori: Luminiþa Feldara, Bogdan Foloba
Tehnoredactor: Nicolae Hodiº
Tiparul: Tipo Trib Sibiu, Editura Etape Sibiu
Aºteptãm opiniile ºi sugestiile dumneavoastrã la adresa redacþiei
sau pe e-mail la adresa ortodoxiapevaleahartibaciului@yahoo.com

2009
GAZETA HÂRTIBACIULUI
7
BOBUL DE GR}U GRANI|ELE EI S-AU N{SCUT @N
VINDECAT PROSTIEI
O povestire din zilele noastre, dar a cãrei
structurã este foarte veche ºi care circulã în
toate mediile psihiatrice, ne înfãþiºeazã un
om internat pentru cã se credea bob de grâu.
Într-o zi este declarat vindecat ºi
externat.
Dupã câteva clipe psihiatrul se trezeºte
cu el la uºã, grãbit ºi foarte speriat.
- Ce s-a întâmplat întrebã doctorul.
- Ceva groaznic, rãspunse omul. Când
ieºeam am dat nas în nas cu o gãinã.
- ªi ce dacã i-a spus doctorul. ªti prea
bine cã n-ai de ce sã te temi! Doar nu mai
eºti bob de grâu!
- Da, doctore, eu ºtiu. Dar gãina ºtie
Nastratin Hogea a dus la moarã un
sac de grâu, sã-l macine. Aºteptându-ºi
rândul, a pus sacul alãturi de ceilalþi.
Þinând ochii pe jumãtate închiºi, lua câte
un pumn de grâu din sacii ceilalþi ºi-l
punea în sacul lui.
Morarul l-a vãzut ºi a strigat:
- Ei, tu de colo! Ce faci
- Eu Nimic, a rãspuns Nastratin. Sunt
prost, nu ºtiu ce fac.
- Dacã eºti prost, de ce nu iei grâu de
la tine ºi nu-l pui în ceilalþi saci
- Oi fi eu prost, a fãcut Nastratin, dar
nici chiar aºa.
Folclor cules de David Olaru
Taie, maicã, tãiþei
Taie, maicã, tãiþei
ªi îi taie mãrunþei,
Cã vin feciorii mei,
Sã nu se înece cu ei.
Cheamã-i, maicã ºi în casã
ªi îi pune dupã masã.
ªi le dã ºi beuturã,
Sã nu mã caute-n gurã,
Cã eu sunt fatã buzatã.
Mã dusei într-o grãdinã,
Mã uitai într-o gãleatã
Mã vãzui fatã buzatã.
Cu buze de cinci oca
Cine dracu’ m-a lua
NÃSCUT SÃ MOR
Petricã Sbârcea
Nãscut sã mor ºi mor spre a mã naºte
Mereu la nemurire eu visez
Pe stele de ghiaþã în abis plutesc
Sã ies din rol nici chip sã pot
Sã sparg acea clepsidrã afurisitã
ªi fiecare pãrticicã de nisip
Sã o împrãºtiu în nimic
Un nimeni sã devin, lucid,
Cãci tot ce se întâmplã în jur
E o parte din mine.
Iubire, tristeþe, urã extaz
Toate le port în mine, sunt treaz.
Cu paºi grãbiþi m-apropiu-n neºtire
Trãiesc sau mor, lumea nu ºtie.
N.R. Îi cerem scuze autorului acestei
poezii pentru cã în numãrul trecut i-am
publicat poezia „Sã plângi române” ºi nu
i-am menþionat numele.
M-ai iubit ca pe-o copilã
M-ai iubit ca pe-o copilã,
M-ai lãsat ca pe-o strãinã.
M-ai iubit ca pe-o cocoanã,
M-ai lãsat ca pe-o sãrmanã.
Vai de lin, vai de pelin,
Vai de copilu’ strãin,
Cã bea apã-n loc de vin
ªi trãieºte cu suspin.
De-ar fi cât de lãudat,
Toþi îi strigã blestemat.
De-ar fi cât de frumos,
Toþi strigã cã-i miºelos.
De-aº fi cu tot vinovat
Precum e de judecat,
Pãmântu’ nu m-ar þine,
Soarele nu l-aº vedea.
Dar soarele-l vãzui bine
ªi pãmântul tot mã þine.
Nu mai pot de ostenit
Nu mai pot de ostenit,
Tot umblând dupã iubit
ªi nimic n-am folosit.
Minþile mi s-au smintit,
Pãlmile mi s-au belit
Toate celea-ncruciºând,
Guturigile izbind
ªi glodurile lovind.
Nu ºtiu alþii cum gãsesc,
E vreun farmec la mijloc,
Ori eu fãr’ de noroc
ªi urzitu-s ars în foc,
Car’ mã plac, mie nu-mi plac
ªi car’ le plac, nu mã plac.
ÎN CULORI
Nicu Ganea
Cerului, cel ce-mi aratã ºi obârºie ºi þel
Îi strâng marginile-n pleoape pân se face subþirel
ªi-l aduc, prin ochi, în mine sã-i gãsesc prin cugetare
Când pãtrund nemãrginirea, ale timpului izvoare.
Verdelui zic „ sãrut mâna” când pe ochi mi se rãsfaþã,
Când pe suflet mi s-aºterne iarãºi chef de stat în viaþã
ªi-n-nãuntrul vârstei mele anii parcã-s mai uºori
Când descopãr cum parfumu-i libertatea pentru flori.
Dor mi-e însã de albastru, dor mi-e însã de senin
ªi din rãsãrit fac templu când mã rog ºi când mã-nchin
Iar din stele, când e noapte, îmi închipui rânduri scrise
Sã-i citesc poveºti iubitei când mi se aratã-n vise
Însã cel mai dor ºi sete mi se face de cãprui
Ca ºi cum întreg trecutul s-a pictat în tonul lui
Zâmbet, lacrimã ºi ºoaptã, tot ce-nseamnã amintirea
Au pictat cãprui retina ce mã doare cu privirea!
SEPTEMBRIE
Bârsan Axente 82 de ani 1 sept Coveº
Nãstase Paraschiva 81 de ani 2 sept Fofeldea
Bucur Anuþa 81 de ani 4 sept Moardãº
Scutea Gafia 80 de ani 7 sept Sãsãuº
Gabor Romul 80 de ani 7 sept Ruja
Coroiu Maria 86 de ani 9 sept Ruja
David Ana 81 de ani 9 sept Marpod
Drãgan Maria 81 de ani 9 sept Mihãileni
Drãgan Mihai 81 de ani 9 sept Mihãileni
Toader Elena 81 de ani 10 sept Ruja
Ionaº Pavel 83 de ani 11 sept Mihãileni
Frank Wilhelm 83 de ani 13 sept Merghindeal
Avram Felicia 81 de ani 13 sept Vãrd
Kessler Konrad 80 de ani 13 sept Marpod
Gavrilã Susana 90 de ani 15 sept Dealu Frumos
Frãticiu Eufimia 81 de ani 16 sept Alþâna
Toader Vasilica 84 de ani 18 sept Marpod
Bela Olimpia 83 de ani 19 sept Rãvãºel
Nistor Ana 81 de ani 23 sept Ghijasa de Sus
Toma Nicolae 87 de ani 24 sept Chirpãr
Barbu Dumitru 84 de ani 24 sept Marpod
Mocanu Maria 84 de ani 25 sept Fofeldea
Serafim Ana 84 de ani 25 sept Fofeldea
Precup Maria 82 de ani 25 sept Fofeldea
Strek Wilhelm 82 de ani 26 sept Rãvãºel
ªuºu Maria 84 de ani 27 sept Fofeldea
Ciochea Victoria 82 de ani 27 sept Moardãº
Bucur Maria 85 de ani 29 sept Moardãº
Lãcãtuº Maria 87 de ani 30 sept Dealu Frumos
Sbârcea Ioan 86 de ani 30 sept Retiº
Toader Gheorghe 81 de ani 30 sept Ruja
Noi le dorim sãnãtate, bãtrâneþe liniºtitã ºi bucuri din partea urmaºilor
N.R. Ne cerem scuze pentru eventualele erori datorate neactualizãrii listelor
„L{SA|I S{ HOT{RASC{
BUNUL SIM|”
(continuare din
pagina 3)
De menþionat cã în Marpod, Noiºtat,
Merghindeal ºi Nocrich n-au fost niciodatã
formaþii de dansuri populare româneºti.
Pentru acest lucru meritã felicitaþi toþi
primarii care s-au implicat în aceastã acþiune
culturalã, ºi toþi instructorii care i-au dat viaþã.
Meritã felicitãri ºi cadrele didactice din Alþâna
care pe acest fond au lansat festivalul ºcolar
„Joc mândru Hârtibãcean”. Acum putem
spune cã pe Valea Hârtibaciului, tinerii cântã
ºi joacã din nou, chiar dacã din cauza
schimbãrilor demografice satele în care se
joacã nu mai sunt aceleaºi. ªi nici jocurile nu
mai pot fi chiar aceleaºi.
Ficioreasca avea 12 ponturi, era un joc
lung ce þinea de când se scotea muzica pânã
se adunau fetele ºi începea sârba. De când
jocul a urcat pe scenã, numãrul ponturilor s-
a redus, rãmânând doar cele mai
spectaculoase.
Popularitatea acestui joc se datoreazã ºi
îndrãgiþilor soliºti Lia Maria Bologa ºi Marcel
Pãrãu care pe melodie de Rarã au adoptat
texte noi, unele compoziþii personale, altele
din strigãturi, realizând cântece care tind sã
devinã ºlagãre. La fel s-a întâmplat ºi cu
frumoasa melodie „Hora ai mare” din
Fofeldea, care în versiunea Liei Bologa devine
„Hora horilor, a hârtibãcenilor”.
Celor care obiecteazã cã la Marpod a fost
adoptat un costum care nu aparþine zonei, le
spunem cã de fapt acesta a fost costumul cu
care se juca acum ºaptezeci de ani, ficioreasca
în Retiº, când nu se juca ºi pe Hârtibaci în
jos. ªi cât de autentic ºi minunat e gestul
jucãtorilor când îºi ridicã ºurþa ºi o prind la
ºerpar, miºcare similarã cu suflecatul mânecii
când lucrãtorul se apucã de o treabã serioasã.
ªi jocul popular e o treabã serioasã.
Cât despre faptul cã la festival sunt
prezentate jocuri din alte zone folclorice,
obiecþia este o aiurealã, mai ales dacã vine
din partea unui „specialist”. Jiana, Hodoroaga,
Ficioreasca fetelor de la Crihalma, sunt jocuri
care au intrat demult în repertoriul jucãtorilor
din zonã.
Dacã în zonã, Ficioreasca s-a jucat numai
la Retiº, de când a devenit Rara, s-a extins
pânã la Sibiu, dupã cum cântã atât de bine
Marcel Pãrãu „De la Retiº la Sibiu/ Toþi
Hârtibãceni vin/ Vin la Rarã retiºanã/ ªi
Învârtita Sibianã”.
Pentru amploarea pe care, începând cu
prima ediþie a „Festivalului Hârtibãcenilor”,
au luat-o spectacolele folclorice de pe Valea
Hârtibaciului se fac „vinovaþi” instructorii
coregrafi Ioan Sârbu, Ioan Tãrchilã, Nicolae
Secere, Ioan Baciu ºi mai nou Achim Mihuleþ.
La asemenea oameni s-a referit marele
coregraf Ioan Macrea, când a spus cã
promovarea folclorului trebuie lãsatã la bunul
simþ al celor care trãiesc pentru el, îl iubesc
ºi îl respectã. Aceºti oameni promoveazã
cântecul ºi jocul pe Valea Hârtibaciului, nu
pentru cã au obligaþii profesionale, trecute
într-un stat de funcþii ci pentru cã le sunt
dragi. Ei iubesc cântecele ºi jocurile, ºi când
iubeºti un lucru îl îngrijeºti, îl ocroteºti ºi îl
faci sã fie frumos. Lucrarea minunatã pe care
o realizeazã aceºtia se vede în ochii jucãtorilor
ce trãiesc cu toatã fiinþa bucuria jocului
popular românesc. ªi chiar dacã îi învaþã ºi
minunate jocuri din alte zone, în primul rând
îi învaþã jocurile de pe Hârtibaci, sârba,
purtata, învârtita, ficioreasca, bãtuta, care
sunt cele mai frumoase din þarã.
Spun acest lucru, nu dintr-un ieftin
patriotism local ci pentru cã am argumente.
Orice spectacol folcloric se terminã cu
cea mai frumoasã suitã. Spectacolele Junilor
se terminã cu „Suitã de pe Hârtibaci”, suitã
care începe cu Rara din Retiº ºi se încheie cu
acea minunat de spectaculoasã Bãtutã din
Ilimbav. ªi ansamblul „Cindrelul Junii
Sibiului” este cel mai bun din þarã.
Quod erat demonstrandum.
În ceea ce priveºte grija unor angajaþi în
domeniu, privind denaturarea portului ºi
jocurilor de pe Valea Hârtibaciului, n-au de
ce sã se teamã ºi nici în ceea ce priveºte
scaunul pe care stau ºi care nu le este
ameninþat decât de propriile limite.
I. Bârsan

8
GAZETA HÂRTIBACIULUI
Imagini de la Campionatul de
fotbal organizat de Zilele ora`ului
2009
@NT}LNIRE 4 X 4 LA AGNITA
Posesorii de maºini 4 X 4, oameni maturi cu
suflete de copii, constituiþi în cluburi, îºi iau din
când în când jucãriile ºi se întâlnesc în diverse
locuri, în afara ºoselelor asfaltate, pentru a se
distra ºi a face rost de un plus de adrenalinã.
În perioada 20 – 22 august, la Sãrãturi au
poposit 36 de echipaje cu maºini dotate cu troliu,
pentru a se juca cu ele pe dealurile de pe Valea
Hârtibaciului. Întâlnirea a fost organizatã de
Dragoº Drãgan, Sergiu Moldovan ºi foarte activa
Lenuþa Barbu, ºi s-a numit AGNITA FREE
SPIRITS RIDE .
De spectaculozitatea acestor jocuri s-au
bucurat ºi agniþenii prezenþi în 21 august pe dealul
de deasupra eleºteului, la Pin, unde au participat
la o demonstraþie de îndemânare în manevrarea
cailor putere de sub capotele maºinilor. Cei care
n-au fost acolo îºi pot face o idee privind
fotografiile.
Finalistele Juventus ºi Râma
Los Ninos
S.C. MODEST IMPEX SRL
Cyan Magenta Yellow Black
CEA MAI PERFORMANTÃ FIRMA DE CONSTRUCÞII ªI AMENAJÃRI
DE PE VALEA HÂRTIBACIULUI La „CHIRI”
Cine vrea produse ºi servicii de calitate se
poate adresa firmei S.C. MODEST IMPEX S.R.L.!
S.C. MODEST IMPEX S.R.L. are o echipã de
constructori bine calificatã, cu experienþã,
capabilã sã execute lucrãri de cea mai bunã
calitate, care oferã garanþie pentru lucrul bine
fãcut.
S.C. MODEST IMPEX S.R.L. pune la
dispoziþia clienþilor toatã gama de materiale
necesare unei construcþii, de la cele folosite
pentru fundaþie pânã la cele pentru finisaj.
În magazinele firmei S.C. MODEST IMPEX
S.R.L., de pe Aleea Castanilor ºi str. Mihai
Viteazu se gãsesc cele mai variate produse:
aparaturã electro-casnicã, materiale ºi
instalaþii sanitare, obiecte ºi aparate de uz
gospodãresc, scule ºi accesorii la preþuri fãrã
concurenþã ºi calitate performantã.
În Agnita, Ruja ºi Coveº se asigurã
transportul gratuit al produselor cumpãrate
de la S.C. MODEST IMPEX S.R.L. ºi cu reduceri
de preþ, în alte localitãþi.
În zonã produsele ROMSTAL se gãsesc
numai la S.C. MODEST IMPEX S.R.L.
Personalul firmei S.C. MODEST IMPEX
S.R.L. competent ºi amabil rãspunde
permanent solicitãrilor celor interesaþi.
Oricine poate apela cu încredere la
serviciile firmei S.C. MODEST IMPEX S.R.L.
unde se poate plãti ºi cu credit bancar.
Sparta Agnita
Voinicii Brãdeni
COLEGIUL DE REDACÞIE AGNITA
Colectiv de redacþie: Ilarion Bârsan, Mircea Drãgan, Lucia
Letiþia Rodina, Marius Halmaghi, Cãtãlin Varga
Tehnoredactare: Nicolae Hodiº
Foto: Marius Halmaghi
Tipar: Tipo Trib Sibiu
EDITURA ETAPE SIBIU
Str. P-þa Republicii nr. 19 -
Tel.: 0269-510465, int.112
e-mail: barsan.avh@gmail.com
orele 8 00 - 15 00