Academos 2 2010.indd - Akademos - Academia de Ştiinţe a Moldovei

Realizări şi obiective
În primii 10-15 ani am ţinut seama de sarcinile
Grădinii Botanice, trasate în Dispoziţia de decretare
a ei (18 septembrie 1950): (1) Introducerea diferitor
grupe de plante, specii de arbori şi arbuşti, plante
floricole, decorative, alimentare, furajere, tehnice,
etero-oleaginoase ş.a.; (2) Cercetarea vegetaţiei
florei şi surselor vegetale ale Moldovei; (3)
Elaborarea bazelor ştiinţifice de înverzire a oraşelor
şi satelor republicii; (4) Crearea Grădinii Botanice
Republicane la un înalt nivel ştiinţific, arhitectural
-peisajer. Se poate de adăugat aici, că dacă primele
sarcini au cunoscut o desfăşurare activă din start,
atunci ultima sarcină – Crearea Grădinii Botanice
pe terenul actual a început să se realizeze după
adaptarea Planului General de construcţie de către
Consiliul Unional al Grădinilor Botanice care a avut
loc în incinta A.Ş.M. (1971) sub conducerea acad.
N.V.Titin.
Despre calea nespus de complicată pe care a
parcurs-o construcţia Grădinii Botanice a A.Ş.M.(e
vorba de căutarea, selectarea noului teren, obţinerea
deciziilor la proiectare, obţinerea finanţării adecvate
ş.a), s-a vorbit succint într-un şir de articole
(Ciubotaru, 1969, 1989, 2003-2009). Pentru cei
implicaţi în constituirea acestei instituţii unicat pare
incredibil că biografia ei numără astăzi 60 de ani,
exact vârsta unor frumoase bilanţuri.
Să ne oprim succint la unele dintre acestea.
În primul rând, constituirea acestei instituţii
a permis şi impulsionat pregătirea cadrelor
naţionale de botanişti. Pregătirea cadrelor
ştiinţifice devenise pentru noi o prioritate absolută.
Anual se selectau tineri specialişti autohtoni şi se
trimiteau la studii în importante centre ştiinţifice din
Leningrad, Moscova, Kiev şi al. Rezultatele nu s-au
lăsat mult aşteptate. În primii 10 ani (1965-1975)
au fost pregătiţi mai bine de 30 de doctori în ştiinţe
botanice. Pe parcurs au fost pregătiţi peste 120 de
doctori şi circa 30 de doctori habilitaţi, care au
asigurat pe deplin direcţiile prioritare de cercetare şi
pregătirea cadrelor universitare.
Crearea Genofondului Grădinii Botanice.
Astfel instituţia şi-a îndeplinit menirea esenţială de
a acumula întreaga fitodiversitate posibilă de specii
arborescente şi erbacee, a le prezenta în colecţiile şi
expoziţiile de plante vii în teren deschis şi protejat
(plante tropicale şi subtropicale). Genofondul
diverselor specii constituie patrimoniul oricărei
Grădini Botanice, el prezintă poligonul ştiinţific
de experimentare, introducere, multiplicare a lor,
de valorificare estetica, ecologică, economică
etc. Amintim că datorită condiţiilor favorabile
pedoclimaterice şi de habitat, pe noul teren, deja la al
7-lea an după începerea construcţiei (1972-1979) în
colecţiile şi expoziţiile Grădinii Botanice (I) a AŞM
creşteau (în teren deschis şi protejat) circa 12 mii de
specii, varietăţi, ecotipuri, Institutul situânduse pe
locul al IV-lea în ţară după numărul total de planate
(I – Moscova; II –Kiev; III – Minsc). Au fost depuse
mari eforturi în atingerea rezultatelor obţinute,
întreprinse numeroase expediţii prin Moldova şi în
republicile unionale, activizate relaţiile cu Grădinile
Botanice de pe diferite continente (Europa, Asia,
America de Nord şi al.).
E cazul să spunem că la moment genofondul
Grădinii Botanice numără circa 10 mii de speciiecotipuri.
Obţinerea statutului de Institut de cercetări
ştiinţifice. Existau cerinţe stricte faţă de instituţiile
ştiinţifice, cărora Comitetul Unional pentru Ştiinţă
şi Tehnică, la propunerea Prezidiului Academiei
de Ştiinţe a URSS le acorda acest statut prestigios.
Filtrarea se făcea, începând cu Prezidiul AŞM,
Comitetele republicane corespunzătoare, Asociaţia
Unională a Grădinilor Botanice, Prezidiul AŞ a
URSS. Acordarea Grădinii Botanice a AŞM a
statutului de Institut a fost posibilă graţie succeselor
concrete în pregătirea cadrelor de doctori habilitaţi,
implementarea cercetărilor ştiinţifice la rezolvarea
problemelor regionale şi unionale, editarea
lucrărilor ştiinţifice la nivel unional cu recunoaştere
în străinătate, participarea şi prezentarea lucrărilor
ştiinţifice la diferite congrese, simpozioane în
ţară şi peste hotare şi al. Desigur, un mare rol l-a
jucat faptul construcţiei Grădinii Botanice în or.
Chişinău, care se socotea un important reper în
partea de sud-vest a Uniunii. În anul 1975 în cadrul
GB (I) AŞM, şi-a început activitatea Consiliul
Ştiinţific Specializat în atestarea cadrelor ştiinţifice.
GB al AŞM avea relaţii de colaborare practic cu
toate Grădinile Botanice republicane. Acordarea
statutului de Institut Ştiinţific Grădinii Botanice a
AŞM a fost susţinută de preşedintele Academiei
acad. I. Grosul, de acad. N.V. Ţitin, de preşedintele
AŞ a URSS acad. M. Cheldis. Statutul de institut, pe
lângă prestigiul ştiinţific, a permis trecerea Grădinii
Botanice a AŞM la categoria a II-a de salarizare a
colectivului de cercetători şi muncitori.
Iniţierea editării de manuale şi de monografii
destinate unor direcţii fundamentale, aplicative
nr. 2(17), iunie 2010 - 91