Academos 2 2010.indd - Akademos - Academia de ÅtiinÅ£e a Moldovei

More documents

Recommendations

Info

Akademos suficient. Patrimoniul cultural imaterial se păstrează în mediul lui tradiţional de existenţă, preponderent în memoria oamenilor vârstnici, dar şi în cea a altor categorii de vârstă sensibile, prin educaţie, la tradiţie; este transmis din generaţie în generaţie, asigurând circuitul viu al valorilor între creatorii, purtătorii şi utilizatorii lui. Strategia salvgardării PCI are o motivaţie ternară din punct de vedere temporal, vizează concomitent, ca şi operele fundamentale, trecutul, prezentul şi viitorul în mod egal. Esenţa ei este de a reda elementelor patrimoniului cultural imaterial ceea ce le aparţine pe drept – funcţii sociale active. Din cauza vicisitudinilor istorice, şi nu numai, cultura tradiţională, cu tot potenţialul său de modelare a societăţii, a fost trecută în sfera pasivă. Concomitent a fost afectată substanţial memoria colectivă, pentru a opera rupturile culturale. Prin schimbarea atitudinii faţă de valorile PCI, putem găsi resorturi de refortificare a memoriei sociale. Datorită specificului său, acest tip de patrimoniu este gestionat de colectivităţile umane mai mici sau mai mari, dar nu aparţine numai lor ci, prin definiţie, şi întregii societăţi, dacă această îl conştientizează şi îl administrează suficient. Ne-am oprit lapidar asupra acestor proiecte şi probleme din convingerea că etapa ce o traversăm este favorabilă reactualizării şi reconsiderării domeniului patrimoniului cultural din perspectivă ştiinţifică, în corespundere cu prevederile convenţiilor UNESCO la care statul nostru este parte. Contextul internaţional este unul stimulatoriu pentru dimensionarea abordărilor: „Programarea în comun a cercetării privind patrimoniul cultural şi schimbările globale ar permite coordonarea cercetării în domeniu, contribuind în mod semnificativ la constituirea unui Spaţiu european de cercetare complet operaţional în domeniul conservării patrimoniului cultural şi consolidând poziţia de lider al Europei şi competitivitatea activităţii de cercetare în acest domeniu” 13 . Note : (Endnotes) 1 Convenţia Culturală Europeană (adoptată la Paris, 19.12.1954) ratificată la 24.05.1994; Convenţia Consiliului Europei privind protecţia şi salvgardarea patrimoniului arhitectural, (Madrid, 1985), ratificată la 21.12.2001; Convenţia Consiliului Europei privind protecţia patrimoniului arheologic (La Valetta, 16.01.1992), ratificată la 21.12.2001; Convenţia europeană a peisajului, adoptată (Florenţa, 20.10.2000), ratificată la 14.03.2002; Convenţia UNESCO privind protejarea patrimoniului mondial cultural şi natural (Paris, 16.11.1972), ratificată la 23.09. 2002; Convenţia UNESCO privind salvgardarea patrimoniului cultural imaterial (Paris, 17.10.2003), ratificată la 24.03.2006; Convenţia UNESCO privind protecţia şi promovarea diversităţii de expresii culturale (Paris, 20.10.2005), ratificată la 15.10.2006; Convenţia UNESCO asupra măsurilor ce urmează a fi luate pentru interzicerea şi împiedicarea operaţiunilor ilicite de import, export şi transfer de proprietate al bunurilor culturale (Paris, la 14.11.1970), ratificată la 14.09.2007; Convenţia-cadru a Consiliului Europei privind valoarea patrimoniului cultural pentru societate (Faro, 27.10. 2005), ratificată la 01.12.2008. 2 Convenţia UNESCO privind protecţia patrimoniului mondial, cultural şi natural, II, articolul 5, alineatul c şi d. 3 Seminarul Ştiinţific Practic Internaţional Folclorul şi contemporanitatea. Conservarea, revitalizarea şi valorifi carea culturii tradiţionale. Chişinău, 4-5 aprilie, 2006; Publicaţia cu acelaşi generic; 4 CD-uri şi 6 DVD-uri editate de Societatea de Etnologie din Republica Moldova în cadrul Proiectului „Conservarea patrimoniului cultural imaterial”, susţinut financiar de Ambasada Statelor Unite ale Americii. 4 http://www.unesco.org/culture/ich/index. 5 Ibidem. 6 Au fost elaborate patru documente legislative importante pentru cuprinderea sistemului reprezentat de patrimoniul cultural: Proiectul de lege privind protejarea patrimoniului arheologic, Proiectul de lege privind protejarea patrimoniul cultural naţional mobil, Proiectul de lege „Protejarea monumentelor istorice”, Proiectul de lege privind monumentele de for public. A fost înaintată propunerea de proiect de lege privind salvgardarea patrimoniului cultural imaterial. Ele au fost discutate în cadrul Conferinţei Naţionale Convenţiile UNESCO în domeniul protejării şi valorifi cării patrimoniului cultural în corelaţie cu legislaţia naţională a Republicii Moldova, 08.06.2009, Academia de Ştiinţe a Moldovei. Actualmente proiectele se află în proces de avizare. 7 Preşedinte – dr. Varvara Buzilă, vicepreşedinte – dr.Vasile Chiseliţă, secretar – Olga Bârlad; membri: dr. Svetlana Badrajan, dr. hab. Nicolae Băieşu, dr. Tudor Colac, dr. Victor Ghilaş, Nicolae Gribincea, Iulian Filip, Andrei Tamazlâcaru, Pavel Popa, Corina Rezneac. 8 Convenţia UNESCO privind salvgardarea patrimoniului cultural imaterial (Paris, 2003), articolul 2, alineatul 1. 9 Proiectul de Lege privind protejarea patrimoniului cultural imaterial, p.2. // www.cultura.md 10 Ibidem, p.4. 11 Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional. Comisia Naţională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, Patrimoniul cultural imaterial din România, Repertoriu. I., CIMEC – Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2009, 300 p. Volumul doi va fi dedicat meşteşugurilor populare, iar al treilea patrimoniului cultural imaterial al grupurilor etnice. 12 Există două lucrări de cuprindere regională a fenomenului: Colinde din Transnistria. Ediţia a II-a, întregită, Cuvânt înainte, studiu introductiv, texte şi melodii culese şi notate de Constantin A. Ionescu, Chişinău, „Ştiinţa”, 1994 şi Maria Mocanu, Colinde din sudul Basarabiei, Chişinău, 2007; şi mai multe publicaţii tangente colindatului şi colindei semnate, în principal, de dr. hab. Nicolae Băieşu. 13 Recomandările Comisiei Europene din 26 aprilie 2010 privind iniţiativa de programare în comun a cercetării „Patrimoniul cultural şi schimbările globale: o nouă provocare pentru Europa.” (2010/230/UE). 48 - nr. 2(17), iunie 2010
Diaspora ştiinţifică DIASPORA ŞTIINŢIFICĂ PENTRU DEZVOLTAREA REPUBLICII MOLDOVA Doctorand Vitalie VARZARI În ziua de 5 mai 2010, Academia de Ştiinţe a Moldovei (AŞM), în parteneriat cu Institutul Federal de Tehnologii din Lausanne (EPFL), Elveţia şi Misiunea Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (OIM) în Republica Moldova a lansat, în premieră, două proiecte internaţionale menite să atragă în procesul de dezvoltare a statului nostru savanţii moldoveni care activează în străinătate. Cele două iniţiative extrem de importante pentru perspectiva europeană a Republicii Moldova sunt: • Proiectul comun de cercetare privind Conectarea diasporei ştiinţifice a Republicii Moldova la dezvoltarea ştiinţifică şi economică a ţării de origine, finanţat de Fundaţia Naţională Elveţiană pentru Ştiinţă şi Agenţia Elveţiană de Dezvoltare şi Cooperare, implementat de AŞM şi EPFL. • Iniţiativa de anvergură naţională Abordarea fenomenului exodului de creieri şi consolidarea Republicii Moldovei ca platformă de cercetare şi dezvoltare prin revenirea temporară a oamenilor de ştiinţă moldoveni expatriaţi, care prevede repatrierea temporară a 30 de cercetători originari din Republica Moldova. Iniţiativa dată, parte a proiectului OIM Susţinerea implementării componentei de migraţie şi dezvoltare a parteneriatului pentru mobilitate Moldova – UE, este implementată de OIM în strânsă colaborare cu AŞM şi finanţată de UE în cadrul Parteneriatului pentru Mobilitate Moldova-UE. Scopul acestor iniţiative constă în identificarea şi aplicarea, atât teoretico-metodologică (prin intermediul primului proiect) cât şi practică (prin intermediul celui de-al doilea), a diferitor mecanisme de conectare a savanţilor moldoveni expatriaţi la prosperarea ţării de origine. În acest sens, se porneşte de la ideea că fiecare savant originar din Republica Moldova, aflat în străinătate, poate contribui cu expertiza pe care o deţine, prin intermediul cooperării ştiinţifice cu cercetătorii din ţara de baştină, la dezvoltarea ştiintei si economiei Republicii Moldova. Prezent la lansarea proiectelor, acad. Gheorghe Duca, preşedintele AŞM a menţionat faptul că savanţii originari din Republica Moldova, aflaţi în diasporă, sunt deschişi pentru colaborare, dar, din păcate, statul nostru nu le acordă atenţia meritată şi acest potenţial intelectual nu este pe deplin valorificat. Prin cele două proiecte lansate la Chişinău, a subliniat preşedintele AŞM, se pun în aplicare nişte mecanisme stimulatorii de durată, menite să atragă şi să implice diaspora ştiinţifică în procesul de dezvoltare şi modernizare a Republicii Moldova. Acad. Gheorghe Duca a concretizat şi unele direcţii de cooperare: antrenarea savanţilor din diasporă în cercetări comune cu savanţii din institutele AŞM, implicarea lor în procesul de instruire a tinerilor cercetători – masteranzilor şi doctoranzilor, precum şi în expertizarea proiectelor naţionale de cercetare. Experţii elveţieni prof. Jean-Claude Bolay, şeful Direcţiei Cooperare a Institutului Federal de Tehnologii din Lausanne şi dr. Gabriela Tejada, colaborator ştiinţific la aceeaşi instituţie, au relatat despre faptul că pentru a progresa în această privinţă este prioritară identificarea unui mecanism permanent de interacţiune între savanţii AŞM şi membrii diasporei ştiinţifice a Republicii Moldova. Dr. Gabriela Tejada a specificat în context că acest proiect de cercetare moldo-elveţian vine să răspundă necesităţilor Republicii Moldova, inclusiv prin crearea unei baze teoretico-metodologice care ar facilita identificarea pe viitor a căilor de implicare a savanţilor expatriaţi în procesele reformatoare din Republica Moldova. Experţii EPFL şi ASM s-au oferit să studieze experienţa altor state în acest domeniu şi să realizeze o cercetare sociologică printre savanţii din Republica Moldova şi cei din diaspora ştiinţifică. Rezultatele acestei investigaţii vor constitui baza unui studiu complex. Se vor face ulterior recomandări specifice autorităţilor moldovene, autorităţilor ţărilor-gazdă, savanţilor, organizaţiilor internaţionale în vederea optimizării colaborării dintre diasporă şi ţara de origine. Politicile promovate de AŞM în vederea apropierii de patrie a diasporei ştiinţifice au fost apreciate şi de Ghenadie Creţu, coordonator de programe al Misiunii în Republica Moldova a OIM. El a declarat, la lansarea proiectelor, că OIM este gata să sprijine şi în continuare activităţi similare în parteneriat cu AŞM, instituţie cu care OIM a stabilit o relaţie de colaborare aprofundată, în beneficiul statului Republica Moldova. Pentru a facilita acest proces de colaborare ştiinţifică şi transfer de cunoştinţe, OIM va acorda, în baza unui concurs deschis, granturi de scurtă şedere în Republica Moldova unui număr de 30 de cercetători care doresc să revină în ţară pe o perioadă de 7 – 11 zile, iar EPFL va asista ASM în elaborarea modelului autohton de consolidare a diasporei ştiinţifice pentru implicarea acesteia în procesul de dezvoltare ştiinţifică şi economică a Republicii Moldova. Pentru detalii accesaţi: http://international. asm.md/diaspora-stiintifica/index.php nr. 2(17), iunie 2010 - 49
Page 1 and 2: akademos Revistă de Ştiinţă, In
Page 3 and 4: Istorie TRICOLORUL NAŢIONAL. Intro
Page 5 and 6: Istorie etnice şi de stat, regiona
Page 7 and 8: Istorie Astfel, într-o lucrare de
Page 9 and 10: Istorie dovadă ne poate servi trat
Page 11 and 12: culoarea identitară a civilizaţie
Page 13 and 14: Istorie altor state. Aceste culori
Page 15 and 16: Eveniment DRAPELUL DEMNITĂŢII NOA
Page 17 and 18: Istorie val de extindere a readus
Page 19 and 20: Managementul în cercetare şi inov
Page 21 and 22: Managementul în cercetare şi inov
Page 23 and 24: Inovare şi transfer tehnologic PAR
Page 25 and 26: Inovare şi transfer tehnologic Fig
Page 27 and 28: A.Ş.M., consultant al autorităţi
Page 29 and 30: Economie privind ajutoarele de stat
Page 31 and 32: Economie pot aplica o primă stabil
Page 33 and 34: Economie situaţiile de abuz de poz
Page 35 and 36: Economie diferitelor uniuni şi org
Page 37 and 38: Economie De aceea, totalitatea aces
Page 39 and 40: Strategii şi politici Muzeul Naţi
Page 41 and 42: Strategii şi politici noi - inclus
Page 43 and 44: Strategii şi politici la contextua
Page 45 and 46: Strategii şi politici înscrise î
Page 47: Strategii şi politici sau în List
Page 51 and 52: Diaspora ştiinţifică doar dezvol
Page 53 and 54: Diaspora ştiinţifică minor de de
Page 55 and 56: AL IV-LEA SIMPOZION DE STUDII CUHUR
Page 57 and 58: Eveniment 8. Istoricul Aurelia Corn
Page 59 and 60: Eveniment engleză. Situaţia unive
Page 61 and 62: Eveniment Institutul de Filologie a
Page 63 and 64: Ştiinţă şi educaţie SE NUMĂR
Page 65 and 66: Ştiinţă şi educaţie raport la
Page 67 and 68: farmaceutice (5, 13), pe şobolani
Page 69 and 70: Ştiinţe medicale S.thiphymureum P
Page 71 and 72: Ştiinţe medicale LD50 (mg/kg) E.c
Page 73 and 74: Ştiinţe medicale ce depăşeşte
Page 75 and 76: Ştiinţe medicale 5. Prisacari V.,
Page 77 and 78: Tribuna tânărului savant sau foca
Page 79 and 80: Tribuna tânărului savant Vedem î
Page 81 and 82: Ştiinţe agroindustriale BAZELE Ş
Page 83 and 84: Ştiinţe agroindustriale contribui
Page 85 and 86: Ştiinţe agroindustriale METODE DE
Page 87 and 88: Ştiinţe agroindustriale erbicidel
Page 89 and 90: Realizări şi obiective GRĂDINA B
Page 91 and 92: Realizări şi obiective În primii
Page 93 and 94: Realizări şi obiective şcolile a
Page 95 and 96: Lingvistică În final, vor fi real
Page 97 and 98: Lingvistică pe Nistru, ţin. Soroc
Page 99 and 100:
Filologie DIALOG INTERCULTURAL: MOL
Page 101 and 102:
Anul Grigore Vieru INSTRUMENTELE MU
Page 103 and 104:
Anul Grigore Vieru zi de duminică.
Page 105 and 106:
Critică literară romanul Tema pen
Page 107 and 108:
Critică literară ipocrit şi mai
Page 109 and 110:
„DESCOPERIRI MONETARE” - UN GRU
Page 111 and 112:
Arheologie Etnografie din Soroca. A
Page 113 and 114:
ORFEVRĂRIA ANTICĂ DIN MOLDOVA Dr.
Page 115 and 116:
Arheologie accentul pus pe abstract
Page 117 and 118:
Arheologie dimensiunii, comportând
Page 119 and 120:
turcoază în formă de amforetă/p
Page 121 and 122:
Arheologie bronz cu capetele înfă
Page 123 and 124:
Jubileu Cu genă de savant veritabi
Page 125 and 126:
Jubielu prelipidic al ateroscleroze
Page 127 and 128:
Jubielu 57 de ani în acelaşi inst
Page 129 and 130:
Jubielu Valeriu Doga a demonstrat c
Page 131 and 132:
Jubielu RSSM. A existat şi un atar
show all

Academos 2 2010.indd - Akademos - Academia de ÅtiinÅ£e a Moldovei

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?

Academos 2 2010.indd - Akademos - Academia de ÅtiinÅ£e a Moldovei