Academos 2 2010.indd - Akademos - Academia de ÅtiinÅ£e a Moldovei

More documents

Recommendations

Info

Akademos MANAGEMENTUL APELOR ÎN REPUBLICA MOLDOVA. EXPERTIZA A.Ş.M. Acad. Gheorghe DUCA, preşedintele A.Ş.M. WATER MANAGEMENT IN THE REPUBLIC OF MOLDOVA. ASM EXPERTISE The article examines various aspects of Moldova’s water resources, water quality, legislation, programs of water supply and sanitation developed in recent years at the national level. Although Moldova has water reserves, the country currently faces a number of problems, including widespread use of deep groundwater, an unbalanced mismanagement of water purifi cation systems which are physically and morally obsolete. Among the conclusions, there is the need to elaborate a conception of development of water supply systems and sanitation, which would include water supply to villages, from surface and transit water, minimizing the use of groundwater. 1.Resurse acvatice La ora actuală, resursele acvatice ale Republicii Moldova sunt reprezentate de 3621 râuri şi râuleţe cu lungimea totală de circa 16 000 km, 4117 lacuri naturale şi bazine artificiale, ape subterane cu peste 7000 fântâni arteziene şi circa 166 500 fântâni cu alimentare din apele freatice. Resursa medie a apelor de suprafaţă în Republica Moldova, reprezentată în principal de râurile republicii (Nistru şi Prut), este estimată la 13,2 miliarde m 3 . Rezerva de ape subterane este estimată la circa 2,8 miliarde m 3 . Astfel, potenţialul teoretic al apei este de cca. 16 miliarde m 3 , ceea ce înseamnă cca. 4000 m 3 /locuitor/an (în Europa 4560 m 3 /locuitor/an). Se utilizează actualmente în jurul a 300 m 3 /locuitor/an, ceea ce constituie mai puţin de 8% (în Europa 720 m 3 /locuitor/an, ceea ce constituie circa 20%). Luând în consideraţie resursele disponibile în Republica Moldova şi aspectul irigaţional al agriculturii, real am putea beneficia de cca. 1100 m 3 /locuitor/an. Deşi Republica Moldova dispune de rezerve de apă, în prezent ţara se confruntă cu un şir de probleme, printre care: 1. Se utilizează intensiv apele subterane de mare adâncime: nivelul lor în unele regiuni a scăzut cu aproape 100 m mai jos de nivelul mediu al mării şi continuă să scadă. 2. Se utilizează insuficient apele de tranzit, acestea fiind o sursă practic inepuizabilă de apă pentru ţară. 3. Pentru moment nu există un concept unic de utilizare raţională a resurselor acvatice şi, ca rezultat, managementul apelor în republică este defectuos şi dezechilibrat. 4. Sistemele de purificare sunt fizic uzate şi moral învechite, se exploatează mai bine de 25-30 ani fără a fi reconstruite şi nu corespund cerinţelor actuale nici în privinţa tehnologiilor de tratare. Dacă în anul 1990 în republică funcţionau 304 staţii de epurare a apelor uzate, în prezent practic funcţionează mai puţin de 50. De menţionat că în oraşele de pe Nistru şi Prut nu funcţionează în regim normal nicio staţiune de tratare. 5. Din cauza funcţionării ineficiente a staţiilor de purificare a apelor uzate, cantitatea poluanţilor se menţine peste limita admisă de autoritatea de mediu. 2. Calitatea apei Conform cercetărilor, calitatea scăzută a apei determină până la 20% din cazurile de boli hepatice, 25% din maladiile gastro-intestinale, 100% – în cazul fluorozei dentare. De exemplu, în raioanele Nisporeni, Hâncesti, Călăraşi, Ungheni, Făleşti concentraţia fluorurilor în apa potabilă depăşesc de 5-10 ori concentraţiile admisibile. Starea apelor din fântâni pe întreg teritoriul ţării nu corespunde standardului „Apa potabilă”. În 87 la sută din fântâni se atestă o poluare a apelor cu compuşi ai azotului (nitraţi, nitriţi). Investigaţiile epidemiologice au depistat că morbiditatea întâlnită în zonele, unde concentraţia nitraţilor depăşeşte 170 mg/l, a crescut de 3 ori în comparaţie cu zonele, unde concentraţia nitraţilor nu depăşeşte standardul (45 mg/l). Folosirea apei potabile poluate cu nitraţi favorizează formarea endogenă a nitrozocomuşilor, care sunt considerate substanţe supermutagene ce duc la creşterea maladiilor tumorale. În apele subterane din republică sunt depistate şi concentraţii mari de natriu (200-560 mg/l), amoniac (2-10 mg/l), stronţiu (7-14 mg/l), hidrogen sulfurat (3-20 mg/l). Ca surse de poluare a apelor de suprafaţă şi subterane servesc: 1. deversările apelor neepurate din sistemul comunal; 2. managementul neadecvat al deşeurilor menajere solide în toate localităţile; 3. dejecţiile animaliere acumulate haotic; 4. depozitele de pesticide etc. 3. Cadrul legislativ Actualul cadru legislativ în domeniul protecţiei mediului acvatic este constituit din: • Codul apelor (HG nr. 1532 din 22.06.1993); • Regulamentul Cadastrului de Stat al Apelor (HG Nr.626 din 18.08.94); • Legea cu privire la zonele şi fâşiile de protecţie a apelor râurilor şi bazinelor de apă (HG nr. 440 din 27.04.1995); • Legea cu privire la apa potabilă (HG nr. 272 din 10.02.1999); 26 - nr. 2(17), iunie 2010
A.Ş.M., consultant al autorităţilor publice centrale • Regulamentul privind modul şi condiţiile de atribuire în folosinţă a obiectelor acvatice (HG Nr. 745 din 03.11.1995, cu modificări în 2005, 2006, 2007, 2008); • Regulamentul privind condiţiile de evacuare a apelor uzate urbane în receptorii naturali (HG nr. 1141 din 10.10.2008); • 3 programe de aprovizionare cu apă şi canalizare; • Programul de alimentare cu apă şi canalizare a localităţilor din Republica Moldova până în anul 2006 (2005); • Programul de alimentare cu apă şi canalizare a localităţilor din Republica Moldova până în anul 2015 (2005); • Strategia privind aprovizionarea cu apă şi canalizare a localităţilor din Republica Moldova (2007). 4. Programe de aprovizionare cu apă şi canalizare a) În scopul redresării situaţiei create în domeniul alimentării cu apă şi canalizării din ţară, prin Hotărârea Guvernului nr. 519 din 23 aprilie 2002, a fost aprobat Programul de alimentare cu apă şi canalizare a localităţilor din Republica Moldova până în anul 2006. Implementarea acestui Program necesita, la momentul aprobării lui, investiţii capitale în sumă de 1 mlrd. 243,3 mln. lei. Din partea donatorilor externi au fost contractate cu Banca Mondială atragerea a 150 mln lei, cu Danemarca şi Elveţia – 50 mln lei, cu Turcia – 260 mln lei, cu Germania – 600 mln lei, cu Kuweit 100 mln lei. În total au fost negociate 1mlrd 160 mln lei. Ca rezultat, au fost construite sistemele centralizate de aprovizionare cu apă în localităţile Borceag, Chircăieşti, Călăraşi, Stăuceni şi Edineţ. De ofertele elveţienilor au beneficiat mai multe localităţi din raioanele Hânceşti şi Nisporeni. Din păcate, proiectele de renovare a staţiei de purificare a apelor uzate din Chişinău şi a uzinei de prelucrare a deşeurilor menajere din Ţânţăreni au rămas pe hârtie, nu s-au dus la bun sfârşit negocierile cu Fondul din Kuweit, iar creditul turcesc s-a utilizat pentru aprovizionarea din apele subterane, nu din Prut sau Dunăre. b) Nefiind finalizat programul din 2002, prin Hotărârea Guvernului nr. 1406 din 30 decembrie 2005 a fost aprobat un nou Program de alimentare cu apă şi canalizare a localităţilor din Republica Moldova până în anul 2015. În cadrul acestui Program, a fost prevăzută soluţionarea problemei modernizării sistemelor comunale de alimentare cu apă şi canalizare, preconizând asigurarea accesului la apă potabilă de calitate a cel puţin 50 la sută din populaţie. Pentru realizarea Programului, necesităţile financiare au fost estimate la 5 mlrd. 165 mln. lei. Practic nu s-a efectuat nimic. c) La 13 iunie 2007 a fost aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.662 un nou program – Strategia privind aprovizionarea cu apă şi canalizare a localităţilor din Republica Moldova pentru perioada de până în a. 2025. Conform Strategiei, investiţiile necesare constituie în total 49 mlrd 26,1 mln.lei, urmând să fie de cca 1000 USD pe cap de locuitor. Cele mai impunătoare proiecte investiţionale de reabilitare a sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare în ultimii ani au fost implementate cu suportul investitorilor străini. Totuşi, măsurile întreprinse pentru ameliorarea situaţiei în domeniul alimentării cu apă nu s-au soldat cu rezultate semnificative, cauza fiind lipsa unui concept managerial unic la nivel naţional, care ar racorda soluţiile tehnice locale cu strategia naţională. 5. Propuneri În această ordine de idei, propunem ca în termene cât mai restrânse: 1. Instituţiile responsabile de segmentul managementului apei în Republica Moldova în comun cu comunitatea ştiinţifică să elaboreze Concepţia de dezvoltare a sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare, care ar include alimentarea cu apă a localităţilor republicii din apele de suprafaţă şi de tranzit, minimalizând folosirea apelor subterane: • oraşele din nordul republicii să fie alimentate cu apă din râul Prut şi Nistru printr-o reţea hidrografică comună, formată din apeductul Soroca-Bălţi şi lacul de acumulare Costeşti-Stânca; • centrul republicii să fie alimentat din bazinul fluviului Nistru prin staţiunea de la Vadul lui Vodă, • pentru alimentarea sudului republicii să fie utilizată apa din fluviul Dunărea. Transportarea apei trebuie să se realizeze prin sistem închis cu o purificare prealabilă în zona de captare pentru a putea fi folosite şi la irigare. 2. Să fie revăzută, în baza conceptului propus, Strategia naţională şi Programul de alimentare cu apă şi canalizare a localităţilor; 3. Să fie creată o bază unică de date privind calitatea apei în toată republica. În AŞM deja sunt iniţiate lucrări ce prevăd crearea unei asemenea baze de date. 4. Să fie date în concesiune sau privatizate, în scopul gestionării lor mai coerente şi mai calitative, serviciile de aprovizionare cu apă şi canalizare. 5. Să fie interzisă categoric alimentarea centralizată cu apă a populaţiei şi a agenţilor economici în lipsa sistemului de evacuare şi epurare a apelor uzate. 6. Pentru gestionarea eficientă a sectorului de aprovizionare cu apă, să se creeze o Comisie interministerială care va monitoriza realizarea obiectivelor în acest domeniu. Considerăm, că toate aceste masuri vor permite Republicii Moldova ca în termen de 3-4 ani să implementeze un management eficient al apelor, armonizat la cerinţele Directivei apelor a Uniunii Europene. nr. 2(17), iunie 2010 - 27
Page 1 and 2: akademos Revistă de Ştiinţă, In
Page 3 and 4: Istorie TRICOLORUL NAŢIONAL. Intro
Page 5 and 6: Istorie etnice şi de stat, regiona
Page 7 and 8: Istorie Astfel, într-o lucrare de
Page 9 and 10: Istorie dovadă ne poate servi trat
Page 11 and 12: culoarea identitară a civilizaţie
Page 13 and 14: Istorie altor state. Aceste culori
Page 15 and 16: Eveniment DRAPELUL DEMNITĂŢII NOA
Page 17 and 18: Istorie val de extindere a readus
Page 19 and 20: Managementul în cercetare şi inov
Page 21 and 22: Managementul în cercetare şi inov
Page 23 and 24: Inovare şi transfer tehnologic PAR
Page 25: Inovare şi transfer tehnologic Fig
Page 29 and 30: Economie privind ajutoarele de stat
Page 31 and 32: Economie pot aplica o primă stabil
Page 33 and 34: Economie situaţiile de abuz de poz
Page 35 and 36: Economie diferitelor uniuni şi org
Page 37 and 38: Economie De aceea, totalitatea aces
Page 39 and 40: Strategii şi politici Muzeul Naţi
Page 41 and 42: Strategii şi politici noi - inclus
Page 43 and 44: Strategii şi politici la contextua
Page 45 and 46: Strategii şi politici înscrise î
Page 47 and 48: Strategii şi politici sau în List
Page 49 and 50: Diaspora ştiinţifică DIASPORA Ş
Page 51 and 52: Diaspora ştiinţifică doar dezvol
Page 53 and 54: Diaspora ştiinţifică minor de de
Page 55 and 56: AL IV-LEA SIMPOZION DE STUDII CUHUR
Page 57 and 58: Eveniment 8. Istoricul Aurelia Corn
Page 59 and 60: Eveniment engleză. Situaţia unive
Page 61 and 62: Eveniment Institutul de Filologie a
Page 63 and 64: Ştiinţă şi educaţie SE NUMĂR
Page 65 and 66: Ştiinţă şi educaţie raport la
Page 67 and 68: farmaceutice (5, 13), pe şobolani
Page 69 and 70: Ştiinţe medicale S.thiphymureum P
Page 71 and 72: Ştiinţe medicale LD50 (mg/kg) E.c
Page 73 and 74: Ştiinţe medicale ce depăşeşte
Page 75 and 76: Ştiinţe medicale 5. Prisacari V.,
Page 77 and 78:
Tribuna tânărului savant sau foca
Page 79 and 80:
Tribuna tânărului savant Vedem î
Page 81 and 82:
Ştiinţe agroindustriale BAZELE Ş
Page 83 and 84:
Ştiinţe agroindustriale contribui
Page 85 and 86:
Ştiinţe agroindustriale METODE DE
Page 87 and 88:
Ştiinţe agroindustriale erbicidel
Page 89 and 90:
Realizări şi obiective GRĂDINA B
Page 91 and 92:
Realizări şi obiective În primii
Page 93 and 94:
Realizări şi obiective şcolile a
Page 95 and 96:
Lingvistică În final, vor fi real
Page 97 and 98:
Lingvistică pe Nistru, ţin. Soroc
Page 99 and 100:
Filologie DIALOG INTERCULTURAL: MOL
Page 101 and 102:
Anul Grigore Vieru INSTRUMENTELE MU
Page 103 and 104:
Anul Grigore Vieru zi de duminică.
Page 105 and 106:
Critică literară romanul Tema pen
Page 107 and 108:
Critică literară ipocrit şi mai
Page 109 and 110:
„DESCOPERIRI MONETARE” - UN GRU
Page 111 and 112:
Arheologie Etnografie din Soroca. A
Page 113 and 114:
ORFEVRĂRIA ANTICĂ DIN MOLDOVA Dr.
Page 115 and 116:
Arheologie accentul pus pe abstract
Page 117 and 118:
Arheologie dimensiunii, comportând
Page 119 and 120:
turcoază în formă de amforetă/p
Page 121 and 122:
Arheologie bronz cu capetele înfă
Page 123 and 124:
Jubileu Cu genă de savant veritabi
Page 125 and 126:
Jubielu prelipidic al ateroscleroze
Page 127 and 128:
Jubielu 57 de ani în acelaşi inst
Page 129 and 130:
Jubielu Valeriu Doga a demonstrat c
Page 131 and 132:
Jubielu RSSM. A existat şi un atar
show all

Academos 2 2010.indd - Akademos - Academia de ÅtiinÅ£e a Moldovei

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?

Academos 2 2010.indd - Akademos - Academia de ÅtiinÅ£e a Moldovei