Academos 2 2010.indd - Akademos - Academia de ÅtiinÅ£e a Moldovei

More documents

Recommendations

Info

Akademos a fi elaborat în anul 2010 şi de a fi publicat ulterior. Către sfârşitul anului 2009 a fost finalizată întocmirea repertoriului tezaurelor monetare descoperite pe teritoriul Republicii Moldova, care a inclus peste 260 de tezaure antice, bizantine şi medievale. Repertoriul a avut în vedere şi tezaurele descoperite în Republica Moldova, dar aflate azi în colecţii din străinătate, mai multe tezaure din colecţii particulare, după cum şi tezaurele pierdute în negura vremurilor şi cunoscute doar din sursele scrise publicate sau de arhivă. Actualmente volumul este în proces de traducere în limba franceză, după care va fi predat spre publicare. Redactarea şi publicarea materialului în limba franceză va permite difuzarea şi perceperea lucrării pe o arie mai largă, dar şi popularizarea colecţiilor noastre în lume. Este indubitabil că acest Repertoriu general al descoperirilor din Republica Moldova va servi ca instrument de lucru nu numai pentru cercetătorii istoriei Moldovei, dar şi în procesul studierii unor fenomene economice şi monetare generaleuropene. Participarea Republicii Moldova în proiectul internaţional „Descoperiri monetare” aduce, fără îndoială, un şir de avantaje cercetătorilor din ţara noastră. A apărut astfel posibilitatea de a ieşi din spaţiul informaţional închis în care ne-am aflat o lungă perioadă de timp şi de a se include în ştiinţa europeană de prim rang. Proiectul, iniţiat de profesorul Georges Depeyrot, a cărui colaborare cu România este mai veche şi probată editorial, oferă noi oportunităţi de punere în valoare a colecţiilor şi a potenţialul ştiinţific din Republica Moldova. Proiectul a facilitat şi va facilita, a încurajat şi va încuraja acţiunile de cooperare cu cercetătorii din statele europene, membre ale GDRE. Începând cu anul 2007, în fiecare an, în cadrul Simpozioanelor de Numismatică de la Chişinău, sunt organizate mese rotunde cu participarea membrilor proiectului din Republica Moldova şi România, la care sunt prezentate rezultatele laboratoarelor moldovenesc şi româneşti din fiecare an şi stadiul lucrărilor în curs. La aceste mese rotunde de lucru, dar şi de popularizare, asistă cu regularitate invitaţi din partea Serviciului Cultural al Ambasadei Franţei în Republica Moldova şi numismaţi din alte ţări (Ucraina, Rusia). O altă faţetă a participării moldoveneşti la GDRE este accesul la informaţii şi la literatura nouă de specialitate din prima mână. Astfel, Ana Boldureanu, şefa laboratorului naţional, a beneficiat de o bursă de studii, oferită de Fundaţia Maison de Sciences de l’Homme din Franţa, care i-a permis documentarea în bibliotecile şi colecţiile numismatice mari din Paris cu scopul stabilirii metodologiei publicării descoperirilor monetare din ţara noastră. Prin intermediul aceluiaşi proiect, cercetătorii din Republica Moldova au posibilitatea de a fi prezenţi la diferite simpozioane şi congrese internaţionale de specialitate. Astfel, în anul 2008, A. Boldureanu a participat la Colocviul Internaţional PONTICA, care s-a desfăşurat în oraşul polonez Cracovia şi în cadrul căruia a avut loc reuniunea generală a membrilor GDRE. Comunicarea prezentată aici s-a intitulat „Tezaure cu monedă poloneză în colecţii publice din Republica Moldova”. De asemenea, aceeaşi cercetătoare a participat cu comunicarea „Tezaurul de monede tătăreşti din secolul XIII descoperit la Ineşti, raionul Criuleni” la cel de-al XIV-lea Congres Internaţional de Numismatică, lucrările căruia s-au desfăşurat în august-septembrie 2009 la Glasgow, Marea Britanie. Este de remarcat şi faptul că Laboratorul moldovenesc al Grupului de cercetare europeană „Descoperiri monetare” a beneficiat în anii 2009- 2010 de finanţare din partea A.Ş.M., fiind unul din foarte puţinele proiecte internaţionale ale Secţiei de Ştiinţe Socio-umanistice şi Arte, sprijinite financiar de Republica Moldova. Această susţinere a facilitat buna desfăşurare a activităţilor în cadrul proiectului, inclusiv cofinanţarea unor stagii de cercetare în străinătate şi cofinanţarea participării la manifestări ştiinţifice internaţionale. Tezaurul de sommi de la Orheiul Vechi, descoperit în 2004 112 - nr. 2(17), iunie 2010
ORFEVRĂRIA ANTICĂ DIN MOLDOVA Dr. Liliana CONDRATICOVA Arheologie ANCIENT JEWELLER’S ART OF MOLDOVA This work is devoted the research of jeweller’s art of Moldova. The main goal is to complete historiographical gap in this fi eld and learn the history of jeweller’s art. At the dawn of civilization adornments were as talismans and amulets and were made of cockleshells and coloured stones. The utilization of uncoloured and transparent stones was begun in the Middle Ages. Those times the coloured stones have become secondary ones. Museum collections with historic and archival documents are right proof in the development of jeweller’s art of Moldova during all historical epochs. At the same time this work is the research of questions connected with the development of techniques and technology of manufacturing jewellery. The results found by the author had permitted to open a versatility of changeable phenomenon. This gives an impact for further researches in this fi eld and opens new perspectives for comparative analysis of jeweler’s art of Moldova. Arta bijuteriilor (orfevrăria, arta giuvaiergeriei), fiind un capitol fascinant din istoria artelor, prezintă veritabile capodopere, în care s-au asociat armonios, graţie talentului şi măiestriei orfevrului, modelul şi ideea artistică, tehnica şi tehnologia de confecţionare, metalele preţioase şi pietrele scumpe. Este aproape sigur că arta podoabelor a apărut şi s-a manifestat atunci când omul a depăşit utilitarul, îmbogăţind realizările sale cu ornamente simbolice, deseori sumare şi rudimentare. Adevărata valoare artistică o deţin podoabele originale, caracterul abstract-geometric al ornamentării fiind specific artelor decorative din toate timpurile. Cerceii, inelele şi brăţările contemporane au la origine tipurile de podoabe apărute în preistorie sau epoca antică, în funcţie de posibilităţile şi necesităţile de înfrumuseţare, credinţele magicoreligioase şi apotropaice. Astfel, lipsă în paleolitic, cerceii devin una din componentele obligatorii ale portului începând cu epoca bronzului, iar fibulele, prezentate exuberant în comunităţile sarmatice şi ale popoarelor nomade, dispar din uzualitate prin sec. X-XII etc. Ne propunem să punctăm unele aspecte cu referinţă la istoria evoluţiei tipurilor de podoabe Vestimentaţie, aur, sec. V–IV a. Chr., Nicolscoe, Slobozia. Reconstituire specifice pentru spaţiul pruto-nistrean cu un ecou semnificativ în arta decorativ-aplicată. Primele podoabe/amulete, atestate pe teritoriul actual al Moldovei, sunt executate din pietre colorate, scoici, fildeş, oase şi dinţi de animal, exemplificate prin brăţările confecţionate din plachete de fildeş, mărgelele de chihlimbar şi coral depistate la Cosăuţi-Soroca [1]. Exemplu ilustru de ornament, formă şi destinaţie prezintă amuleta de fildeş cu profund sens simbolic [2] (Brânzeni- Edineţ), intrată în circuitul ştiinţific (graţie formei stilizate) drept „peşte” (în conformitate cu clasificarea lui N. Chetraru) [3]. Acestei etape îi sunt atribuite şi piesele de artă aplicată din fildeş (Climăuţi-Şoldăneşti) [4]. Vestigiile artistice din paleolitic sunt abstract-geometrice şi figurative, fără diferenţe semnificative, fiind caracteristică stilizarea puternică. Este perioada instituirii esteticii formei utilitar-artistice, a compoziţiilor ornamentale şi de subiect. Oamenii preistorici manifestă nevoia explicită de frumuseţe, aflânduse sub influenţa imaginilor naiv-realistice şi totemice, ornamentul tăiat posedând sens simbolic şi funcţional. Arta metalelor preţioase în spaţiul românesc este atestată din neoliticul timpuriu, primele creaţii din aur prezentând amulete, aurul fiind metalul nr. 2(17), iunie 2010 - 113
Page 1 and 2:
akademos Revistă de Ştiinţă, In
Page 3 and 4:
Istorie TRICOLORUL NAŢIONAL. Intro
Page 5 and 6:
Istorie etnice şi de stat, regiona
Page 7 and 8:
Istorie Astfel, într-o lucrare de
Page 9 and 10:
Istorie dovadă ne poate servi trat
Page 11 and 12:
culoarea identitară a civilizaţie
Page 13 and 14:
Istorie altor state. Aceste culori
Page 15 and 16:
Eveniment DRAPELUL DEMNITĂŢII NOA
Page 17 and 18:
Istorie val de extindere a readus
Page 19 and 20:
Managementul în cercetare şi inov
Page 21 and 22:
Managementul în cercetare şi inov
Page 23 and 24:
Inovare şi transfer tehnologic PAR
Page 25 and 26:
Inovare şi transfer tehnologic Fig
Page 27 and 28:
A.Ş.M., consultant al autorităţi
Page 29 and 30:
Economie privind ajutoarele de stat
Page 31 and 32:
Economie pot aplica o primă stabil
Page 33 and 34:
Economie situaţiile de abuz de poz
Page 35 and 36:
Economie diferitelor uniuni şi org
Page 37 and 38:
Economie De aceea, totalitatea aces
Page 39 and 40:
Strategii şi politici Muzeul Naţi
Page 41 and 42:
Strategii şi politici noi - inclus
Page 43 and 44:
Strategii şi politici la contextua
Page 45 and 46:
Strategii şi politici înscrise î
Page 47 and 48:
Strategii şi politici sau în List
Page 49 and 50:
Diaspora ştiinţifică DIASPORA Ş
Page 51 and 52:
Diaspora ştiinţifică doar dezvol
Page 53 and 54:
Diaspora ştiinţifică minor de de
Page 55 and 56:
AL IV-LEA SIMPOZION DE STUDII CUHUR
Page 57 and 58:
Eveniment 8. Istoricul Aurelia Corn
Page 59 and 60:
Eveniment engleză. Situaţia unive
Page 61 and 62: Eveniment Institutul de Filologie a
Page 63 and 64: Ştiinţă şi educaţie SE NUMĂR
Page 65 and 66: Ştiinţă şi educaţie raport la
Page 67 and 68: farmaceutice (5, 13), pe şobolani
Page 69 and 70: Ştiinţe medicale S.thiphymureum P
Page 71 and 72: Ştiinţe medicale LD50 (mg/kg) E.c
Page 73 and 74: Ştiinţe medicale ce depăşeşte
Page 75 and 76: Ştiinţe medicale 5. Prisacari V.,
Page 77 and 78: Tribuna tânărului savant sau foca
Page 79 and 80: Tribuna tânărului savant Vedem î
Page 81 and 82: Ştiinţe agroindustriale BAZELE Ş
Page 83 and 84: Ştiinţe agroindustriale contribui
Page 85 and 86: Ştiinţe agroindustriale METODE DE
Page 87 and 88: Ştiinţe agroindustriale erbicidel
Page 89 and 90: Realizări şi obiective GRĂDINA B
Page 91 and 92: Realizări şi obiective În primii
Page 93 and 94: Realizări şi obiective şcolile a
Page 95 and 96: Lingvistică În final, vor fi real
Page 97 and 98: Lingvistică pe Nistru, ţin. Soroc
Page 99 and 100: Filologie DIALOG INTERCULTURAL: MOL
Page 101 and 102: Anul Grigore Vieru INSTRUMENTELE MU
Page 103 and 104: Anul Grigore Vieru zi de duminică.
Page 105 and 106: Critică literară romanul Tema pen
Page 107 and 108: Critică literară ipocrit şi mai
Page 109 and 110: „DESCOPERIRI MONETARE” - UN GRU
Page 111: Arheologie Etnografie din Soroca. A
Page 115 and 116: Arheologie accentul pus pe abstract
Page 117 and 118: Arheologie dimensiunii, comportând
Page 119 and 120: turcoază în formă de amforetă/p
Page 121 and 122: Arheologie bronz cu capetele înfă
Page 123 and 124: Jubileu Cu genă de savant veritabi
Page 125 and 126: Jubielu prelipidic al ateroscleroze
Page 127 and 128: Jubielu 57 de ani în acelaşi inst
Page 129 and 130: Jubielu Valeriu Doga a demonstrat c
Page 131 and 132: Jubielu RSSM. A existat şi un atar
show all

Academos 2 2010.indd - Akademos - Academia de ÅtiinÅ£e a Moldovei

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?

Academos 2 2010.indd - Akademos - Academia de ÅtiinÅ£e a Moldovei