Raport la Studiul de evaluare a impactului asupra mediului

ASISTENTA TEHNICA IN VEDEREA PREGATIRII 

PROIECTELOR IN SECTORUL DE MEDIU DIN ROMANIA 

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN 

JUDETUL IASI 

COD PROIECT: 316-14-34/11.2008 - RO 2006/018- 

147.04.03.08.02, SEAP nr. 63621 

REVIZIA 1 

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI 

ASUPRA MEDIULUI 

Piese scrise/ Piese desenate 

MAI 2011 

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL IASI

Cod proiect: 

316-14-34/11.2008 - RO 2006/018- 

147.04.03.08.02, SEAP nr. 63621 

Denumire proiect: 

Sistemul de Management Integrat al Deseurilor in 

Judetul Iasi 

Faza de Proiectare: STUDIU DE FEZABILITATE 

Volum: 

1/1 – Volum Unic 

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra 

Titlu volum: mediului pentru proiectul „Sistem de management 

integrat al deseurilor in judetul Iasi” 

Data predarii: MAI 2011 

Beneficiar: Consiliul Judetean Iasi 

LISTA DE SEMNATURI 

ROMAIR CONSULTING 

Director Tehnic 

Mircea DEDU 

Sef de Proiect 

Adrian Adam 

ELABORATORI DE SPECIALITATE 

Departamentul Studii de Mediu: Ecolog Catalina PAUN 

ing. Marinela RUSU 

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL IASI

Cod proiect: 

Denumire proiect: 

Faza de 

Proiectare: 

Volum: 

Titlu volum: 

316-14-34/11.2008 - RO 2006/018- 

147.04.03.08.02, nr. SEAP 63621 

Sistemul de Management Integrat al Deseurilor 

in Judetul Iasi 

STUDIU DE FEZABILITATE 

1/1 – volum unic 

Raport la studiul de evaluare a impactului 

asupra mediului pentru proiectul ―Sistem de 

management integrat al deseurilor in judetul 

Iasi‖ 

Data predarii: Mai 2011 

Beneficiar: Consiliul Judetean Iasi 

CUPRINS 

1. INFORMATII GENERALE ............................................................................................................. 9 

1.1 PROIECTANT GENERAL ...................................................................................................... 9 

1.2 BENEFICIARUL PROIECTULUI ............................................................................................ 9 

1.3 AUTORITATE CONTRACTANTA: ......................................................................................... 9 

1.4 DENUMIREA PROIECTULUI ................................................................................................ 9 

1.5 DESCRIEREA PROIECTULUI SI DESCRIEREA ETAPELOR ACESTUIA (CONSTRUCTIE, 

FUNCTIONARE, POSTINCHIDERE) ............................................................................................... 9 

1.5.1 Infrastructura existenta ................................................................................................... 9 

1.5.2 Prezentarea generala a proiectului ............................................................................... 20 

1.5.3 Colectarea deseurilor .................................................................................................... 28 

1.5.4 Statii de transfer............................................................................................................ 31 

1.5.5 Statii de sortare............................................................................................................. 33 

1.5.6 Tratarea deseurilor biodegradabile ............................................................................... 34 

1.5.7 Depozitul conform Tutora .............................................................................................. 35 

1.5.8 Inchidere depozite neconforme ..................................................................................... 36 

1.6 DURATA ETAPEI DE DURATA ETAPEI DE IMPLEMENTARE ........................................... 38 

1.7 INFORMATII PRIVIND PRODUCTIA CARE SE VA REALIZA SI RESURSELE FOLOSITE IN 

SCOPUL PRODUCERII ENERGIEI NECESARE ASIGURARII PRODUCTIEI .............................. 38 

1.8 INFORMATII DESPRE MATERII PRIME, SUBSTANTE SAU PREPARATE CHIMICE ....... 41 

1.8.1 Materiale nepericuloase ................................................................................................ 42 

1.8.2 Cantitati de substante periculoase prezente la un moment dat in incinta depozitului si a 

statiilor de transfer si consumuri estimate ................................................................................... 45 

1.9 INFORMATII DESPRE POLUANTI FIZICI SI BIOLOGICI .................................................... 45 

1.9.1 Poluarea fizica .............................................................................................................. 45 

1.9.2 Poluarea chimica .......................................................................................................... 46 

1.9.3 Poluarea biologica ........................................................................................................ 46 

1.10 DESCRIEREA PRINCIPALELOR ALTERNATIVE STUDIATE ............................................. 46 

Page 1 of 246 

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR – JUDETUL IASI

1.10.1 Colectare si transport .................................................................................................... 48 

1.10.2 Deseuri asimilabile celor menajere din comert, industrie, institutii ................................. 52 

1.10.3 Deseuri din ambalaje .................................................................................................... 53 

1.10.4 Deseuri biodegradabile ................................................................................................. 58 

1.10.5 Deseuri voluminoase .................................................................................................... 61 

1.10.6 Deseuri din parcuri si gradini......................................................................................... 61 

1.10.7 Deseuri din piete ........................................................................................................... 61 

1.10.8 Deseuri stradale............................................................................................................ 62 

1.10.9 Deseuri din constructii si demolari ................................................................................ 62 

1.10.10 Alte fluxuri de deseuri ................................................................................................ 62 

1.10.11 Reciclarea si recuperarea deseurilor din ambalaje .................................................... 69 

1.10.12 Tratarea deseurilor biodegradabile ........................................................................ 71 

1.10.13 Optiuni privind inchiderea depozitelor de deseuri neconforme .......................... 78 

1.10.14 Verificarea compatibilitatii optiunilor alese in sistemul de management integrat al 

deseurilor 79 

2. PROCESE TEHNOLOGICE ....................................................................................................... 80 

2.1 PROCESE TEHNOLOGICE DE PRODUCTIE ..................................................................... 80 

2.1.1 Statii de transfer............................................................................................................ 80 

2.1.2 Statii de sortare............................................................................................................. 84 

2.1.3 Facilitati de tratare a deseurilor biodegradabile ............................................................. 89 

2.1.4 Depozitul de deseuri ..................................................................................................... 93 

2.2 VALORILE LIMITA ALE PARAMETRILOR RELEVANTI ATINSI PRIN TEHNICILE 

PROPUSE SI PRIN CELE MAI BUNE TEHNICI DISPONIBILE ..................................................... 96 

2.2.1 Extras din documentele de referinta la Cele Mai Bune Tehnici Disponibile (BAT) pentru 

tratarea industriala a deseurilor ................................................................................................. 96 

2.2.2 Compararea tehnicilor BAT cu cele cuprinse in proiectul evaluat .................................. 99 

3. DESEURI .................................................................................................................................. 100 

3.1 Centrul de management al deseurilor Tutora ..................................................................... 100 

3.1.1 Tipurile si cantitatile de deseuri rezultate ............................................................... 100 

3.1.2 Modul de gospodarire a deseurilor ......................................................................... 102 

3.2 Statiile de sortare si transfer .............................................................................................. 103 



3.3 Inchiderea depozitelor neconforme .................................................................................... 105 



4. Impactul potential asupra componentelor de mediu si masuri de reducere a acestuia .............. 105 

4.1 Apa .................................................................................................................................... 105 

4.1.1 Date hidrografice ........................................................................................................ 105 

Page 2 of 246 


4.1.2 Date hidrogeologice .................................................................................................... 110 

4.1.3 Calitatea apelor........................................................................................................... 111 

4.1.4 Alimentarea cu apa potabila si managementul apelor uzate ....................................... 113 

4.1.5 Prognozarea impactului .............................................................................................. 137 

4.2 Aer ..................................................................................................................................... 142 

4.2.1 Date climatice ............................................................................................................. 142 

4.2.2 Calitatea aerului .......................................................................................................... 146 

4.2.3 Surse si poluanti generati ........................................................................................... 148 

4.2.4 Prognozarea poluarii aerului ....................................................................................... 153 

4.2.5 Masuri de diminuare a impactului ............................................................................... 155 

4.3 Solul si subsolul ................................................................................................................. 157 

4.3.1 Solul ........................................................................................................................... 157 

4.3.2 Geologia subsolului .................................................................................................... 158 

4.3.3 Centrul de management al deseurilor Tutora .............................................................. 162 

4.3.4 Statia de transfer Baltati si statia de transfer si sortare Ruginoasa ............................. 165 

4.3.5 Inchiderea depozitelor neconforme ............................................................................. 168 

4.3.6 Prognozarea impactului .............................................................................................. 169 

4.4 Biodiversitatea ................................................................................................................... 170 

4.4.1 Biodiversitatea in judetul Iasi....................................................................................... 170 

4.4.2 Arii naturale protejate .................................................................................................. 173 


4.4.4 Statia de transfer Baltati .............................................................................................. 181 

4.4.5 Statia de transfer si sortare Ruginoasa ....................................................................... 183 

4.4.6 Inchiderea depozitelor de deseuri neconforme ........................................................... 185 

4.5 Peisajul .............................................................................................................................. 188 

4.5.1 Amplasarea obiectivelor .............................................................................................. 188 

4.5.2 Impactul prognozat ..................................................................................................... 190 

4.5.3 Masuri de reducere a impactului ................................................................................. 191 

4.6 Mediul social si economic .................................................................................................. 192 

4.6.2 Impactul prognozat ..................................................................................................... 197 

4.6.3 Masuri de diminuare a impactului ............................................................................... 201 

4.7 Conditii culturale si entice, patrimoniu cultural.................................................................... 202 

5. Analiza alternativelor ................................................................................................................. 205 

5.1 Justificarea amplasamentelor alese ................................................................................... 205 

5.1.1 Amplasament statie de transfer si sortare Ruginoasa ................................................. 205 

5.1.2 Amplasament Statie de transfer Baltati ....................................................................... 205 

5.1.3 Amplasament centru de management integrat al deseurilor Tutora ............................ 205 

5.1.4 Inchidere depozit urban neconform de deseuri Pascani-Valea Seaca ......................... 206 

Page 3 of 246 


5.1.5 Inchidere depozit urban neconform de deseuri Targu-Frumos-Adancata .................... 206 

5.1.6 Inchidere depozit urban neconform de deseuri Harlau ................................................ 207 

5.1.7 Inchidere depozit urban neconform de deseuri Tomesti .............................................. 207 

5.2 Analiza impactului asupra mediului .................................................................................... 207 

5.2.1 Evaluarea impactului pe factori de mediu.................................................................... 207 

5.2.2 Evaluarea globala a impactului asupra mediului ......................................................... 209 

6. Monitorizarea ............................................................................................................................ 212 

6.1.1 Monitorizarea in faza de executie ............................................................................... 212 

6.1.2 MONITORIZAREA IN FAZA DE EXPLOATARE ......................................................... 214 

6.1.3 Monitorizarea post- inchidere ...................................................................................... 218 

7. Situatii de risc ........................................................................................................................... 220 

7.1 Riscuri naturale (cutremur, inundatii, seceta, alunecari de teren) ....................................... 220 

7.1.1 Date seismice ............................................................................................................. 220 

7.1.2 Potentialul producerii alunecarilor de teren ................................................................. 221 

7.2 Accidente potentiale .......................................................................................................... 222 

7.3 Analiza posibilitatii de aparitie a unor accidente industriale cu impact semnificativ asupra 

mediului ........................................................................................................................................ 223 

7.4 Planul pentru situatii de risc ............................................................................................... 224 

7.5 Masuri de prevenire a accidentelor .................................................................................... 225 

8. Descrierea dificultatilor .............................................................................................................. 227 

9. Rezumat fara caracter tehnic .................................................................................................... 228 

9.1 Necesitatea proiectului ....................................................................................................... 228 

9.2 Descrierea proiectului ........................................................................................................ 229 

9.3 Metodologia utilizata pentru evaluarea impactului asupra mediului .................................... 235 

9.3.1 Evaluarea impactului pe factori de mediu.................................................................... 236 

9.4 Impactul prognozat asupra mediului .................................................................................. 240 


9.4.2 Statia de transfer Baltati si statia de transfer si sortare Ruginoasa ............................. 242 

9.4.3 Inchiderea depozitelor de deseuri neconforme din judetul Iasi .................................... 244 

9.5 Concluzii majore care au rezultat din evaluarea impactului asupra mediului ...................... 244 

9.6 Prognoza asupra calitatii vietii/standardului de viata si asupra conditiilor sociale in 

comunitatile afectate de impact .................................................................................................... 245 

LISTA TABELE 

Tabel 1.5-1: Informatii despre sistemul de salubritate din judetul Iasi ........................................... 9 

Tabel 1.5-2: Gradul de acoperire cu servicii de salubritate in judetul Iasi ................................... 14 

Tabel 1.5-3: Structura deseurilor municipale generate in perioada 2007 – 2009 ......................... 14 

Tabel 1.5-4:Compozitia medie a deseurilor colectate de la populatie si a deseurilor din 

Page 4 of 246 


ambalaje in anul 2005 – judetul Iasi ................................................................................................ 15 

Tabel 1.5-5: Cantitati de deseuri reciclabile colectate in Judetul Iasi .......................................... 16 

Tabel 1.5-6: Capacitatea de depozitare a deseurilor municipale in judetul Iasi ........................... 18 

Tabel 1.5-7: Depozite neconforme in judetul Iasi in care a fost sistata depozitarea ................... 19 

Tabel 4.2-1: Investitii propuse in judetul Iasi ................................................................................. 20 

Tabel 1.5-9: Populatia urbana si respectiv populatia rurala pentru zonele deservite, pe 

obiective, conform arondarilor stabilite pentru anul 2013 ............................................................ 24 

Tabel 1.5-10: Statii de transfer in judetul Iasi ................................................................................. 27 

Tabel 1.5-11: Numarul necesar de recipient de colectare pentru deseurile menajere in judetul 

Iasi .................................................................................................................................................... 28 

Tabel 1.5-12: Numarul de recipienti de colectare a deseului menajer in judetul Iasi achizitionati 

prin proiect ....................................................................................................................................... 29 

Tabel 1.5-13: Privire de ansamblu asupra echipamentelor de colectare a deseurilor asociate cu 

sistemul de management integrat al deseurilor in judetul Iasi ..................................................... 29 

Tabel 1.5-14: Populatia urbana, respective populatia rurala pentru zonele deservite, in 2009 .. 30 

Tabel 1.5-15: Parametrii de proiectare ai statiilor de transfer ....................................................... 31 

Tabel 1.5-16: Caracteristici principale ale statiilor de sortare ...................................................... 33 

Tabel 1.5-17: Principalele caracteristici ale statiei TMB Tutora .................................................... 35 

Tabel 1.5-18: Capacitatea proiectata a depozitului conform Tutora ............................................. 35 

Tabel 1.5-19: Depozite neconforme din judetul Iasi care vor fi inchise prin prezentul proiect... 36 

Tabel 1.7-1: Informatii privind productia si necesarul de motorina pentru transportul deseurilor 

- judetul Iasi ...................................................................................................................................... 40 

Tabel 1.7-2: Informatii privind productia si necesarul de energie electrica pentru procesarea 

deseurilor - judetul Iasi .................................................................................................................... 40 

Tabel 1.7-3: Informatii privind productia si necesarul de motorina pentru procesarea deseurilor 

- judetul Iasi ...................................................................................................................................... 40 

Tabel 1.7-4: Informatii privind productia si necesarul resurselor energetice .............................. 41 

Tabel 1.10-1: Analiza de optiuni privind colectarea deseurilor din ambalaje .............................. 53 

Tabel 1.10-2: Analiza de optiuni privind colectarea selectiva ....................................................... 55 

Tabel 1.10-3: Analiza de optiuni privind colectarea deseurilor biodegradabile ........................... 58 

Tabel 1.10-4: Analiza de optiuni pentru transferul deseurilor ....................................................... 65 

Tabel 1.10-5: Variante de utilizare a produselor rezultate in urma tratarii deseurilor in statiile 

MBT ................................................................................................................................................... 75 

Tabel 1.10-6: Analiza de optiuni: compostare individuala vs. compostare centralizata ............. 77 

Tabel 1.10-7: Compostare vs tratare mecano-biologica ................................................................ 78 

Tabel 2.1-1: Parametrii de proiectare ai statiilor de transfer ......................................................... 80 

Tabel 2.1-2: Caracteristici principale ale statiilor de sortare in judetul Iasi ................................. 84 

Tabel 2.1-3: Principalele caracteristici ale statiei TMB Tutora ...................................................... 90 

Page 5 of 246 


Tabel 2.1-4: Capacitatea proiectata de depozitare a CMD Tutora ................................................. 94 

Tabel 2.1-4: Depozite urbane neconforme din judetul Iasi care vor fi inchise prin prezentul 

proiect ............................................................................................................................................... 95 

Tabel 2.2-1: Valori limita ale parametrilor relevanti atinsi ............................................................. 99 

Tabel 4.1-1: Resursele de apa in judetul Iasi ............................................................................... 106 

Tabel 4.1-2: Repartitia sectiunilor de monitorizare, pe clase de calitate pentru anul 2009 ....... 111 

Tabel 4.1-3: Repartitia lungimilor de rau pe clase de calitate, in functie de starea ecologica – 

indicatori fizico-chimici, pentru anul 2009 ................................................................................... 111 


indicatori biologici, pentru anul 2009 ........................................................................................... 111 

Tabel 4.1-5: Starea ecologica a lacurilor ...................................................................................... 112 

Tabel 4.1-6: Compozitia levigatului ............................................................................................... 115 

Tabel 4.1-7: Randamente de epurare ale statiei de epurare levigat ............................................ 120 

Tabel 4.2-1: Calitatea aerului in judetul Iasi ................................................................................. 146 

Tabel 4.2-2: Emisii de particule – inchidere – emisii nedirijate ................................................... 151 

Tabel 4.3-1: Factori de degradare a solurilor in judetul Iasi ........................................................ 158 

Tabel 4.3-2: Clasele de calitate a solurilor in judetul Iasi ............................................................ 158 

Tabel 4.4-1: Tipuri de habitate si starea de conservare in judetul Iasi ....................................... 173 

Tabel 4.4-2: SPA in judetul Iasi ..................................................................................................... 173 

Tabel 4.4-3: SCI in judetul Iasi ....................................................................................................... 174 

Tabel 4.6-1: Evolutia migratiei internationale in judetului Iasi, in perioada 2000–2007 ............ 193 

Tabel 4.6-2: Evolutia migratiei nationale la nivelul judetului Iasi, in perioada 2000 – 2007 ...... 193 

Tabel 4.6-3: Evolutia PIB/loc la nivelul judetului Iasi in perioada 2000 - 2006 ........................... 194 

Tabel 4.6-4: Evolutia numarului agentilor economici din judetul Iasi in perioada 2002 – 2007 194 

Tabel 4.6-5: Evolutia castigului salarial nominal mediu net lunar pe activitati ale economiei 

nationale la nivelul judetului Iasi in perioada 2000 – 2007 .......................................................... 196 

Tabel 4.6-6: Propagarea zgomotului ............................................................................................. 199 

Tabel 5.2-1: Monitoringul emisiilor ............................................................................................... 215 

Tabel 5.2-2: Monitoringul emisiilor ............................................................................................... 216 

Tabel 5.2-3: Parametrii urmariti ..................................................................................................... 219 

Tabel 9.2-1: Investitii propuse in cadrul proiectului SMID judetul Iasi ....................................... 230 

Tabel 9.2-2: Popularia urbana, respectiv populatia rurala pentru zonele deservite de obiective 

in 2013 ............................................................................................................................................ 232 

Tabel 9.2-3: Statii de transfer in judetul Iasi ................................................................................. 234 

Page 6 of 246 


LISTA FIGURI 

Figura 1.5-1: Schema de management integrat al deseurilor in judetul Iasi ................................ 23 

Figura 1.5-2: Zone de gestiune a deseurilor in judetul Iasi ........................................................... 25 

Figura 1.7-1: Schema de management integrat al deseurilor in judetul Iasi ................................ 39 

Figura 1.10-1: Schema logica a analizei optiunilor ........................................................................ 48 

Figura 1.10-2: Boxe din lemn si plastic pentru compostarea in gospodarii ................................ 60 

Figura 1.10-3: Dependenta costurilor de transport de distanta si solutia de management ........ 68 

Figura 1.10-4: Analiza de optiuni – Compostare si Fermentare Anaeroba .................................. 73 

Figura 1.10-5: Analiza de optiuni privind tratarea mecano biologica ........................................... 76 

Figura 2.1-1: Fluxul tehnologic in statia de sortare Ruginoasa .................................................... 87 

Figura 2.1-2: Fluxul tehnologic in statia de sortare Tutora ........................................................... 89 

Figura 2.1-3: Descompunere in siruri ............................................................................................. 91 

Figura 2.1-4: Fluxul tehnologic in cadrul statiei TMB Tutora ........................................................ 93 

Figura 4.1-1: Managementul apelor uzate .................................................................................... 117 

Figura 4.2-1: Viteza medie anuala a vantului (1961-2000) ........................................................... 145 

Figura 4.3-1: Zonarea seismica a teritoriului Romaniei ............................................................... 160 

Figura 4.3-2: Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de valori de varf ale acceleratiei terenului 

pentru proiectare ag pentru cutremure avand intervalul mediu de recurenta IMR=100 ani ..... 160 

Figura 4.3-3: Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de perioada de control (colt), Tc, a 

spectrului de raspuns .................................................................................................................... 161 

Figura 4.3-4: Zonarea teritoriului Romaniei functie de potentialul producerii alunecarilor de 

teren ................................................................................................................................................ 162 

Figura 4.4-1: Pozitionarea amplasamentului ................................................................................ 177 







Figura 4.6-1: Structura populatiei judetului Iasi, la 1 iulie 2008 .................................................. 192 

Figura 4.6-2: Evolutia valorii Produsului Intern Brut (PIB) in judetul Iasi, in perioada 2000 – 

2006................................................................................................................................................. 194 

Figura 4.7-1: Harta monumentelor istorice in judetul Iasi ........................................................... 204 

Figura 7.1-1: Zonarea seismica a teritoriului Romaniei ............................................................... 220 


pentru proiectare ag pentru cutremure avand intervalul mediu de recurenta IMR=100 ani ..... 221 

Figura 7.1-3: Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de perioada de control (colt), Tc, a 

spectrului de raspuns .................................................................................................................... 221 

Page 7 of 246 


Figura 7.1-4: Zonarea teritoriului Romaniei functie de potentialul producerii alunecarilor de 

teren ................................................................................................................................................ 222 

PIESE DESENATE 

Codul 

Plansei 

Titlul plansei Scara Revizia 

PG 001 

PG 002 

PG 003 

PG 004 

PG 005 

PG 006 

PG 007 

PS 001 1 

PS 002 1 

PS 003 1 

PS 004 1 

PS 005 1 

PS 006 1 

PS 007 2 

Plan de incadrare in zona – Statie de Transfer si Sortare a 

deseurilor in localitatea Ruginoasa, judetul Iasi 

Plan de incadrare in zona - Depozit urban neconform de deseuri 

in localitatea Valea Seaca (Pascani), judetul Iasi 


in localitatea Adancata (Targu Frumos), judetul Iasi 

Plan de incadrare in zona - Statie de Transfer a deseurilor in 

localitatea Baltati, judetul Iasi 


in localitatea Harlau, judetul Iasi 

Plan de incadrare in zona - Statie de Sortare si Compostare, 

Depozit ecologic Tutora, judetul Iasi 

Plan de incadrare in zona - Inchidere depozit neconform de 

deseuri in localitatea Tomesti, judetul Iasi 

Plan de situatie - Statie de Transfer si Sortare a deseurilor in 

localitatea Ruginoasa, judetul Iasi 

Plan de situatie – Inchidere depozit urban neconform de deseuri 

in localitatea Valea Seaca (Pascani), judetul Iasi 


in localitatea Adancata (Tg. Frumos), judetul Iasi 

Plan de situatie - Statie de Transfer a deseurilor in localitatea 

Baltati, judetul Iasi 


in localitatea Harlau, judetul Iasi 

Plan de situatie - Statie de Sortare si Compostare, Depozit 

ecologic Tutora - celula nr. 1, judetul Iasi 

Inchidere Depozit Tomesti – Plan de inchidere finala (preluare 

Conventie - Componenta A1) 

1:50 000 Rev. 0 

1:50 000 Rev. 0 

1:50 000 Rev. 0 

1:50 000 Rev. 0 

1:50 000 Rev. 0 

1:50 000 Rev. 0 

1:50 000 Rev. 0 

1:500 Rev. 0 

1:1 000 Rev. 0 

1:1 000 Rev. 0 

1:500 Rev. 0 

1:1 000 Rev. 0 

1:1000 Rev. 0 

1:1000 Rev. 0 

ST 001 Detaliu de inchidere deposit de deseuri neconform 1:20 Rev. 0 

ST 002 Profil tip sistem de inchidere si drum perimetral 1:100 Rev. 0 

Intocmit, 

Ecolog Catalina Paun 

Page 8 of 246 


RAPORT LA STUDIUL DE EVALUAREA A IMPACTULUI ASUPRA 

MEDIULUI 

1. INFORMATII GENERALE 

1.1 PROIECTANT GENERAL 

S.C. ROMAIR CONSULTING, Str. Maior Aviator Stefan Sanatescu, nr. 53, Sector 1 – Bucuresti; Tel: 

+40 – 21 – 319.32.11, 319.32.12, 319.32.13; Fax: +40 – 21 – 319.32.15; 

E-mail: office@romair.ro; website: www.romair.ro. 

1.2 BENEFICIARUL PROIECTULUI 

CONSILIUL JUDETEAN IASI 

Strada Stefan cel Mare si Sfant, nr 69, Municipiul Iasi, judetul Iasi. 

1.3 AUTORITATE CONTRACTANTA: 

MINISTERUL MEDIULUI SI PADURILOR – Str. Justitiei, Nr. 59 – 61, sector 5, Bucuresti. 

1.4 DENUMIREA PROIECTULUI 

„SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL IASI” 

1.5 DESCRIEREA PROIECTULUI SI DESCRIEREA ETAPELOR ACESTUIA 

(CONSTRUCTIE, FUNCTIONARE, POSTINCHIDERE) 

1.5.1 Infrastructura existenta 

1.5.1.1 Colectare si transport 

Situatia actuala cu privire la colectarea si transportul deseurilor in judetul Iasi este prezentata in 

tabelul urmator: 

Tabel 1.5-1: Informatii despre sistemul de salubritate din judetul Iasi 

Date relevante 

Procent al populatiei 

recordate la servicii 

de salubritate 

Servicii 

de 

salubritate existente 

Detalii 

In 2010, rata de acoperire cu servicii de salubritate a fost 100% atat in mediul 

urban, cat si in mediul rural, dar doar 79 de comune aveau semnate contracte de 

salubritate cu un operator. Restul comunelor au propriul sistem de colectare, 

organizat periodic de autoritatile locale. 

- SC SALUBRIS SA IASI – opereaza depozitul de deseuri conform de la 

Tutora. 

Colectarea si transportul deseurilor in municipiul Iasi si in 50 de comune se 

realizeaza de catre acelasi operator SC Salubris SA Iasi, operator ce se afla in 

subordinea Consiliului Local Iasi. Acelasi operator efectueaza si activitati de 

salubrizare stradala. 

- RAGCL PASCANI – a operat depozitul de deseuri neconform de la 

Page 9 of 246 



Detalii 

Echipament 

colectare 

Echipament 

transport 



Pascani inchis in 2009. Se ocupa de colectarea si transportul deseurilor 

in Pascani si Ruginoasa, precum si de activitatile de salubrizare 

stradala. Operatorul este o companie publica de interes local ce se afla 

in subordinea Consiliului Local Pascani. 

- SC TERMOSERV SA TARGU FRUMOS – opereaza depozitul de 

deseuri neconform de la Targu Frumos pana in 2012, cand se va 

inchide. De asemenea colectarea si transportul deseurilor in orasul 

Targu Frumos se realizeaza de catre acelasi operator ce se afla in 

sarcina Consiliului Local Targu Frumos. Efectueaza si activitati de 

salubrizare stradala. 

- SC ECO-SAL HIRLAU SA (fost Serviciu Public Harlau)– a operat 

depozitul de deseuri neconform de la Harlau inchis in 2009. Se ocupa de 

colectarea si transportul deseurilor in orasul Harlau si in comunele 

Deleni si Scobinti, precum si de activitatile de salubrizare stradala. 

Operatorul este o companie publica de interes local ce se afla in sarcina 

Consiliului Local Harlau. 

- SC PREDEMET SA PODU ILOAIEI – este o societate cu capital 

privat, care efectueaza servicii de colectare si transport a deseurilor 

menajere si inerte de la populatie, agenti economici si institutii, 

salubrizare stradala, deservind orasul Podu Iloaiei si 6 comune. 

- SC DAGSROM SRL MOTCA – este o societate cu capital privat, care 

efectueaza servicii de colectare si transport a deseurilor menajere de la 

populatie, agenti economici si institutii, deservind comunele Motca si 

Ciohorani si alte 6 comune. 

- Alti operatori: SC Local Servicii SRL Flamanzi (judetul Botosani), SC 

RAABRO SRL Iasi, SC Diana Service SRL Dumbrava Rosie ( judetul 

Neamt), SC Rossal SRL Roman, SC ANG Green Company SRL, SC 

Pado Impex SRL Targu Frumos. Acest operatori colecteaza si 

transporta deseurile municipale de la populatie, agentii economici si 

institutii in 12 comune. 

- In 2010, echipamentele de colectare a deseurilor menajere ale 

operatorilor de salubritate din judetul Iasi includeau urmatoarele: 

- 704 containere de 4.000 l 

- 3.694 containere de 1.100 l 

- 10.594 pubele de 240 l 

- 3.424 pubele de 120 l 

De asemenea, SC ECOROM AMBALAJE detine 240 de containere pentru 

deseuri reciclabile in intreg judetul. 

Echipamentele de transport ale operatorilor de salubritate din judetul Iasi includ 

urmataorele: 

-1 camion de 6 m 3 

Page 10 of 246 



Detalii 

-4 camioane de 8 m 3 



-un camion de 15 m 3 

-7 camioane de alte capacitati; 

-5 automaturatoare. 

O parte din aceste echipamante au fost achizitionate prin proiectele de 

mnagement al deseurilor derulate in judet. 

Frecventa colectarii - In mediul urban variaza intre 1 si 3 zile 

Facilitati 

transferul 

tratamentul 

deseurilor 

pentru 

si 

- O statie de transfer functioneaza in orasul Harlau (aproximativ 8.000 

tone/an). 

- La sfarsitul lui 2010, 3 statii de sortare erau in functiune (1 in orasul 

Harlau – 1.800 tone/an, 1 in comuna Raducaneni – 300 tone/an si 1 in 

comuna Tutora – 29.000 tone/an (2 schimburi), langa depozitul 

conform), iar a 4 a statie de sortare va fi finalizata pana la sfarsitul anului 

2011 in comuna Sipote – 200 tone/an. 

- Avand in vedere ca Municipiul Iasi nu a implementat un sistem de 

colectare selectiva pe o scara larga, statia de sortare de la Tutora 

functioneaza momentan la o capacitate scazuta (aproximativ 18 tone/zi). 

- O statie de compostare va fi finalizata la Tutora (10.000 tone/an). 

Finalizarea acestei facilitati este inclusa in prezentul proiect. 

- Statiile de transfer si de sortare de la Harlau vor prelua deseurile din 

acest oras si din 2 comune invecinate: Deleni si Scobinti. Acest proiect 

este finantat prin PHARE CES 2005. 

- Mini-statia de sortare de la Raducaneni a fost finantata prin O.U.G. 

7/2006. 

- Statiile de sortare si compostare de la Tutora au fost finantate printr-un 

grant guvernamental. 

- Mini-statia de sortare de la Sipote este finantata prin FEADR. 

Date despre 

depozitele existente 

Tutora 

‣ Conforme: 

Suprafata disponibila pentru toate celulele: 55,65 ha 

Capacitatea totala: 8.176.000 m 3 

Capacitatea primei celule: 2.063.000 m 3 

La sfarsitul lui 2010, volumul de deseuri depozitate declarate de SC 




Detalii 

SALUBRIS SA era de 200.000 de tone (aproximativ 250.000 m 3 ) 

Functional din 2009. 

Operator: SC SALUBRIS SA Iasi 

In prezent doar 2 compartimente din prima celula au fost finalizate. Capacitatea 

totala a acestor 2 compartimente este de1.300.000 m 3 . Capacitatea celui de-al 3 

lea compartiment al primei celule este de 764.000 m 3 

Capacitatea celorlalte celule: 

Celula nr. 2: 2.100.000 m 3 



‣ Neconforme: 

Targu Frumos – Adancata 

Capacitate: 200.000 m 3 

Volumul depozitat:: 80.000 m 3 

Suprafata ocupata: 1,5 ha 

Termen limita pentru inchidere: 2012. 

Operator: SC TERMOSERV SA TARGU FRUMOS 

Pascani – Valea Seaca 

Capacitate: 800.000 m3 

Volumul depozitat: 600.000 m3 

Suprafata ocupata: 3 ha 

Depozitarea a fost sistata in 2009. 

Operator: RAGCL Pascani 

Harlau 

Capacitate: 500.000 m3 

Volumul depozitat: 400.000 m3 



Operator: Serviciul public de Salubritate Harlau 




Detalii 

Costuri 

colectare 

transport 

pentru 

si 

Iasi - Tomesti 

Capacitate: 3.000.000 m3 

Volumul depozitat: 2.500.000 m3 



Operator: S.C. SALUBRIS S.A. Iasi 

Depozitul de la Podu Iloaiei a fost inchis de autoritatile locale in 2009. Conform 

HG 349/2005, acest depozit nu a fost considerat un depozit municipal. 

Toate platformele rurale neecologice de deseuri au fost inchise pana in prezent. 

- In primele 10 luni ale anului 2010 (Ianuarie-Octombrie), costurile cu 

personalul au variat intre 4.000.000 euro/an (SC SALUBRIS SA) si 

20.000 euro/an (S.C. PREDEMET S.A. PODU ILOAIEI). 

- Costurile cu carburantii variaza intre 15.000 euro/an (S.C. PREDEMET 

S.A. PODU ILOAIEI) si 515.000 euro/an (SC SALUBRIS SA IASI); 

- Costurile de intretinere variaza intre 3.500 euro/an (S.C. PREDEMET 

S.A. PODU ILOAIEI) si 31.000 euro/an (SC SALUBRIS SA IASI); 

Tarife 

Operatori de salubritate 

Populatie 

(RON/luna 

persoana) 


Agenti economici 

(RON/mc) 

S.C. SALUBRIS S.A. IASI 5,3 58,70 

RAGCL PASCANI 4,35 41,60 

S.C. TERMOSERV S.A 

TARGU FRUMOS 

3,95 48 

SC ECO SAL HARLAU 4,35 52,41 

S.C. PREDEMET S.A. 

PODU ILOAIEI 

S.C. DASGROM S.R.L. 

MOTCA 

3,5 33 

3,5 - 

Principalele deficiente ale sistemului actual de colectare si transport sunt urmatoarele: 

Rata scazuta de colectare selectiva. In prezent, colectarea selectiva se realizeaza la scara 

foarte mica, chiar daca in unele orase si comune a fost implementata colectarea selectiva; 



Echipamentele utilizate pentru serviciile desalubritate sunt insuficiente pentru colectarea 

selectiva a deseurilor in intregul judet; 

Lipsa facilitatilor de transfer in partea centrala si de vest a judetului, ceea ce conduce la preturi 

mai mari pentru transfer in viitor, cand depozitulde deseuri neconform din Targu Frumos se va 

inchide. 

1.5.1.2 Fluxuri de deseuri 

Proiectul ―Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Iasi‖ trateaza doar deseurile 

municipale, celelalte categorii de deseuri nu fac obiectul proiectului. 

Datele prezentate in acest capitol, referitoare la fluxurile si cantitatile de deseuri generate in judetul 

Iasi si la organizarea si transportul deseurilor la nivel judetean, au fost furnizate de Agentia de 

Protectie a Mediului Iasi, de Consiliile Locale ale municipiilor Iasi si Pascani si ale oraselor Targu 

Frumos, Harlau si Podu Iloaiei, precum si de operatorii de salubritate care functioneaza pe raza 

judetului Iasi. 

Tabel 1.5-2: Gradul de acoperire cu servicii de salubritate in judetul Iasi 

Grad de acoperire cu servicii de salubrizare (%) 

Anul 2005 2006 2007 2008 2009 2010 

Total 44,7 45,4 46 47 70 100 

Mediu urban / Urban area 97 92 94 96 98 100 

Mediu rural / Rural area 0,2 0,2 2,5 3 45 100 

Sursa: Operatorii de slaubritate din judetul Iasi 

Structura deseurilor municipale generate si colectate in judetul Iasi intre anii 2007–2009, pe categorii 

de deseuri, este prezentata in tabelul urmator: 

Tabel 1.5-3: Structura deseurilor municipale generate in perioada 2007 – 2009 

Nr. 

1 

Fluxuri de deseuri 

Deseuri solide 

municipale generate, 

din care: 

Cantitati de deseuri (tone/an) 

Indicatori de generare a deseurilor 

(kg/loc/an) 

Cod. 2007 2008 2009 2007 2008 2009 

20 05 01 229.840 255.482 211.070 279 309 254 

1.1 

Deseuri menajere (din 

gospodarii) 

20 03 01 131.050 165.655 157.469 159 200 190 

1.2 

1.3 

Deseuri asimilabile 

colectate in amestec 

din comert, industrie, 

institutii 

Deseuri menajare si 

asimilabile colectate 

separat din judet din 

care: 

20 03 01 21.930 18.206 8.493 27 22 10 

20 01 150 191 688 

1.3.1 Hartie si carton 20 01 01 10 13 386 

1.3.2 Sticla 20 01 02 0 0 0 

n/a n/a n/a 



Nr. 

Fluxuri de deseuri 

Cantitati de deseuri (tone/an) 

Indicatori de generare a deseurilor 

(kg/loc/an) 

Cod. 2007 2008 2009 2007 2008 2009 

1.3.3 Plastic 20 01 39 90 178 302 

1.3.4 Metal 20 01 40 50 0 0 

1.3.5 Lemn 20 01 36 0 0 0 

1.3.6 Biodegradabile 20 01 08 0 0 0 

1.3.7 Altele 20 01 0 0 0 

1.4 Deseuri voluminoase 20 03 07 10 96 66 0 0 0 

1.5 

Deseuri din parcuri si 

gradini 

20 02 1.720 759 565 2 1 1 

1.6 Deseuri din piete 20 03 02 1.780 1.762 1.247 2 2 2 

1.7 Deseuri stradale 20 03 03 10.170 7.223 6.216 12 9 7 

1.8 

Deseuri generate si 

necolectate 

20 01 15 

01 

63.030 61.590 36.326 76 75 44 

2 

Namol provenit de la 

statiile de tratare a 

apelor uzate 

municipale 

6.958 7.009 6.223 8 8 8 

3 

Deseuri din constructii 

si demolari 

11.636 96.163 21.787 14 116 26 

In ceea ce priveste compozitia deseurilor, datele prezentate sunt estimate pe baza informatiilor 

primite de la agentii de salubritate, nefiind determinate prin masuratori. 

Tabel 1.5-4:Compozitia medie a deseurilor colectate de la populatie si a deseurilor din ambalaje in anul 

2005 – judetul Iasi 

COMPOZITIA 

DESEURILOR 

URBAN 

RURAL 

Hartie si carton 7,68 5,0 

Sticla 4,35 3,5 

Plastic 6,17 5,5 

Metale 1,78 2,5 

Lemn 1,00 0 

Textile 3,16 2,5 

Biodegradabile 47,15 64,0 

Altele 28,71 17,0 

TOTAL 100 100 

Sursa: PJGD Iasi; APM Iasi 

1.5.1.3 Reciclare si recuperare 

Pana in anul 2006, in judetul Iasi nu au existat puncte pentru colectarea selectiva a deseurilor 

municipale de la populatie. 



Colectarea selectiva a deseurilor menajere a inceput in municipiul Iasi in anul 2006, printr-un proiect 

pilot intitulat „ERACOLECT‖, care s-a desfasurat pe o perioada de 12 luni (iunie 2006 - mai 2007) si a 

cuprins un perimetru delimitat de urmatoarele repere: campusul universitar Copou-Codrescu, 

Bulevardul Independentei (numere impare), B-dul Carol I (numere pare), Str. Oastei, Str. Sararie 

(numere impare). Populatia care a beneficiat de acest proiect a numarat 11.000 locuitori, iar 

fractiunile colectate separat au fost: hartie/carton si PET. Proiectul a fost derulat de catre S.C. 

SALUBRIS S.A. Iasi in colaborare cu ECOROMAMBALAJE si a avut o valoare de 60.000 EURO 

(38.500 EURO contributie ECOROMAMBALAJE si 21.500 EURO co-finantare S.C.SALUBRIS S.A.). 

Cantitatea totala de deseuri colectata in cele 12 luni a fost de 5,537 tone hartie si carton si 3,449 tone 

PET. In anul 2007 s-a extins colectarea selectiva in 5 cartiere mari ale municipiului Iasi (Alexandru cel 

Bun, Dacia, Mircea cel Batran, Galata si Nicolina I), iar cantitatile colectate au fost: 35,762 tone 

hartie/carton si 122,241 tone PET. 

Totodata, in anii ce au urmat, SC ECOROMAMBALAJE SA a infiintat puncte de colectare selectiva a 

deseurilor menajere in orasele Iasi, Pascani si Podu Iloaiei. Cantitatile colectata in aceste puncte se 

regasesc in tabelul de mai jos: 

Nr 

Crt 

Tabel 1.5-5: Cantitati de deseuri reciclabile colectate in Judetul Iasi 

Fractie Municipiul Iasi Orasul Pascani Orasul Podu Iloaiei 

An: 2007 2008 2009 2007 2008 2009 2007 2008 2009 

1 Hartie 10,5 5,7 350,47 N/A N/A 7,50 N/A N/A 11 

2 Sticla - - N/A N/A - N/A N/A - 

3 Plastic 39,5 154,9 264,40 N/A N/A 8,86 N/A N/A 16 

4 

Metal (daca e 

cazul) 

- - N/A N/A - N/A N/A - 

5 TOTAL 50 160,6 614,87 16,36 27 

Sursa: Consiliul Judetean Iasi 

Colectare selectivă în judeţul Iaşi este în prezent efectuata prin intermediul punctelor ce apartin SC 

ECO-ROM AMBALAJE SA (10 puncte de colectare în Podu Iloaiei, 15 puncte de colectare in Pascani 

şi 55 puncte de colectare in Municipiul Iasi). 

Exista de asemenea, un sistem de colectare selectivă în Orasul Harlau si comunele Deleni, Scobinti, 

Raducaneni, Dumesti, Ţigănaşi, Barnova si Sipote (aceste comune au/au avut proiecte de 

management al deşeurilor in implementare). 

Intrucat in prezent, in judetul Iasi, nu este implementat sistemul de colectare selectiva la scara larga, 

cantitatile de deseuri municipale reciclabile colectate si valorificate sunt scazute. De aici reiese si 

problema reciclarii, fapt ce trebuie sa conduca la o amplificare a politicii de mediu printr-un sistem de 

management integrat al deseurilor. 

Agentii economici tip REMAT existenti in judetul Iasi achizitioneaza, de la persoane fizice si juridice 

autorizate, deseuri reciclabile (ex. hartie si carton, metale, mase plastice) pe care le trateaza in 

vederea reciclarii si apoi le trimit la unitatile valorificatoare, dupa o prelucrare prealabila (sortare, 

dezmembrare, maruntire, presare, balotare). 



Tinand cont de implementarea sistemului de management integrat al deseurilor consideram ca 

aceasta piata de reciclare se va dezvolta in viitor. 

Deseurile municipale reciclabile colectate selectiv de catre operatorii de salubritate, sunt transportate 

la punctul de selectare, unde se realizeaza trierea materialelor iar apoi materialele valorificabile sunt 

livrate la diversi agenti economici valorificatori. 

In ceea ce priveste piata de reciclare a deseurilor in judetul Iasi, exista un numar mare de agenti 

economici autorizati de APM sa colecteze materiale reciclabile. Existenta acestor agenti reprezinta un 

avantaj pentru implementarea unui sistem de de colectare selectiva a deseurilor, prin prisma 

existentei unei piete pentru reciclarea deseurilor. 

O serie de proiecte privind staţii de sortare se afla in dezvoltare în judeţul Iaşi, dar acestea nu 

acoperă decât o mică parte din nevoile de reciclare şi valorificare. Unul dintre aceste proiecte este cel 

propus de către Primăria Iaşi, care a construit o staţie de sortare cu capacitate de 29.000 tone/an (in 

doua schimburi de lucru), în apropiere de depozitul conform de deşeuri de la Tutora. Proiectul aniţial 

implica de asemenea si organizarea unui sistem de colectare selectivă în municipiul Iaşi, dar din 

cauza lipsei de fonduri, doar statie de sortare a fost finalizata. 

SC Salubris SA a declarat că în prezent există doar 500 de puncte de colectare în municipiul Iaşi, în 

afară de cele aparţinând SC ECOROM AMBALAJE SA. Operatorul a declarat de asemenea că în 

perioada următoare, 100 de puncte noi de colectare vor fi înfiinţate. 

Punctele existente de colectare cuprind doar containere pentru hârtie şi carton, plastic si deseuri 

reziduale. 

Avand in vedere faptul ca in judetul Iasi sistemul de colectare selectiva nu este implementat la scara 

larga, statia de sortare existenta la Tutora functioneaza in prezent la o capacitate redusa (aproximativ 

18 tone/zi). 

Pe langa statia de sortare de la Tutora, doua alte statii de sortare erau functionale la finalul anului 

2010 (una in orasul harlau – 1.800 tone/an si o alta statie in Comuna Raducaneni – 300 tone/an), iar 

o alta statie va fi finalizata pana la sfarsitul anului 2011 in comuna Sipote – 200 tone/an. 

Statia de sortare de la Harlau va prelua deseurile din acest oras si din 2 comune invecinate: Deleni si 

Scobinti. Acest proiect a fost finantat prin PHARE CES 2005. 

Mini-statia de sortare de la Raducaneni a fost finantata prin O.U.G. 7/2006, in timp ce mini-statia de 

sortare din comuna Sipote este finantata prin FEADR. 

1.5.1.4 Tratarea deseurilor biodegradabile 

Un proiect privind infiintarea unei statii de compostare (nu statie de tratare mecanica-biologica) cu o 

capacitate de 10.000 de tone pe an este in curs de implementare in incinta depozitului conform de la 

Tutora, proiect finantat prin Grant Guvernamental, dar pentru care finantarea a fost suspendata. 

Aceasta statie de compost va prelucra doar deseurile biodegradabile colectate separat din Municipiul 

Iasi – fractia biodegradabila din deseurile din parcuri, gradini si piete. Pana in prezent, doar o parte a 

constructiei a fost finantata. 



Dupa cum am mai spus in afara statiei de compostare mentionata mai sus, in judetul Iasi nu exista 

alte facilitati pentru tratarea deseurilor biodegradabile, ceea ce implica faptul ca in prezent, deseurile 

biodegradabile menajere si asimilabile sunt eliminate la comun cu toate deseurile, atat in depozitul 

conform de la Tutora, cat si in cel neconform de la Targu Frumos. Neexistand o colectare separata a 

fractiei biodegradabile, tratarea acestora nu se poate realiza. In prezent nu se practica devierea 

deseurilor biodegradabile de la depozitele de deseuri, asa cum se cere prin legislatia nationala si a 

CE. 

In urma implementarii masurilor propuse in acest proiect, in judet vor fi suficiente capacitati de 

compostare a deseurilor biodegradabile si astfel se vor putea atinge tintele de deviere impuse de 

legislatia nationala si europeana: 

Devierea deseurilor biodegradabile care ar trebui sa ajunga la depozitul de deseuri din zona 

proiectului, catre alte facilitati de tratare (statii de compostare sau statii de sortare si apoi 

reciclare): 

- 107.068 tone de deseu trebuie deviate de la depozitare in anul 2013; 


Cantitatea totala generata de deseuri biodegradabile in judetul Iasi in anul 1995 a fost de 173.060 

tone. 

1.5.1.5 Depozite existente 

Situatia actuala a depozitelor de deseuri municipale in judetul Iasi este cea descrisa in tabelul 

urmator: 

Tabel 1.5-6: Capacitatea de depozitare a deseurilor municipale in judetul Iasi 

Facilitate Locatie Operator Caracteristici Observatii 

Suprafata disponibila pentru toate celulele: 55,65 

ha 

Capacitatea totala: 8.176.000 m 3 

Capacitatea primei celule: 2.063.000 m 3 

Depozit 

conform 

Tutora 

SC 

SALUBRIS 

SA IASI 

In prezent doar 2 compartimente din prima celula 

au fost finalizate. Capacitatea totala a acestor 2 

compartimente este de aproximativ 1.300.000 m 3 . 

Capacitatea celui de-al 3 lea compartiment al 

primei celule este de aproximativ 764.000 m 3 

Capacitatea celorlalte celule este: 




Depozitul este 

operabil din luna 

iulie anul 2009 

La sfarsitul anului 2010, volumul de deseuri 

depozitat declarat de SC SALUBRIS SA era de 

200.000 de tone (aproximativ 250.000 m 3 ) 

Depozit 

neconform 

Targu 

Frumos 

SC 

Termoserv 

SA Targu 

Frumos 

Suprafata totala: 2,72 ha 

Capacitatea totala: 200.000 m 3 


Volumul depozitat:: 80.000 m 3 

Depozitul se va 

inchide la 16 iulie 

2012 

Sursa: APM Iasi 



In strategia judeteana privind gestionarea deseurilor din PJGD se prevede ca depozitul de la Tutora 

va prelua deseurile din intreg judetul. 

De asemenea, mai trebuie amintite si cele 3 depozite urbane neconforme unde s-a sistat depozitarea 

in anul 2009, acestea fiind localizate in Pascani-Valea Seaca, Harlau si Tomesti, ultimul facand parte 

din proiectul realizat de Primaria Iasi, dar din cauza lipsei de fonduri, inchiderea acestuia nu s-a mai 

realizat. 

Inchiderea depozitelor rurale a fost realizata pana in luna august 2009, aceasta activitate fiind 

finantata de catre fiecare Unitate Administrativ Teritoriala de pe raza judetului Iasi. 

Tabelul de mai jos prezinta detaliile celor trei depozite de deseuri neconforme din Judetul Iasi, in care 

depozitarea a fost sistata: 

Tabel 1.5-7: Depozite neconforme in judetul Iasi in care a fost sistata depozitarea 

Pascani – Valea Seaca Harlau Iasi - Tomesti 



Volumul depozitat: 600.000 m 3 Volumul depozitat: 400.000 m 3 Capacitate: 3.000.000 m 3 

Suprafata ocupata: 1,6 ha Volumul depozitat: 2.500.000 m 3 


Depozitarea a fost sistata in Suprafata ocupata: 20 ha 

Depozitarea a fost sistata in 

2009. 


2009. 

Operator: Serviciul public de Operator: S.C. SALUBRIS S.A. Iasi 

Operator: RAGCL Pascani 

Salubritate Harlau 

Sursa: APM Iasi 

Depozitul de la Podu Iloaiei a fost inchis de autoritatile locale in anul 2009. Conform HG 349/2005, 

acest depozit nu a fost considerat un depozit municipal. 

Dupa sistarea depozitarii in depozitele municipale mentionate mai sus (iulie 2009), operatorii de 

salubritate ce deserveau orasele Pascani, Harlau si Iasi au fost fortati sa transporte deseurile 

colectate la alte depozite. Orasele in care depozitarea a fost sistata in depozitele neconforme au 

semnat contracte cu operatori de salubritate autorizati, astfel: 

Pascani: Contract de servicii nr.28/02.09.2009 intre SC Locato SERV SA. ROMAN,. Judetul 

Neamt (prestator) si RAGCL PASCANI, judetul Iasi (beneficiar) pentru depozitarea finala in 

depozitul municipal de la Roman; 

Harlau: Contract de servicii nr.545/15.07.2009 intre SC Salubris S.A. IASI (prestator) si Primaria 

HARLAU (beneficiar) pentru depozitarea finala a deseurilor in municipale in depozitul de la 

Tutora; 

Municipiul Iasi: Incepand cu iulie 2009, cand depozitarea a fost sistata in depozitul neconform 

de la Tomesti, SC SALUBRIS SA Iasi (prestator) a inceput sa depoziteze deseul colectat in 

depozitul conform de la Tutora; 

Deseurile generate in orasul Targu Frumos sunt depozitate in depozitul Targu-Frumos – Adancata, 

care insa va fi inchis in anul 2012. Dupa inchidere, deseurile colectate din acest oras vor fi depozitate 

in depozitul conform de la Tutora. 

Deseurile colectate din zonele rurale sunt depozitate in depozitul de la Tutora. 

Totalul cantitatii de deseu depozitat in perioada de prognoza (2009-2038) este de aproximativ 

7.250.000 tone in varianta acoperirii cu biostabilizat. 



1.5.1.6 Concluzii 

Concluzia analizei este ca sistemul actual de management al deseurilor din judetul Iasi nu urmareste 

obiectivele strategiei nationale si europene de management al deseurilor. 

Cele mai mari probleme privesc: 

Existenta unui depozit neconform aflat inca in operare, cu un impact negativ asupra 

mediului; 

Lipsa facilitatilor de transfer in zona centrala si de Vest a judetului, acest lucru conducand in 

viitor la costuri mari de transfer, in momentul in care depozitul neconform de deseuri de la 

Targu- Frumos va fi inchis. 

Lipsa facilitatilor de tratare a deseurilor biodegradabile, care sunt eliminate in depozite de 

deseuri, fapt ce determina imposibilitatea atingerii tintelor stabilite de legislatia privind tratarea 

deseurilor biodegradabile pentru a le devia de la depozitele de deseuri; 

Gradul scazut al reciclarii; desi exista mai multe societati de reciclare inregistrate in zona, la 

nivelul judetului Iasi nu se practica sistemul colectarii separate a materialelor reciclabile si, prin 

urmare, impuritatile prezente in materialele reciclabile determina companiile de reciclare sa fie 

reticente la preluarea acestora; tintele specifice pentru recuperarea/reciclarea deseurilor 

provenite din ambalaje, asa cum sunt stabilite de legislatia nationala si a CE si asumate prin 

Tratatul de Aderare a Romaniei la Uniunea Europeana nu pot fi atinse daca nu se 

implementeaza un sistem integrat de management al deseurilor, axat pe colectarea selectiva 

a deseurilor; din cauza procentului scazut de colectare selectiva a deseurilor de la populatie, 

componentele reciclabile din deseurile menajere, (hartie, carton, sticla, materiale plastice, 

metale) nu se recupereaza, ci se elimina prin depozitare finala impreuna cu celelalte deseuri 

urbane; 

Nivelul redus de dezvoltare a pietei de reciclare – atat pentru valorificarea fractiilor hartie, 

lemn, cat si pentru utilizarea compostului rezultat din tratarea prin compostare a deseurilor 

verzi; 

Echipamentele existente folosite pentru colectare sunt insuficiente pentru organizarea 

unui sistem de colectare selectiva la nivelul intregului judet. 

Gradul scazut de colectare a tarifelor de la utilizatori; 

Gradul scazut de constientizare a populatiei si a agentilor economici cu privire la 

managementul adecvat al deseurilor la nivel judetean. 

Expertiza limitata a autoritatilor locale in administrarea si monitorizarea serviciilor de 

salubritate. 

Pentru contracararea acestor probleme, se are in vedere promovarea unui proiect de management 

integrat al deseurilor in judetul Iasi, care sa conduca la indeplinirea angajamentelor pe care 

Romania le are potrivit Tratatului de Aderare – sectiunea mediu, precum si potrivit PNGD, PRGD si 

PJGD. 

1.5.2 Prezentarea generala a proiectului 

Scopul proiectului consta in implementarea unui sistem modern de gestionare a deseurilor, 

dimensionat dupa cerintele judetului, prin intermediul caruia toate exigentele nationale si europene 

vor fi indeplinite. 

Tabelul de mai jos prezinta investitiile propuse a se realiza: 

Tabel 1.5-8: Investitii propuse in judetul Iasi 

Nr. Componenta din investitie Capacitate/Nr. 

1 Colectare 




1.1 Conventie – componenta de colectare 

360 de containere pentru 

fractia de sticla 

1.2 

Pubele pentru colectarea deseurilor menajere reciclabile 

(1.100 l) 

9.435 buc. 

1.3 Pubele pentru colectarea deseurilor menajere reziduale (240 l) 9.354 buc. 


1.5 Recipiente pentru compostarea in gospodarii 31.917 buc. 

2 Transfer 

2.1 Statia de transfer Ruginoasa 

2.2 Statia de transfer Baltati 

2013: Capacitatea totala de 

44.000 m 3 /an 


17.000 m 3 /an 

3 Sortare 

3.1 Statia de sortare Ruginoasa 

3.2 Statia de sortare Tutora – existenta 

3.3 Statia de sortare Tutora - extindere 


intrare de 10.300 m 3 /an 


intrare de 49.100 m 3 


intrare de 11.000 m 3 /an 

4 Tratare biologica 

4.1 Statia de compostare Tutora 

4.2 Statia de tratare mecano-biologica (TMB) Tutora 

2013: Capacitate totala de 

10.000 m 3 /an 


95.000 m 3 /an 

5 Constructia depozitului conform 

5.1 

Constructia compartimentului 3 din prima celula a depozitului 

de la Tutora 

Volum de 764.000 m 3 

6 Inchiderea depozitelor neconforme 

6.1 Inchiderea depozitului neconform Tomesti Volum depozitat: 2.500.000 m 3 

6.2 Inchiderea depozitului neconform Pascani Volum depozitat: 600.000 m 3 

6.3 Inchiderea depozitului neconform Harlau Volum depozitat: 400.000 m 3 




6.4 Inchiderea depozitului neconform Targu Frumos 

Volum depozitat la sfarsitul lui 

2009: 80.000 m 3 

Sistemul de management integrat al deseurilor consta din urmatoarele etape: 

Colectarea deseurilor (amestecate, separate la sursa); 

Transferul deseurilor (la statia de transfer, centru de recuperare si reciclare, statie de tratare 

sau depozit de deseuri); 

Colectarea deseurilor la statiile de transfer; 

Separarea mecanica a deseurilor (centru de recuperare materiale si reciclare); 

Tratamentul deseurilor ( tratament termal, fizic, chimic sau biologic); 

Eliminarea deseurilor la depozitul de deseuri conform; 

Reabilitarea gropilor de gunoi existente. 



Figura 1.5-1: Schema de management integrat al deseurilor in judetul Iasi 

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR – JUDETUL IASI 

Page 23 of 246

In vederea cresterii eficientei activitatilor de management al deseurilor, au fost stabilite 4 zone 

de transport pentru judetul Iasi. 

Tabel 1.5-9: Populatia urbana si respectiv populatia rurala pentru zonele deservite, pe obiective, 

conform arondarilor stabilite pentru anul 2013 

Numar zona, Denumire 

centre de colectare si 

statie de transfer sau 

depozit 

Populatie urbana 

deservita 

Populatie rurala 


Total populatie 

deservita (pe obiective) 

[locuitori] [locuitori] [locuitori] 

Zona 1 - RUGINOASA 

SI TARGU FRUMOS 

61.751 116.071 177.822 

Zona 2 – BALTATI 11.371 60.070 71.441 

Zona 3 - VOINESTI, 

POPRICANI SI IASI 

347.837 210.695 558.532 

Zona 4 - HARLAU 12.908 16.576 29.484 

TOTAL POPULATIE 433.867 403.412 837.279 

Statia de sortare si transfer Ruginoasa a fost aleasa ca si solutie cea mai eficient din punctul de 

vedere al costurilor de investitii si operare, tinand cont de urmatoarele criterii: 

- Distanta de parcurs intre Ruginoasa si Targu Frumos, respectiv Pascani, sunt mici; 

- Municipiul Pascani este pe locul 2 in judet ca si centru urban generator de deseuri (cca. 

45000 locuitori) ceea ce justifica infiintarea unei statii de sortare si transfer in apropiere; 

- Orasul Targu Frumos, fiind centru urban, va avea un aport considerabil la cantitatea de 

deseu reciclabil ce va fi sortata la Ruginoasa; 

- Costurile de transport pentru deseul mixt colectat din Targu Frumos sunt considerabil 

mai mici in cazul compactarii lor inainte de transfer, ceea ce anuleaza costurile de transport 

suplimentare considerate dus-intors pe distanta Tg. Frumos-Ruginoasa-Tg. Frumos. 

Harta privind impartirea pe zone de gestiune a deseurilor in judetul Iasi este prezentata in 

continuare: 



Figura 1.5-2: Zone de gestiune a deseurilor in judetul Iasi 



Sistemul propus pentru colectarea deseurilor va fi reprezentat de un sistem cu 4 pubele: 

hartie/carton, sticla, plastic/metal si rezidual. 

In zona urbana, pentru locuintele individuale, se recomanda o pubele de 120 litri pentru fiecare 

gospodarie, pentru colectarea deseului rezidual. Pentru deseurile de hartie/carton, plastic/metal 

si sticla, se vor instala puncte de colectare separata constand din 3 containere de 1,1 m 3 . 

In ceea ce priveste zonele cu blocuri cu apartamente, se va amenaja un punct de pre-colectare 

la 200 de persoane pentru deseurile reciclabile cat si pentru deseul rezidual. Punctul de precolectare 

pentru deseurile reciclabile va consta din 3 containere de 1,1 m 3 , in timp ce pentru 

colectarea deseului rezidual se vor utiliza camerele speciale existente la parterul blocurilor. 

In zonele rurale, fiecare gospodarie va primi o pubela de 120 litri penru colectarea deseului 

rezidual, iar pentru deseurile reciclabile se vor amenaja puncte de pre-colectare, cu 3 

containere de 1,1 m 3 , pentru colectarea hartiei/cartonului, sticlei si plasticului/metalului, cate un 

astfel de punct pentru 250 de persoane. 

De asemenea, pentru compostarea deseurilor biodegradabile au fost distribuite pentru 25% din 

gospodariile din zonele rurale recipiente de 280 litri. 

Deseurile stradale vor fi colectate in sistem mixt, in timp ce deseurile din parcuri si gradini si 

cele din piete vor fi colectate in sistem dual: cate un recipient pentru colectarea fractiei organice 

si unul pentru restul deseurilor. 

Avand in vedere ca deseurile voluminoase generate de catre populatie sunt responsabilitatea 

autoritatilor locale prin intermediul serviciilor de salubritate, operatorii desemnati vor colecta, de 

asemenea, si aceste deseuri, prin campanii de colectare regulate. Consultantul a estimat ca 3 

campanii de colectare pe an sunt suficiente pentru acest tip de deseu. 

Deseurile periculoase continute in deseurile menajere vor fi colectate prin campanii de colectare 

„din usa in usa‖ de doua ori pe an pentru intregul judet. Deseul periculos va fi colectat si 

transportat direct catre facilitatea de incinerare din judetul Iasi (SC AVAND SRL implementeaza 

in acest moment o statie de incinerare a deseurilor periculoase). 

In vederea colectarii DEEE-urilor din gospodarii, autoritatile administrative ale unitatilor 

teritoriale trebuie sa indeplineasca urmatoarele sarcini: 

Sa organizeze, gestioneze si sa coordoneze colectarea separata a DEEE-urilor 

provenite din gospodarii si transportul catre punctele de colectare prin intermediul 

serviciului public de salubritate sausa atribuie serviciile de colectare a DEEE-urilor unui 

operator economic, autorizat de catre APM Iasi; 

Organizarea de campanii de colectare cel putin semestrial; 

Asigurarea si functionarea a cel putin un punct de colectare selectiva a deseurilor de 

echipamente electrice si electronice pentru 50.000 de locuitori, dar nu mai putin de un punct de 

colectare in fiecare localitate. 

In ceea ce priveste transferul deseurilor, judetul Iasi va fi deservit de trei statii de transfer, una 

existenta, si alte doua statii propuse prin prezentul proiect. 



Tabel 1.5-10: Statii de transfer in judetul Iasi 

Zona 

Numele statiei 

Capacitate 

proiectata 

Distanta pana la 


Tipul de statie 

Zona 1 Ruginoasa 44.000 t/an 85 km 

Statie de transfer cu cap 

de presare 

Zona 2 Baltati 17.000 t/an 55 km Statie de transfer simpla 

Zona 4 Harlau 8.009 t/an 100 km 

Statie de transfer simpla - 

existenta 

Pentru zona 1 (Ruginoasa – Targu Frumos), deseurile colectate vor fi direct transportate catre 

statia de sortare si apoi, prin intermediul statiei de transfer, deseurile reziduale si refuzul de la 

sortare vor fi transportate catre depozitul conform de la Tutora. 

Pentru zona 2 (Baltati), in urma analizei a rezultat necesitatea construirii unei statii de transfer in 

zona respectiva. 

Pentru zona 3 (Voinesti, Popricani si Iasi) deseul colectat va fi direct transportat la statia de 

sortare si statia de TMB si apoi, refuzul de la statia de sortare si de la statia de TMB vor fi 

depozitate in cadrul depozitului conform din cadrul CMD Tutora. 

In zona 4 (Harlau), colectarea se realizeaza direct la statia de transfer simpla existenta 

(din2010). Deseurile reziduale si refuzul de la sortare (de la statia de sortare Harlau) vor fi 

transportate direct catre depozitul de la Tutora. 

Avand in vederea statia de sortare finalizata de la Tutora (construita de catre Primaria 

municipiului Iasi si de catre Ministerul Mediului) cu o capacitate de 29.000 t/an (a cate doua 

schimburi), in vederea atingerii tintelor pentru reciclarea si valorificarea deseurilor din ambalaje, 

au fost propuse urmatoarele investitii: 

- Extinderea statiei de sortare de la Tutora cu o linie de sortare, 1 schimb, 5 

zile/saptaman; 

- Construirea unei statii de sortare la Ruginoasa. 

In judetul Iasi exista, de asemenea, si o statie de sortare la Harlau care prelucreaza anual 

aproximativ 2.000 tone de reciclabile. 

Tintele cu privire la reducerea cantitatii de deseu biodegradabil depozitat in judetul Iasi vor fi 

indeplinite prin construirea unei statii de TMB pentru deseuri biodegradabile la Tutora, cu o 

capacitate de intrare de 95.000 t/an, prin stimularea compostarii in gospodarii si prin finalizarea 

statiei de compostare existente de la Tutora. 

Mai mult decat atat, prezentul proiect include finalizarea lucrarilor la statia de compostare 

existenta de la Tutora (cu o capacitate de 10.000 t/an), care a fost inceputa de catre Primaria 

Municipiului Iasi si Ministerul Mediului. 



In ceea ce priveste deseurile reziduale, avand in considerare compozitia lor, se estimeaza ca 

statia de TMB va genera refuz reprezentand aproximativ 20% din capacitatea de intrare, care 

va fi depozitat in depozitul existent de laTutora, fara a fi tratat. 

Depozitarea deseurilor se va realiza la depozitul conform de deseuri existent, amplasat in 

apropierea municipiului Iasi. Lucrarile la depozit nu au fost finalizate in intregime datorita lipsei 

de fonduri. Primaria Municipiului Iasi si Ministerul Mediului nu mai au posibilitati de finantare a 

lucrarilor. 

In prezent, doar doua compartimente din prima celula au fost finalizate. Capacitatea totala a 

acestor doua compartimente este de aproximativ 1.300.000 m 3 . Capacitatea celui de al treilea 

compartiment din prima celula va fi de aproximativ 764.000 m 3 . 

Prin prezentul proiect se vor inchide 4 depozite neconforme. Pentru trei dintre ele, depozitarea a 

fost sistata in iulie 2009 (Pascani, Harlau si Tomesti) iar al patrulea va fi operational pana la 16 

iulie 2012. 

1.5.3 Colectarea deseurilor 

Principalele investitii cu privire la colectarea si transportul deseurilor sunt: 

‣ Investitii in sistemele de colatre selectiva a deseurilor (pubele, containere, etc.), prin 

implementarea sistemului de colectare selectiva – colectarea pe cinci tipuri de fractii 

pentru deseuri menajere si asimilabile: hartie/carton, plastic, metal, sticla si rezidual. De 

asemenea, pentru 25% din gospodariile rurale, vor fi furnizate containere pentru 

compostarea in gospodarii; 

‣ Investitii in doua statii de transfer: Ruginoasa si Baltati cu rol de colectare, compactare si 

transport al deseului catre facilitatile de la Tutora. 

‣ Investitii in sistemul de transport al deseului de la statiile de transfer catre depozit. 

In tabelul de mai jos este prezentat numarul de recipienti estimat pentru colectarea deseului 

menajer: 

Tabel 1.5-11: Numarul necesar de recipient de colectare pentru deseurile menajere in judetul Iasi 

URBAN 

RURAL 

ZONA 

Reciclabile Rezidual Reciclabile Rezidual 

1100 l 240 l 120 l 1100 l 120 l 

Zona 1 – 

Ruginoasa si Tg. 

Frumos 

1.002 1.498 6.011 1.477 36.732 

Zona 2 – Baltati 192 203 1.773 771 19.010 

Zona 3 – 

Voinesti, 

Popricani si Iasi 

5.355 12.520 11.013 3.123 66.677 



URBAN 

RURAL 

ZONA 


1100 l 240 l 120 l 1100 l 120 l 

Zona 4 – Harlau 216 273 1.646 201 5.246 

TOTAL 6.765 14.494 20.443 5.572 127.665 

Numarul de recipienti de colectare pentru deseul menajer care va fi procurat prin proiect este 

prezentat in tabelul de mai jos: 

Tabel 1.5-12: Numarul de recipienti de colectare a deseului menajer in judetul Iasi achizitionati 

prin proiect 

URBAN 

RURAL 

ZONA 


Compostare 

in gospodarii 

1100 l 240 l 120 l 1100 l 120 l 280 l 

Zona 1 – 

Ruginoasa si 

Tg. Frumos 

Zona 2 – 

Baltati 

Zona 3 – 

Voinesti, 

Popricani si 

Iasi 

Zona 4 – 


957 1.431 5.347 1.455 36.732 9.183 

162 203 1.773 708 15.755 4.753 

3.630 7.720 0 2.523 65.613 16.669 

0 0 0 0 0 1.312 

TOTAL 4.749 9.354 7.120 4.686 118.100 31.917 

Asigurarea echipamentelor pentru transportul deseurilor este responsabilitatea operatorilor de 

salubritate care vor gestiona colectarea deseurilor. 

Tabel 1.5-13: Privire de ansamblu asupra echipamentelor de colectare a deseurilor asociate cu 

sistemul de management integrat al deseurilor in judetul Iasi 

RURAL 

URBAN 

CAMIOANE 

PENTRU 

Deseu rezidual 

Deseu 

Deseu 

organic si 

Deseu rezidual 

Deseu 

Deseu 

organic si 



RURAL 

URBAN 

COLECTARE reciclabil mixt reciclabil mixt 

16 m 3 12 m 3 12 m 3 12 m 3 16 m 3 12 m 3 12 m 3 16 m 3 

Zona 1 – 

Ruginoasa si 

Tg. Frumos 

Zona 2 – 

Baltati 

Zona 3 – 

Voinesti, 

Popricani si 

Iasi 

Zona 4 – 


7 4 6 1 7 2 5 3 

3 1 3 1 2 1 2 

9 9 11 2 35 18 6 

1 0 0 0 2 1 1 0 

TOTAL 20 14 20 4 46 3 25 11 

In vederea optimizarii transportului deseurilor, judetul a fost impartit in 4 zone de colectare, si 

anume: 

Tabel 1.5-14: Populatia urbana, respective populatia rurala pentru zonele deservite, in 2009 

Numar zona, Centre de 

colectare, statii de transfer 

sau denumire depozit 

Zona 1 : RUGINOASA 

Statie de sortare si transfer 

Ruginoasa 

Zona 2: BALTATI 

Statie de transfer Baltati 

Zona 3: IASI 

Centrul de management al 

deseurilor Tutora: 

Statie de sortare Tutora, 

Statie TMB Tutora, 

Statie de compost Tutora, 

Localitati 

urbane 

PASCANI, 

TARGU 

FRUMOS 

PODU ILOAIEI 

IASI 

Localitati rurale 

CIOHORANI, CRISTESTI, LESPEZI, SIRETEL, TATARUSI, 

VANATORI, TODIRESTI, VALEA SEACA, HARMANESTII, 

RUGINOASA, MOTCA, MOGOSESTI-SIRET, STOLNICENI- 

PRAJESCU, MIROSLOVESTI, CEPLENITA, COTNARI, 

BALS, CUCUTENI, HELESTENI, STRUNGA, BRAESTI, 

ALEXANDRU I. CUZA, HALAUCESTI, ION NECULCE, 

MIRCESTI, RACHITENI, OTELENI, BUTEA, COSTESTI 

PLUGARI, SIPOTE, FANTANELE, COARNELE CAPREI, 

GROPNITA, FOCURI, BELCESTI, BALTATI, ERBICENI, 

ROMANESTI, LUNGANI, POPESTI, SINESTI, DUMESTI, 

VOINESTI, HORLESTI, MADARJAC, DAGATA, TIBANA, 

TANSA, TIBANESTI, MOGOSESTI, MIRONEASA, IPATELE, 

SCHEIA, DRAGUSENI, SCANTEIA, GRAJDURI, 

ANDRIESENI, VLADENI, BIVOLARI, TRIFESTI, ROSCANI, 

PROBOTA, TIGANASI, MOVILENI, VICTORIA, REDIU, 



Numar zona, Centre de 

colectare, statii de transfer 

sau denumire depozit 

Depozit ecologic Tutora 

Zona 4 :HARLAU 

Statia de sortare si transfer 


Localitati 

urbane 

HARLAU 

Localitati rurale 

VALEA LUPULUI, MIROSLAVA, ARONEANU, GOLAIESTI, 

HOLBOCA, UNGHENI, CIUREA, BARNOVA, TOMESTI, 

TUTORA, DOBROVAT, SCHITU DUCA, COMARNA, 

PRISACANI, COSTULENI, RADUCANENI, CIORTESTI, 

GROZESTI, MOSNA, DOLHESTI, COZMESTI, GORBAN, 

LETCANI, POPRICANI 

DELENI, SCOBINTI 

1.5.4 Statii de transfer 

Judetul va fi deservit de 3 statii de transfer dupa cum urmeaza: 

Zona 1 Ruginoasa si Targu Frumos – va fi deservita de statia de transfer de la 

Ruginoasa cu o capacitate de 44.000 t/an; 

Zona 2 Baltati – va fi deservita de o statie de transfer cu o capacitate de 17.000 t/an; 

Zona 4 Harlau – este deservita din anul 2010 de o statie de transfer cu o capacitate de 

8.009 t/an, finantata prin programul PHARE CES 2005. 

Parametrii de proiectare ai statiilor de transfer ce vor fi realizate prin prezentul proiect sunt in 

tabelul de mai jos: 

Tabel 1.5-15: Parametrii de proiectare ai statiilor de transfer 

Caracteristici Parametru (2013) 

RUGINOASA 

Capacitate proiectata 

Distanta pana la depozitul conform de la 

Tutora 

44.000 t/an 

85 km 

177.822 locuitori in zona 1 

Populatia deservita 

61.751 locuitori in zona urbana 

116.071 locuitori in zona rurala 

Zile de operare 260 

Tehnologie 

Cap de presare fix 

Automata, cu cap de presare 

20 t/ora 




Sistemul de culisare are: 

5 containere de 24 m 3 

13 containere de 24 m 3 (in plus) 

Deseu mixt – 4.000 t/an 

Fluxuri de deseu transportat 

Deseu biodegradabil – 1.500 t/an 

Refuz de la sortare – 1.300 t/an 

Deseu rezidual – 36.800 t/an 

Densitatea deseului in containere 0,65 tone/m 3 

Numarul de transferuri zilnice 

(maximum) catre facilitate (depozitul 

Tutora) 

2 

Camioane de lung curier 6 

BALTATI 



Tutora 

17.000 t/an 

55 km 

71.441 locuitori in zona 2 


11.371 locuitori in zona urbana 

60.070 locuitori in zona rurala 


Tehnologie 


Sistemul de culisare are: 

Fara cap de presare 

 




Fluxuri de deseu transportat 

Deseu biodegradabil – 600 t/an 

Reciclabile – 3.000 t/an 





0,35 t/m 3 – deseu mixt, biodegradabil sirezidual 

Densitatea deseului in containere 

0,3 t/m 3 – deseuri reciclabile din hartie si carton 

0,4 t/m 3 – deseuri reciclabile din sticla si metal 

0,2 t/m 3 – deseu reciclabil din plastic 



Tutora) 

2 


1.5.5 Statii de sortare 

Investitiile propuse prin proiect urmaresc indeplinirea urmatoarelor obiective: 

Recuperarea/reciclarea deseurilor de ambalaje, in comformitate cu prevederile legislatiei 

nationale si internationale; 

Suplimentarea sistemului de colectare selectiva a deseurilor de ambalaje, prin crearea 

punctelor de colectare selectiva formate din 3 pubele: hartie/carton, sticla, plastic/metal; 

Reducerea cantitatii de deseu depozitat. 

In vederea indeplinirii obiectivelor mai sus mentionate, este necesara construirea unei noi statii 

de sortare – in cadrul amplasamentului de la Ruginoasa, precum si extinderea celei de la 

Tutora, in vederea acceptarii fluxurilor de deseuri din zonele 2 si 3. 

Fractiile recuperate vor fi de tipul hartie/carton, PET-uri, alte tipuri de plastic, metale si sticla. 

Hartia/cartonul, PET-urile si alte tipuri de plastice vor fi separate manual. Metalele vor fi 

colectate de catre magneti, in timp ce sticla nu va necesita sortare. 

Tabelul de mai jos prezinta caracteristicile principale ale statiilor de transfer de la Ruginoasa si 

Tutora (capacitatile fac referire la necesitatile estimate pentru anul 2013). 

Tabel 1.5-16: Caracteristici principale ale statiilor de sortare 

Parametru 

Capacitatea statiei de sortare 

(capacitatea liniei – fara sticla si 

deseul voluminos) 

Statia de sortare Ruginoasa 

9.000 t/an 

Statia de sortare Tutora 

(existenta + extindere) 

40.000 t/an: 

29.000 t/an pentru statia existenta 

11.000 t/an extindere 

Deseu voluminos * - 3.500 t/an 



Parametru 




Fractia de sticla 1.300 t/an 5.600 t/an 

Capacitatea totala de intrare a 

statiei de sortare (inclusiv sticla 

sideseul voluminos) 

10.300 t/an 49.100 t/an 

Hartie si 

carton 

4.939 

Hartie si 

carton 

22.383 

Intrare (t/an, in 2013), inclusiv 

sticla 

Sticla 1.220 

Metal 323 

Plastic 3.222 


Metal 1.372 


Hartie si 

carton 

4.198 

Hartie si 

carton 

19.026 

Iesire (t/an, in 2013) 


Metal 275 



Metal 1.166 


Refuz de la sortare (t/an) 1.273 t/an 9.158 t/an 

* Deseul voluminos va fi colectat prin intermediul unor campanii periodice si va fi depozitat doar in cadrul statiei de 

sortare de la Tutora, unde dupa colectare va fi demontat si eliminat in depozitul de deseuri conform de la Tutora 

1.5.6 Tratarea deseurilor biodegradabile 

Investitiile propuse vor indeplini urmatoarele obiective: 

Reducerea cantitatii de deseu biodegradabil depozitatat, in vederea reducerii impactului 

asupra mediului cauzat de depozitarea acestei fractii; 

Reducerea cantitatii totale de deseu depozitat; 

Minimizarea capacitatii necesare pentru tratarea levigatului si a biogazului din depozit. 

In urma analizei de optiuni de sistem au rezultat urmatoarele: 

1. necesitatea construirii unei statii de TMB la Tutora cu o capacitate de 95.000 t/an, in 

vederea atingerii obiectivelor mai sus mentionate; 

2. necesitatea finalizarii statiei de compostare de la Tutora cu o capacitate de 10.000 t/an, 

al carei proiect a fost initiat de Primaria Municipiului Iasi. 

Tabelul de mai jos prezinta caracteristicile principale ale instalatiei TMB Tutora proiectate 

(capacitatile fac referire la necesitatile estimate pana in 2018). 



Tabel 1.5-17: Principalele caracteristici ale statiei TMB Tutora 

Statia MBT Tutora 

Capacitate de receptie 

Intrari 

Refuz 

Deseu tratat biologic 

Tipul de tratare biologica 

Deseu depozitat 

Suprafata necesara 

95.000 to/an 

Deseu rezidual din zona 3 – 95.000 tone/an 

19.000 tone/an (depozitat) 

76.000 tone/an 

4 saptamani de aerare intensiva 

8 saptamani de maturare 


3,34 ha 

In faza de aerare intensiva, reducerea cantitatii de deseu va fi de 30% din deseul total tratat. In 

faza de maturare, reducerea va fi de 5% din deseul ce intra in aceasta faza. 

1.5.7 Depozitul conform Tutora 

In judetul Iasi exista un depozit conform la Tutora si este functional din 2009. Acest depozit va 

deservi intregul judet. Are o capacitate proiectata de 8.176.000 m 3 , in 4 celule. Depozitul va fi 

functional timp de 30 de ani. 

Tabel 1.5-18: Capacitatea proiectata a depozitului conform Tutora 

CELULELE DEPOZITULUI TUTORA 

m 3 Volumul cumulat (m 3) 

Celula 1 2.063.000 2.063.000 




Prima celula a depozitului conform Tutora este impartita in 3 compartimente, dintre care, in 

prezent, doar doua compartimente au fost finalizate. Capacitatea totala a acestor doua 

compartimente este de aproximativ 1.300.000 m 3 . Capacitatea compartimentului 3 a primei 

celule va fi de aproximativ 764.000 m 3 . 

Drept urmare, prin prezentul proiect se va construi doar al treilea compartiment al primei celule. 

Al treilea compartiment de depozitare a deseurilor va fi realizat prin construirea unui dig de 

inchidere in partea de nord si doua diguri de separare in partile de est si sud. 

Digul de nord va avea o latime constanta de 3 m si panta de 1:3. Digurile de nord si de est vor 

avea o latime de 1,5 m si panta de 1:3. Baza compartimentului va fi modelata cu o panta de 1% 

in sectiune longitudinala (de la nord spre sud) si panta de 1% in sectiune transversala de-a 



lungul axului compartimentului. Astfel va fi realizat un sistem de coame, pentru a asigura 

colectarea gravitationala, transportul si evacuarea levigatului catre caminele de colectare 

localizate pe canalul principal de colectare a levigatului. 

Baza compartimentului va fi acoperita cu straturile specifice pentru izolarea amplasamentelor 

pentru depozite de deseuri nepericuloase, in conformitate cu HG 349/2005, si anume: 

Bariera geologica construita cu o grosime de 0,50 m, inclusiv un geocompozit 

bentonitic cu o permeabilitate de 1 x 10 -11 m/s, 1 cm grosime; 

Strat impermeabil astificial – geomembrana din PEID; 

Geotextil de protectie; 

Strat de drenaj din sort de balast 16/32 – grosime de 0,5 m; 

Conducte de drenaj si colectare din PEID; 

Geotxtil de separatie. 

Pentru colectarea levigatului se vor utiliza drenuri absorbante striate din PEID cu DN 250 mm, 

perforate 2/3 din sectiune. Drenul principal de colectare va fi realizat din conducte de PEID de 

DN 315 mm, PN 10, perforat pe ¼ din sectiune si va fi amplasat pe axul compartimentului, cu o 

panta de 1% dinspre nord spre sud. Evacuarea levigatului din compartiment se va realiza 

gravitational catre caminele conectate la conducta principala de transport care, de asemenea, 

evacueaza din primele doua compartimente catre rezervorul tampon de levigat existent.. 

Vor fi prevazute canale pluviale perimetrale pentru colectarea si evacuarea apei pluviale de pe 

taluzurile digurilor si de pe drumurile de acces si tehnologice. Apa pluviala va fi evacuata in 

canalul amplasat la nord de amplasament. 

Depozitul va fi prevazut cu: 

sistem de colectare a levigatului; 

sistem de colectare a gazelor de depozit; 

sistem de colectare a apelor pluviale. 

Inchiderea depozitului de deseuri va fi efectuata conform HG 349/2005 privind depozitarea 

deseurilor, Normativul tehnic privind depozitarea deseurilor si legislatia europeana pentru 

inchiderea depozitelor de deseuri nepericuloase in vigoare. 

1.5.8 Inchidere depozite neconforme 

Prin prezentul proiect se vor inchide 4 depozite neconforme. Pentru 3 dintre ele, depozitarea a 

fost sistata in iulie 2009 (Pascani, Harlau si Tomesti), iar al patrulea (Targu Frumos) va fi 

operabil pana in 2012. 

Tabelul de mai jos prezinta detaliile depozitelor neconforme din judetul Iasi care vor fi inchise 

prin prezentul proiect: 

Tabel 1.5-19: Depozite neconforme din judetul Iasi care vor fi inchise prin prezentul proiect 


Targu Frumos - 

Adancata 





Adancata 

Capacitate proiectata: 

800.000 m 3 

Volum depozitat: 

600.000 m 3 


Depozitarea a fost sistata 

in 2009 

Operator: RAGCL 

Pascani 


500.000 m 3 


400.000 m 3 

Suprafata ocupata: 1,6 

ha 


in 2009 

Operator: Serviciul public 

de salubrizare Harlau 


3.000.000 m 3 


2.500.000 m 3 



in 2009 

Operator: S.C. 

SALUBRIS S.A. Iasi 


200.000 m 3 

Volum depozitat: 80.000 

m 3 


ha 

Data de sistare a 

inchiderii 2012 

Operator: SC 

TERMOSERV SA 

TARGU FRUMOS 

Principalul obiectiv al sistemului de acoperire proiectat se refera la: 

Minimizarea infiltratiilor de apa in deseuri; 

Promovarea drenajului de suprafata si maximizarea descarcarilor; 

Controlul circulatiei gazului; 

Separarea fizica intre deseuri si durata de viata a animalelor si plantelor. 

In mod normal sistemul de acoperire include un numar de componente selectate pentru 

indeplinirea obiectivelor mai sus mentionate. Functia principala a sistemului de acoperire este 

de a minimiza infiltratiile in masa deseurilor si drept consecinta reducerea levigatului generat. 

Inchiderea depozitelor neconforme se va realiza in conformitate cu prevederile Normativului 

Tehnic privind depozitarea deseurilor aprobat prin Ordinul 757/2004. 



1.6 DURATA ETAPEI DE DURATA ETAPEI DE IMPLEMENTARE 

Obiectivele proiectate cuprinse in prezenta documentatie vor fi realizate si implementate conform 

Planului de etapizare aferent investitiilor propuse pentru judetul Iasi, astfel: 

1. Statii de transfer: 

Prima perioada 2010-2011: finalizarea proiectarii si a documentatiilor pentru 

construirea statiilor de transfer; 

A doua perioada 2012-2013: construirea statiilor de transfer. 

2. Statie de sortare: 

Prima perioada 2010-2011: finalizarea proiectarii statiilor de sortare; 

A doua perioada 2012-2013: construirea statiilor de sortare de la Tutora si 

Ruginoasa. 

3. Instalatie de tratare mecano-biologica: 

Prima perioada 2010-2011: finalizarea proiectarii statiei TMB Tutora; 

A doua perioada 2012-2013: construirea statiei TMB Tutora si finalizarea statiei de 

compostare Tutora; operarea statiei TMB si a statiei de compostare. 

4. Depozitul de deseuri: 

Prima perioada 2012-2013: construirea compartimentului 3 al celulei 1 din cadrul 

depozitului Tutora; operarea depozitului conform de la Tutora si a echipamentelor 

conexe. 

5. Inchiderea depozitelor de deseuri neconforme din judetul Iasi: 

Prima perioada 2010-2011: finalizarea proiectarii privind reabilitarea; 

A doua perioada 2012-2013: reabilitarea depozitelor de deseuri neconforme din 

judetul Iasi. 

1.7 INFORMATII PRIVIND PRODUCTIA CARE SE VA REALIZA SI RESURSELE 

FOLOSITE IN SCOPUL PRODUCERII ENERGIEI NECESARE ASIGURARII 

PRODUCTIEI 

Avand in vedere specificul activitatii propuse prin proiect, nu vor rezulta produse finite. 

In acest raport vom considera produs finit cantitatea de deseu care va fi transportata pentru tratare 

si depozitare. 

In figura de mai jos este prezentat circuitul deseurilor in judetul Iasi: 



Figura 1.7-1: Schema de management integrat al deseurilor in judetul Iasi 



SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL IASI 

Resursele energetice vor cuprinde energia electrica folosita de zonele de pretratare a deseurilor, 

statiile de transfer/sortare precum si carburantul folosit pentru transportul deseurilor. 

Tabel 1.7-1: Informatii privind productia si necesarul de motorina pentru transportul deseurilor - 

judetul Iasi 

Tip Deseu 

Productia 

Cantitate 

anuala (to) 

Resurse folosite in scopul asigurarii productiei 

Nr. 

Autogunoiere 

Consum 

motorina 

(litri/an) 

Deseu menajer 210.558 100 646.037 

Deseu asimilabil 61.866 29 189.818 

Alte tipuri deseu 

(stradal, parcuri, piete) 

39.671 18 121.719 

Deseu periculos 1.690 3 7.925 

Deseuri voluminoase 3.440 3 13.955 

Furnizor 

Statii de distributie 

carburanti autorizate 

Tabel 1.7-2: Informatii privind productia si necesarul de energie electrica pentru procesarea 

deseurilor - judetul Iasi 

Amplasament 

Tip statie 

Capacitate 

(to/an) 

Nr. zile 

lucratoare/an 

Nr. 

schimburi 

/zi 

Consum 

energie 

electrica 

(kW/an) 

Furnizor 

Statie transfer Baltati Transfer 17.000 260 1 15.304 

Statie sortare si 

transfer Ruginoasa 

Statie sortare Tutora 

(49,100 t/an incluzand 

3500 t/an voluminoase 

si 5600 tone/an sticla) 

Transfer 44.000 260 1 23.168 

Sortare (din 

care 1300 t/an 

sticla ) 

Sortareexistent 

Sortare 

extindere 

10.300 260 1 244.400 

29.000 260 2 239.200 

11.000 260 2 1.058.200 

Distribuitor 

regional de 

energie 

electrica 

Statie TMB Tutora 

Compostare 

existent 

10.000 365 1 15.340 

TMB extindere 95.000 365 2 2.078.640 

Depozit Tutora (celula 1) 223 365 1 982.488 

Tabel 1.7-3: Informatii privind productia si necesarul de motorina pentru procesarea deseurilor - 

judetul Iasi 


Tip Statie 

Capacitate 

(to/an) 

Nr. zile 

lucratoare/an 

Nr. utilaje 

Consum 

motorina 

(l/an) 

Furnizor 

Statie Transfer 

Baltati 

Transfer 17.000 260 3 33.280 

Statii de 

distributie 

carburanti 


Consultant – ROMAIR CONSULTING / STUDIU DE FEZABILITATE



Statie Sortare si 

transfer Ruginoasa 

Statie sortare Tutora 

(49,100 t/an incluzand 

3500 t/an voluminoase 

si 5600 tone/an sticla) 

Statie tratare TMB 

Tutora 

Tip Statie 

Capacitate 

(to/an) 

Nr. zile 

lucratoare/an 

Nr. utilaje 

Consum 

motorina 

(l/an) 

Furnizor 

Transfer 44.000 260 6 134.784 autorizate 

Sortare 10.300 260 4 45.994 

Sortareexistent 

Sortare 


Compostare 

existent 

TMB 


29.000 260 2 33.280 

11.000 260 5 191.594 

10.000 365 1 16.640 

95.000 365 4 219.075 

Depozit Tutora (celula 1) 223 365 3 374.400 

Tabel 1.7-4: Informatii privind productia si necesarul resurselor energetice 

Productia (2013) 

Resurse folosite in scopul asigurarii productiei 

Denumirea 

Cantitatea Anuala 

(to/an) 

Denumirea 

Cantitatea 

Anuala 

Furnizor 

Deseu menajer 210,558 Petrol/pacura - - 

Deseu asimilabil 61,866 Gaze naturale - - 

Alte tipuri deseu (stradal, 

parcuri, piete) 

39,671 

Gaze petroliere 

lichefiate 

- - 

Deseu periculos 1,690 Carbune - - 

Deseuri voluminoase 3,440 Cocs de furnal - - 

Gaz de furnal - - 

Gaze de rafinarie - - 

Benzina - - 

Energie electrica 

6.373.114 

kW/an 

Energie termica - - 

Distribuitor regional de 

energie electrica 

Motorina 

2.028.501 

litri/an 

Statii de distributie 

carburanti autorizate 

Biogaz - - 

Altele - - 

1.8 INFORMATII DESPRE MATERII PRIME, SUBSTANTE SAU PREPARATE 




CHIMICE 

Constructia obiectivelor noi prevazute in proiect, ca si inchiderea depozitelor de deseuri urbane 

neconforme, va necesita materiale clasice de constructie. In special in faza de exploatare si 

inchidere a depozitului se vor folosi materialele existente in teren precum argila, sol steril, pamant 

vegetal. Lista de materiale folosite in constructia si exploatarea obiectivelor proiectului este 

prezentata in tabelele de mai jos. 

La constructie si exploatare nu se vor folosi substante periculoase altele decat solutiile de 

spalare/curatare a statiei de epurare a levigatului prin procedeul cu osmoza inversa, combustibili, 

ulei de motor pentru functionarea vehiculelor de transport deseuri si a utilajelor de exploatare a 

depozitului. Aceste materiale, desi mentionate in Anexa 2 a HG 804/2007 (prin care s-a preluat in 

legislatia nationala Directiva SEVESO II), vor fi aprovizionate si se vor afla in incinta depozitului 

sau a statiilor de transfer in cantitati relativ mici - nerelevante - astfel incat nu impune elaborarea 

rapoartelor de securitate in exploatare pentru prevenirea riscurilor de accidente majore. 

1.8.1 Materiale nepericuloase 

Sisteme de colectare a apelor (tehnologice, menajere si pluviale) si de alimentare cu apa 

potabila, depozit, statie de sortare si statie TMB la Tutora. 

Tip de material Activitate/obiect Cantitate Loc si mod de depozitare 

Conducta colectoare De 

250 mm PEID PN 10 

Colectare levigat: 

- Depozit – 

subcompartiment 3 

1.556,5 m 

Conform specificatiilor de 

Producator / Furnizor 

Colectare apelor uzate reziduale 


si menajere: 


250 mm PVC SN4 

- Statie sortare noua 

105 m 


- Statie TMB noua 

89 m 



Colectare apelor pluviale: 



125 m 

279 m 



Conducta PEID PN6 Dn 

75mm 

Alimentare cu apa potabila 



150 m 

200 m 



Statie de sortare si transfer Ruginoasa 


Pamant vegetal 

Sol steril 

Decopertare 

amplasament 

Sapatura - imbunatatire 

teren de fundare 

5.893 mc Langa amplasament 

17.163 mc Pe amplasament 





Argila 

Balast 



Umplutura - Imbunatatire 




Colectare apelor uzate 

reziduale si menajere 



295 m Conform specificatiilor de 




Colectare apelor pluviale 419 m Conform specificatiilor de 


Conducta Dn 40mm PEID 

PN6 

Alimentare cu apa 

potabila 

275 m Conform specificatiilor de 


Statie de transfer Baltati 


Pamant vegetal 

Sol steril 

Argila 

Decopertare 

amplasament 

Sapatura - imbunatatire 




700 mc Langa amplasamanet 


7.386,6 mc Pe amplasament 



Colectare apelor pluviale 250 m Conform specificatiilor de 


Inchidere depozit neconform Tomesti – proiect preluat din Conventie 

Tip de material Activitate/obiect Cantitate 

Loc si mod de 

depozitare 

Strat de sustinere Acoperire corp deseuri 50.400 mc Pe amplasament 

Georetea drenare gaz Acoperire corp deseuri - 

separatie si filtrare 

Geocompozit bentonitic Acoperire corp deseuri - 

Impermeabilizare 

Georetea drenaj ape 

pluviale 

Pamant argilos 

necompactat 

Acoperire corp deseuri - 

Drenarea apa pluviala 

168.000 mp Conform specificatiilor de 


168.000mp 





Inchidere finala 142.800 mc Pe amplasament 

Sol vegetal Inchidere finala acoperis/taluze 27.900 mc Depozit in afara excavatiei 

Fund pereu beton Sant perimetral pereat (1.718 m) 

– colectare ape pluviale 

86 mc Pe amplasament 




Inchidere depozit neconform Pascani-Valea Seaca 

Sol steril 


Acoperire corp deseuri – strat de 

sustinere 

Geotextil 400 g/mp Acoperire corp deseuri - 


Geocompozit 6000 g/mp Acoperire corp deseuri - 


Balast 16/32 mm Acoperire corp deseuri – 

Drenare gaz 

Balast 4/32 mm Acoperire corp deseuri - 

Drenarea apelor pluviale 


necompactat 












Dale beton Sant perimetral dalat inferior – 

colectare ape pluviale 

Inchidere depozit neconform Targu Frumos - Adancata 

Sol steril 

650 m 



sustinere 





Balast 16/32 mm Acoperire corp deseuri – 

Drenare gaz 




necompactat 

Langa locul de pozare 








5.153 mp Pe amplasament 






Inchidere depozit neconform Harlau 

Sol steril 



sustinere 





470 m Langa locul de pozare 













Drenarea gazelor 




necompactat 









800 m Langa locul de pozare 

1.8.2 Cantitati de substante periculoase prezente la un moment dat in incinta depozitului 

si a statiilor de transfer si consumuri estimate 

Substanta / material Loc depozitare sau utilizare Consum zilnic 

l/zi 

Consum annual 

l/an 

Hipoclorit de sodiu Gospodaria de apa 3.1 967,2 

Motorina Platforma tehnologica 1 164,68 351 500,76 

Ulei de motor Platforma tehnologica 12 4 243 

Utilajele si echipamentele cu care vor fi dotate facilitatile proiectate vor fi noi si de ultima generatie, 

astfel incat eventualele descarcari accidentale de substante periculoase (ex. motorina, ulei de 

motor, hipoclorit de sodiu etc.) vor fi in totalitate evitate. 

Cantitatea de produse periculoase ce vor fi prezente pe amplasamentul acestor facilitati variaza in 

functie de mai multi factori: proces tehnologic, schimburi de lucru, consum de apa etc. 

Acest lucru va fi asigurat si prin instruirea corespunzatoare a personalului angajat, instruiri ce vor 

cadea in responsabilitatea operatorului acestor facilitati. 

1.9 INFORMATII DESPRE POLUANTI FIZICI SI BIOLOGICI 

Depozitul, cat si statia de transfer si statiile de sortare si compostare – ca obiective noi prevazute 

in proiect – pot fi surse de poluare fizica, chimica si biologica. 

1.9.1 Poluarea fizica 

Principala forma de poluare fizica produsa de un depozit de deseuri in faza de constructie cat si in 

cea de exploatare este poluarea sonora. 

Nu exista poluare prin vibratii, unde electromagnetice, radiatii ionizante. 

Sursele de poluare sonora sunt: 

a) in faza de constructie - functionarea utilajelor de constructie si transport materiale; 

b) in faza de exploatare - functionarea utilajelor de transport deseuri, utilajelor de compactare 

deseuri, utilajelor de sortare si eventual utilajelor de constructie a unei noi celule. 




Atat in faza de constructie, cat si in faza de exploatare, este posibil ca pe amplasamentele 

mentionate - in anumite momente - sa se realizeze nivele semnificative de zgomot, dar acestea nu 

vor fi perceptibile la limita mediului protejat. (Prin ―mediu protejat‖ se intelege mediul locuit urban 

sau rural, locuri de recreere, odihna etc. care - in cazul de fata - se afla la minimum 1000 m 

distanta). 

Masurile pentru reducerea nivelului de zgomot la nivelul zonelor locuite invecinate sunt: 

includerea de specificatii tehnice pentru echipamentele de productie (prevederea cu 

sisteme de reducere a zgomotului); 

intretinerea corespunzatoare a echipamentelor de lucru; 

stabilirea unui program de limitare a traficului in incinta si in exterior (pe ore si zile). 

Se estimeaza ca nivelul constant de zgomot realizat pe suprafata depozitului sau in statiile de 

transfer in fazele de constructie si de exploatare va fi mai mic decat cel acceptat pentru incinte 

industriale (65 dB(A)). 

1.9.2 Poluarea chimica 

Factorii de mediu care pot suferi poluari chimice ca urmare a realizarii obiectivelor noi propuse 

sunt: apa, aerul, solul. 

Detalii privind posibilele mecanismele de poluare, estimarile de poluanti emisi in mediu si formele 

de impact determinate pentru fiecare factor de mediu in parte sunt prezentate in capitolul 4 din 

continutul acestui raport. 

1.9.3 Poluarea biologica 

Tipurile de poluare biologica specifice facilitatilor de gospodarire a deseurilor menajere: 

poluarea biologica propriu zisa, constand in atragerea si inmultirea speciilor care sunt 

vectori de agenti patogeni – muste, tantari, sobolani, pasari; 

poluarea bacteriologica constand in inmultirea unor germeni patogeni sau paraziti prezenti 

in mod normal in deseuri. 

Referitor la poluarea bacteriologica, problema principala de impact nu este neaparat existenta - de 

altfel specifica si altor medii antropice si chiar celui natural - a germenilor patogeni in masa de 

deseuri, cat limitarea surselor si cailor de diseminare a acestora. 

Factorii de mediu care pot suferi poluare bacteriologica ca urmare a realizarii obiectivelor noi 

propuse sunt: apa, aerul, solul. 

Masurile necesar a fi luate sunt pastrarea curata a incintei si halelor, mentinerea de procese 

aerobe si temperaturi corespunzatoare proceselor in zonele de compostare si maturare, etc. 

Detalii privind formele de impact determinate pentru fiecare factor de mediu in parte sunt 

prezentate in capitolul 4 din continutul acestui raport. 

De asemenea, in capitolul 4 sunt analizate masurile prevazute in proiect in scopul limitarii sau 

combaterii diferitelor forme de poluare. 

1.10 DESCRIEREA PRINCIPALELOR ALTERNATIVE STUDIATE 

In aceasta sectiune, vor fi definite si examinate solutiile tehnice alternative pentru dezvoltarea unui 

sistem de management integrat al deseurilor, precum si atingerea tintelor, asa cum au fost stabilite 

anterior. 




Intr-o prima etapa, se vor analiza optiunilor tehnice pentru componentele sistemului de 

management al deseurilor. 

In cea de-a doua etapa se vor evalua alternativele sistemului de management integrat al 

deseurilor. 

Prima etapa: Evaluarea optiunilor tehnice pentru componentele sistemului de management al 

deseurilor, astfel: 

A. Colectarea deseurilor 

1. Deseuri menajere 

2. Deseuri asimilabile celor menajere din comert, industrie, institutii 

3. Deseuri din ambalaje 

4. Deseuri biodegradabile 

5. Deseuri voluminoase 

6. Deseuri din parcuri si gradini 

7. Deseuri din piete 

8. Deseuri stradale 

9. Namoluri de la statiile de epurare 

10. Deseuri periculoase din deseuri menajere 

11. Deseuri din constructii si demolari 

12. Alte fluxuri de deseuri 

B. Transportul si transferul deseurilor 

C. Reciclarea si recuperarea deseurilor din ambalaje 

D. Tratarea deseurilor biodegradabile 

E. Depozitarea deseurilor 

F. Inchiderea depozitelor de deseuri neconforme 

sunt descrise si analizate din punct de vedere al : 

- Tintelor generale (nationale, regionale, judetene) 

- Obiectivelor specifice 

- Justificarii necesitatii masurilor propuse. 

In figura urmatoare se prezinta metodologia impreuna cu criteriile de evaluare folosite in aceasta 

prima etapa pentru analiza de optiuni. 

Colectarea si transportul deseurilor 

Reciclarea si recuperarea deseurilor din ambalaje 

Tratarea deseurilor biodegradabile 

Depozitarea deseurilor 

Inchiderea depozitelor neconforme 




Descrierea si cuantificarea tintelor generale 

Justificarea necesitatii masurilor propuse 

Descrierea optiunii propuse 

Criterii de evaluare a optiunilor 

Tehnice 

Sociale 

Economice 

Mediu 

Aplicabilitate 

Selectarea optiunii recomandate 

Dotari necesare 

Beneficiile implementarii 

Figura 1.10-1: Schema logica a analizei optiunilor 

A doua etapa: Evaluarea alternativelor sistemului de management al deseurilor. 

1.10.1 Colectare si transport 

Tabel 1.10-1: Analiza de optiuni privind tipul de colectare deseuri reziduale 

Optiuni 

1. „Din poarta 

in poarta”, 

recipienti mici 

(60 litri) si 

preluare de 

saci menajeri 

2. Centre de pre-colectare 

3. „din poarta in poarta”, 

pubele 120/240 litri 




ASPECTE SOCIALE 

Grad de 

colectare 

Maxim 

Minim prin disconfortul transportului la centrul de 

colectare 

In zonele rurale exista riscul necolectarii 

intregului deseu 

Maxim 

Confort 

Confort ridicat 

pentru 

utilizatorii: 

deşeurile sunt 

colectate direct 

de la case 

individuale; 

Confort redus 

legat de spaţiul 

necesar: sacii 

trebuie să fie 

depozitati 

până la 

următoarea dată 

de colectare. 

Mediu, deseul trebuind a fi transportat la punctul 

de colectare din zonele de blocuri: Deseul 

trebuie transportat la container, care poate fi 

amplasat la o distanta de pana la 100m 

Confort scazut in zonele de gospodarii 

individuale datorita distantei mari pana la 

punctele de pre-colectare. 

Confort ridicat legate de spaţiul necesar: 

containerele sunt amplasate pe stradă, adică în 

afara oricarei incinte, având, de obicei, o 

frecvenţă ridicată de colectare. 

Confort ridicat legat de 

colectare: deşeurile sunt 

colectate direct de la case 

individuale. 

Confort scăzut legat de 

spaţiu necesar: deoarece 

pubelele/ containerele 

sunt plasate de obicei intro 

incinta. 

Obisnuinta Maxima Minima Maxima 

Nota 2 3 1 

ASPECTE TEHNICE 

Colectare 

Frecventa 

ridicata de 

colectare 

necesara 

Efort fizic ridicat 

din partea 

incarcatorilor 

Probleme de 

spatiu privind 

depozitarea 

temporara in 

gospodarii 

Flexibilitate ridicata in fracventa colectarii 

Efort fizic redus din partea incarcatorilor 

Probleme de spatiu pentru depozitarea 

pubelelor/containerelor pe strazi 

Flexibilitate ridicata in 

fracventa colectarii 

Efort fizic redus din partea 

incarcatorilor 

Probleme de spatiu pentru 

depozitarea 

pubelelor/containerelor in 

gospodarii 




Depozitare 

Spatiu de 

depozitare a 

recipientelor in 

proprietate pana 

la colectare 

Spatiu de depozitare a recipientelor pe strada. 

Spatiu de depozitare a 

recipientelor in proprietate 

pana la colectare 

Constructii 

speciale 

Nu 

Platforma betonata, deci necesitatea obtinerii 

unor suprafete in acest scop 

Nu 

Dimensiuni 

Recipiente 

(cosuri de gunoi 

de 60 litri) + saci 

menajeri 

aferenti 

Conteinere de 1,1 mc/pubele de 240 l 

Pubele de 120/240 litri 

Nota 3 2 1 

ASPECTE ECONOMICE 

Cost 

investitional 

in recipiente 

Ridicat 

Mediu 

Scazut 

~ 28 €/m 3 ~ 23 €/m 3 ~18,5 €/m 3 

250€/m 3 

205€/m 3 

167€/m 3 

Cost 

investitional 

in constructii 

0 

~1.000 €/locatie/12 years = 83 €/an 

Fiecare locatie consta in 3 x 1,1 m 3 containere., 

colectate saptamanal (in medie) = 52 x 3 x 1,1 

0 

m 3 /anr = 171,6 m 3 /an 

Cost ~ 0,5 €/m 3 

Cost 

investitional 

in masini de 

colecta 

(inlocuite la 

fiecare 12 

ani) 

Scazut 

Mediu 

Investitia ~ 120.000 €. Cost/an = 10.000€/anr = 

Dublu fata de 

40 €/zi lucratoare 

optiunea 2: 

Deseu colectat/zi = 3 x 16 m 3 = 48 m 3 

~2€ /m 3 

Cost ~ 1€/m 3 

Ridicat 

De 4 ori mai mare decat 

optiunea 2: 

~4€ /m 3 

Cost 

consumabile 

In Saci = 52 

saptamani x 

0,04 €/buc / 60 

litri = 

35 €/m 3 0 0 

Costuri 

operationale 

anuale 

mediu 

+2 €/m 3 fata de 

opt. 2 

Scazut 

X €/m 3 

Ridicat 

+4 €/m 3 fata de optiunea 2 

COST 

ANUAL 

X + 67 €/m 3 X + 24,5 €/m 3 X + 26,5 €/m 3 

Nota 3 1 2 




ASPECTE DE MEDIU 

Riscuri 

Risc de 

spargere a 

sacilor menajeri 

in caz de 

depozitare mai 

indelungata in 

strada 

Risc de deteriorare a conteinerelor in timp (loviri, 

furturi, incendieri, etc.) fiind amplasate pe un 

spatiu „al nimanui‖, posibile desertari de deseuri 

langa conteinere 

Risc minim de deteriorare 

Nota 3 2 1 

APLICABILITATE IN ZONA URBANA – BLOCURI 

Posibila 

amplasare 

Doar in zonele 

unde exista 

spatiu pentru un 

numar suficient 

de saci. 

Da 

Nu 

Implementari 

anterioare 

In tari unde 

acest sistem a 

fost implementat 

se fac eforturi 

pentru 

inlocuirea lui cu 

un alt sistem 

Cel mai utilizat 

Nu exista 

Nota 2 1 - 

APLICABILITATE IN ZONA URBANA – GOSPODARII INDIVIDUALE 



Da Amplasare dificila in zona urbana de case Da 

Implementari 





pentru 


un alt sistem 

Rare, de obicei in tari slab dezvoltate 


Nota 2 3 1 

APLICABILITATE IN ZONA RURALA 



Da 

Foarte dificila, datorita necesitatii realizarii unor 

platforme betonate pe spatiul public 

Da 

Implementari 





pentru 


un alt sistem 


Deja implementat in multe 

comune din Judetul Iasi 




Acces auto 

Da, cu 

mentiunea ca in 

anumite zone si 

in anumite 

perioade ale 

anului exista 

riscul de a nu se 

putea colecta de 

la toate 

gospodariile. 

Da, avand in vedere amplasarea lor langa 

drumurile principale (nationale, judetene, 

comunale sau chiar strazi/ulite 

pietruite/asfaltate) 

Da, cu mentiunea ca in 

anumite zone si in 

anumite perioade ale 

anului exista riscul de a nu 

se putea colecta de la 

toate gospodariile. 

Nota 3 2 1 

Media finala este determinata luand in calcul notele de mai sus cu ponderile urmatoare: 

- aspecte sociale 10% 

- aspecte tehnice 20% 

- aspecte economice 50% 

- aspecte de mediu 10% 

- aplicabilitate 10% 

Opţiunea de colectare optimă pentru fiecare zonă (urban - blocuri - urban, rural), va fi determinata 

prin calcularea notelor medii de mai sus cu procentele aferente fiecarui criteriu. Rezulta astfel 

urmatoarele note finale: 

Tabel 1.10-2: Notele optiunilor analizate 

Sursa: Analiza Consultantului 

Nota Optiunea 1 Optiunea 2 Optiunea 3 

Urban - blocuri 2,80 1,50 NA 

Din tabelul de mai sus este evidenta alegerea: 

Urban – case 2,80 1,70 1,50 

Rural 2,90 1,60 1,50 

optiunii 2 pentru zona urbana – blocuri: puncte de pre-colectare 

optiunii 3 pentru zona urbana – gospodarii individuale si zona rurala: pubele 

individuale. 

1.10.2 Deseuri asimilabile celor menajere din comert, industrie, institutii 

Pentru colectarea deseurilor din comert, industrie si institutii, similare cu cele menajere, exista 

urmatoarele optiuni: 

a) sa se realizeze colectarea acestora, in amestec, in cadrul unei pubele de deseuri 

colectate mixt; 

b) sa se realizeze colectarea selectiva a deseurilor asimilabile, pe mai multe fractii; 




Optiunea a) este posibila, dar nu este recomandata, deoarece mari cantitati de deseuri reciclabile 

sunt depozitate direct in cadrul depozitului central in loc sa fie supuse valorificarii. Pentru acest tip 

de deseuri, colectarea separata pe doua fractii este foarte usor de realizat; 

Optiunea b) este in concordanta cu Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor si este esentiala 

pentru atingerea tintelor impuse prin tratatul de aderare a Romaniei la Comunitatea Europeana cu 

costuri investitionale minime. 

1.10.3 Deseuri din ambalaje 

Pentru colectarea deseurilor din ambalaje exista urmatoarele optiuni: 

a) sa se realizeze colectare selectiva a deseurilor reciclabile, reprezentand deseuri din 

ambalaje, plastic, sticla, hartie si carton etc. colectate intr-o singura pubela denumita 

„pubela deseuri reciclabile‖; 

b) sa se realizeze colectare selectiva a deseurilor reciclabile, reprezentand deseuri din 

ambalaje, plastic, sticla, hartie si carton etc. colectate in recipienti personalizati individual 

pentru fiecare tip de fractie reciclabila. 

Ambele optiuni sunt in concordanta cu Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor si putandu-se 

atinge tintele impuse prin Tratatul de Aderare a Romaniei la Comunitatea Europeana. 

Tabel 1.10-1: Analiza de optiuni privind colectarea deseurilor din ambalaje 

Optiuni 

1. un singur recipient pentru toate 

deseurile reciclabile 

2. 3 recipienti (pubele sau 

containere) pentru deseuri 

reciclabile: 

Hartie/carton; plastic/metal; sticla 


Grad de colectare 

selectiva 

Mic 

Maxim 

Confort Maxim Mediu 

Obisnuinta Maxima Medie 

Nota 1 2 


Colectare Efort fizic minim Efort fizic minim 

Depozitare Spatiu de depozitare redus Spatiu de depozitare mare 




Optiuni 

Constructii 

speciale 

Dimensiuni 

1. un singur recipient pentru toate 

deseurile reciclabile 

Nu 

Recipienti (pubele de 240 litri sau 

containere de 1.100 l) 

2. 3 recipienti (pubele sau 

containere) pentru deseuri 

reciclabile: 

Hartie/carton; plastic/metal; sticla 

Nu 

Recipienti (pubele de 120 litri sau 

containere de 1100 l) 

Nota 2 1 


Cost investitional 

in recipienti 

Mediu 

Mare 


in constructii 

- - 


in masini de 

colecta 

Mediu 

Mediu 

Cost consumabile - - 

Costuri 

operationale 

anuale 

Mediu 

Mediu 

Nota 1 2 


Riscuri 

Gradul de colectare selectiva fiind mai 

mic, exista un impact asupra mediului 

prin nevalorificarea la maxim a 

deseurilor reciclabile 

- 

Nota 2 1 

APLICABILITATE 

Usurinta in 

introducerea 

sistemului 

Mentinerea 

colectarii selective 

in timp 

Da 

Usor 

Da 

Usor 

Nota 1 1 




Media finala este data luand in calcul notele de mai sus cu ponderile urmatoare: 

aspecte sociale 10% 

aspecte tehnice 20% 

aspecte economice 50% 

aspecte de mediu 10% 

aplicabilitate 10% 

Astfel, rezulta urmatoarele note finale: 

optiunea 1: nota 1,3 

optiunea 2: nota 1,6 

Avand in vedere notele de mai sus se impune alegerea optiunii 2, colectarea selectiva pe fractii a 

deseurilor reciclabile. 

In cele ce urmeaza se analizeaza 2 variante de colectare selectiva pe fractii a deseurilor 

reciclabile: din poarta in poarta, respectiv centre de precolectare: 

Tabel 1.10-2: Analiza de optiuni privind colectarea selectiva 

Optiuni 



2. centre de pre-colectare 


Grad de colectare 

Confort 

Maxim 

Maxim 

Minim 

prin disconfortul transportului la centrul de 

colectare 

In zonele rurale exista riscul necolectarii 

intregului deseu 

Mediu, deseul trebuind a fi transportat la 

centrul de colectare 

Obisnuinta Maxima Minima 

Nota 1 2 



Depozitare 

Spatiu de depozitare a 

recipientelor in proprietate 

pana la colectare 

Spatiu de depozitare a recipientelor pe strada. 




Optiuni 




Constructii speciale Nu Nu, necontinand parte organica 

Dimensiuni Pubele de 120/240 litri Conteinere de 1,1 mc/pubele de 240 l 

Nota 1 1 


Cost investitional in 

recipiente 

Mare 

Mic 


constructii 

0 In functie de locatie 


masini de colecta 

Mare 

Mic 

Cost consumabile 0 0 

Costuri operationale 

anuale 

Mediu 

Mic 

COST ANUAL Ridicat Mic 

Nota 2 1 


Riscuri 

Risc minim de deteriorare 

Risc de deteriorare a conteinerelor in timp 

(loviri, furturi, incendieri, etc.) fiind amplasate 

pe un spatiu „al nimanui‖, posibile desertari de 

deseuri langa conteinere 

Nota 1 2 


Posibila amplasare Nu Da 

Implementari 

anterioare 

Nu exista 


Nota - 1 


Posibila amplasare Da Da 

Implementari Cel mai utilizat Da 

Nota 1 2 





Optiuni 





Implementari 

Rare, de obicei in tari slab 

dezvoltate 


Acces auto 

Da, cu mentiunea ca in 

anumite zone si in anumite 

perioade ale anului exista 

riscul de a nu se putea 

colecta de la toate 

gospodariile. 

Da, avand in vedere amplasarea lor langa 

drumurile principale (nationale, judetene, 

comunale sau chiar strazi/ulite 

pietruite/asfaltate) 

Nota 2 1 








Rezulta, astfel, urmatoarele note finale 

Table 1.10-3: Notele optiunilor analizate 

Din tabelul de mai sus este evidenta alegerea 

Nota Optiunea 1 Optiunea 2 

Urban - blocuri NA 1,2 

Urban – case 1,5 1,3 

Rural 1,6 1,2 


Optiunii 2 pentru zona urbana: platforme de pre-colectare 

Optiunii 2, pentru zona rurala, gospodarii individuale: platforme de pre-colectare. 

Sintetizand, sistemul de colectare al deseurilor din ambalaje se prezinta astfel: 

 

 

Zona urbana – blocuri: o platforma de precolectare la 200 de persoane dotata cu: 

1. Un container albastru de 1.100 litri pentru fractia hartie/carton, colectarea 

realizandu-se la 7 zile (o data/saptamana) 

2. Un container galben de 1.100 litri pentru fractia plastic/metal, colectarea 


3. Un container verde de 1.100 litri pentru fractia sticla, colectarea realizanduse 

o data pe luna. 

Zona urbana – gospodarii individuale - un punct de precolectare la 50 de 




gospodarii dotat cu: 



2. Un container galben de 1.100 litri pentru fractia plastic/metal, colectarea 


3. Un container verde de 1.100 litri pentru fractia sticla, colectarea realizanduse 

o data pe luna. 

 

Zona rurala - un punct de precolectare la 250 persoane dotat cu: 

1.10.4 Deseuri biodegradabile 


realizandu-se la 15 zile (de 2 ori pe luna) 

2. Un container galben de 1.100 litri pentru fractiile plastic/metal, colectarea 

realizandu-se la 15 zile (de 2 ori pe luna) 

3. Un container verde de 1.100 litri pentru fractia de sticla, colectarea 

realizandu-se o data la doua luni. 

Reiterand analiza de optiuni pentru deseurile reziduale se va observa, in mod similar, ca optiunile 

castigatoare sunt: 

pentru zona urbana – blocuri: platforme de pre-colectare 

pentru zona urbana – gospodarii individuale: pubele individuale 

pentru zona rurala: recipienti mici si preluare de saci menajeri. 

Totusi, mai exista o optiune ce poate fi luata in calcul, si anume colectarea fractiei organice si a 

rezidualului in acelasi recipient, urmand ca separarea sa se realizeze la statia de tratare mecanobiologica. 

Analiza este prezentata in cele ce urmeaza: 

Tabel 1.10-3: Analiza de optiuni privind colectarea deseurilor biodegradabile 

1. Colectare in comun a 

deseului rezidual si celui 

biodegradabil 

2. Colectare separata a deseului 

biodegradabil de cel rezidual 


Grad de colectare Mediu Maxim 

Confort Maxim Mediu 

Obisnuinta Maxima Medie 

Nota 1 2 






Constructii speciale Nu Nu 

Spatiu - Dublu fata de optiunea 1 

Nota 1 2 



recipiente 


constructii 

Costuri operationale 

anuale 

- Dublu fata de optiunea 1 

0 0 

- Cu circa 10% mai mari ca in varianta 1 

Nota 1 2 


Riscuri Risc minim Risc minim 

Nota 1 1 


Posibila amplasare Da Necesita spatiu suplimentar 

Contaminare posibila 

cu alte tipuri de 

deseuri 

Deja colectat impreuna cu 

cel rezidual 

Da 

Nota 1 2 







cel rezidual 

Mai redusa 

Nota 1 1 






Altele 


cel rezidual 

Mai redusa 

Costuri foarte mari de colectare pentru cantitati 

foarte mici colectate 




Nota 1 2 








Rezulta, astfel, urmatoarele note finale: 

Table 1.10-4: Notele optiunilor analizate 


Nota Optiunea 1 Optiunea 2 

Urban - blocuri 1 1,4 

Urban – case 1 1,3 

Rural 1 1,4 

Rezulta castigatoare pentru zona urbana optiunea 1, aceea de a avea colectate deseurile 

biodegradabile impreuna cu cele reziduale intr-un singur recipient de „deseuri reziduale‖ a carui 

compozitie va fi preponderent biodegradabila. Acesta va fi colectat si transportat catre statia MBT 

in scopul tratarii si depozitarii ulterioare. 

Compostarea individuala a deseurilor biodegradabile este recomandata in zonele rurale unde, intrun 

fel sau altul, exista un sistem de compostare, insa necontrolat. 

In 2013, compostarea individuala se va realiza doar in 25% din gospodariile din mediul rural (acele 

gospodarii ce vor primi recipient pentru compostarea individuala vor composta 50% din fractia 

biodegradabila generate in deseul menajer). Pentru anul 2016, s-a estimate ca 50% din 

gospodariile rurale vor practica compostarea individuala. 

Figura 1.10-2: Boxe din lemn si plastic pentru compostarea in gospodarii 




Avand in vedere cantitatile mici ce raman necompostate in gospodarii, deci un rezultat 

nesemnificativ la nivelul judetului si, mai ales, costurile foarte mari de colectare, fractia 

biodegradabila ramasa necompostata in gospodarie va fi colectata impreuna cu fractia 

nereciclabila (fractia „altele‖) intr-un singur recipient de „deseuri reziduale‖. Acestea vor fi 

transportate catre depozit prin intermediul statiilor de transfer. 

Sintetizand, sistemul de colectare al deseurilor biodegradabile si reziduale se prezinta astfel: 

 

Zona urbana – blocuri: un punct de precolectare la fiecare 200 de persoane dotat 

cu 7 pubele de 240L, ce vor fi colectate o data la 2 zile, puncte amplasate astfel: 

Blocuri inalte (peste 4 etaje): in camerele de precolectare existente la 

parterul blocurilor; 

Blocuri de maxim 4 etaje: pe platformele de precolectare existente 

 

Zona urbana si rurala – gospodarii individuale: 

o pubela de 120 litri in gospodarie pentru fractia biodegradabila si cea 

reziduala, pubela ce va fi colectata o data la 7 zile; 

1.10.5 Deseuri voluminoase 

Avand in vedere faptul ca gestionarea deseurilor voluminoase generate de populatie, ca parte a 

deseurilor municipale, cade in sarcina autoritatilor publice locale, prin serviciul de salubrizare 

(conform Legii nr. 101/2008), operatorii de salubritate desemnati vor asigura si colectarea acestui 

tip de deseuri, prin campanii de colectare regulate. In urma estimarii consultantului, 3 campanii 

anuale de colectare a deseurilor voluminoase sunt suficiente. 

Deseurile voluminoase vor fi colectate din intregul judet si vor fi transportate la statia de sortare de 

la Tutora, pentru a fi dezmembrate si depozitate in depozitul conform. Astfel au fost furnizate spatii 

pentru depozitarea temporara a deseurilor voluminoase: 6 containere de 40 m 3 la Statia de Sortare 

Tutora. 

1.10.6 Deseuri din parcuri si gradini 

Deseurile din parcuri si gradini sunt reprezentate de totalitatea deseurilor colectate din cosurile de 

gunoi amplasate pe aleile parcurilor, dar includ si o fractie „verde‖ formata din frunze si crengi. Ca 

si ipoteza, s-a considerat ca acest tip de deseu se genereaza doar in mediul urban. 

Ponderea cea mai mare in acest tip de deseu o au deseurile „verzi‖, fractia organica reprezentand 

90% din total. 

Pentru colectarea deseurilor din parcuri si gradini exista urmatoarele optiuni: 

a) sa se realizeze colectarea in amestec a deseurilor din parcuri si gradini; 

b) sa se realizeze colectare separata a deseurilor din parcuri si gradini. 

Optiunea a) nu este o optiune viabila deoarece acest tip de deseu este singurul producator de 

compost pentru fertilizare. 

Optiunea b) este optiunea viabila datorita si faptului ca in acest mod se vor putea atinge tintele 

privind reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile depozitate, la nivel judetean. 

Aceste tipuri de deseuri vor fi colectate in mai multe tipuri de recipiente: cosuri de gunoi de 50 l, 

pubele de 240 l pentru fractia reciclabila, conteinere de 1,1 mc si 18 mc pentru fractia „verde‖. 

1.10.7 Deseuri din piete 




Pentru deseurile din piete exista urmatoarele optiuni privind colectarea: 

a) colectare mixta 

b) colectare duala intr-o fractie biodegradabila si una „mixta‖, ce nu va fi supusa reciclarii 

datorita gradului mare de impurificare cu deseuri biodegradabile. 

Avand in vedere pobderea mare de deseuri biodegradabile din total generat in acest mediu (85%) 

recomandarea este ca optiunea castigatoare sa fie b). 

Tipurile de recipiente in care se va face colectarea acestor tipuri de deseuri sunt conteinere de 1,1 

mc, intr-un raport 1: 2 - deseu mixt: deseu biodegradabil. 

1.10.8 Deseuri stradale 

Colectarea deseurilor stradale va fi una de tip mixt, in cosuri de gunoi de 50 l (la distante de 150- 

200 m) si conteinere de 1,1 mc. 

Pentru colectarea deseurilor provenite din curatenia stradala exista urmatoarele optiuni: 

a) sa se realizeze colectarea manuala a deseurilor stradale; 

b) sa se realizeze colectare manuala si mecanizata a deseurlor stradale. 

Optiunea a) nu este o optiune viabila deoarece necesita personal numeros si totodata si materiale 

si pubele mobile pentru fiecare lucrator in parte. 

Optiunea b) este optiunea alesa, prin care se poate realiza eficient curatenia stradala. 

In mediul rural insa, optiunea a) este cea viabila datorita distantelor foarte mici de strazi ce trebuie 

curatate. 

1.10.9 Deseuri din constructii si demolari 

Aceasta categorie cuprinde deseurile din activitatile de constructii si demolari (resturi de caramizi, 

moloz, elemente de structura – buiandrugi, placi, etc – lemn (ferestre, usi, astereala, sarpante), 

sparturi de gresie si faianta, sticla (geamuri obisnuite, geam armat), resturi de elemente de izolatii 

(carton asfaltat, polistiren, etc). Colectarea acestor deseuri este asigurata de catre firmele de 

constructii (prin contracte obligatorii la nivel de autorizatie de construire sau demolare). In acest 

moment nu exista date suficiente in ceea ce priveste modul de colectare, transport, reciclare si 

recuperare a acestui tip de deseuri. 

Responsabilitatea tratarii, inclusiv a transportului deseurilor din constructii si demolari revine 

generatorilor/detinatorilor acestora, primariile fiind obligate sa indice amplasamente pentru 

eliminare, modalitatea de eliminare si ruta de transport. 

In conformitate cu principiul „poluatorul plateste‖, fiecare generator de acest tip de deseuri are 

obligatia de a asigura eliminarea deseurilor din constructii si demolarii, in conditiile prevazute de 

legislatia de mediu in vigoare. In acest sens, fiecare generator va transporta cu mijloace proprii 

direct la depozit sau va plati operatorului de colectare sa i se preia acest tip de deseu. 

Prin caietul de sarcini, in cadrul procedurii de atribuire a contractelor de colectare a deseurilor in 

judetul Iasi, operatorul desemnat va avea obligativitatea sa preia (la cererea generatorilor) 

deseurile din constructii si demolari, costurile de transport si depozitare a acestor deseuri fiind 

suportate de generator. 

1.10.10 Alte fluxuri de deseuri 

Deseuri periculoase continute in deseuri menajere 




In prezent, in judetul Iasi nu se realieaza colectarea separata a deseurilor periculoase continute in 

deseurile menajere, insa dupa implementarea SMID, autoritatile publice vor avea responsabilitatea 

colectarii acestor tipuri de deseuri. 

In vederea colectarii deseurilor periculoase, urmatoarele optiuni pot fi luate in considerare: 

a) Campanii de colectare „din poarta in poarta‖ 

b) Puncte de precolectare 

Cea mai buna solutie pentru colectarea deseurilor periculoase este data de campaniile de 

colectare ‖din poarta in poarta‖, derulate de 2 ori pe an, in intregul judet, deoarece stocarea 

temporara a acestui tip de deseuri este nesigur pentru populatie si pentru mediu. 

Datorita numeroaselor tipuri de deseuri periculoase, transportul acestora se va face in camioane 

speciale (compartimentate). Pentru ca autoritatile publice au responsabilitatea colectarii acestui tip 

de deseuri, viitorii operatori vor avea responsabilitatea de colectare a acestuia. Aceasta cerinta va 

fi specificata in documentatia licitatiei pentru desemnarea operatorilor. 

Acest tip de deseu va fi transportat direct la facilitatea de incinerare din judetul Iasi (SC AVAND 

SRL implementeaza in prezent o facilitate de incinerare a deseurilor periculoase) 

Deseuri din echipamente electrice si electronice (DEEE) 

Conform prevederilor Directivei privind DEEE, colectarea, recuperarea si reciclarea deseurilor de 

echipamente electrice si electronice, precum si costul de recuperare cade in responsabilitatea 

producatorilor. Legislatia romana (HG 1037/2010) defineste responsabilitatea autoritatilor publice 

locale astfel: Obligatia de a asigura colectarea separata a acestor tipuri de deseuri, de a oferi 

producatorilor spatii pentru puncte de colectare, dar si de a dota aceste spatii. 

In vederea colectarii selective a DEEE provenite de la gospodariile particulare, autoritatile 

executive ale unitatilor administrativ-teritoriale au urmatoarele obligatii: 

- De a organiza, de a gestiona si de a coordona colectarea separata a deseurilor de 

echipamente electrice si electronice de la gospodariile particulare si transportul acestora la 

punctele de colectare prin intermediul serviciului public de salubrizare sau prin 

incredintarea colectarii DEEE catre un operator economic colector autorizat de catre 

agentia judeteana pentru protectia mediului, 

- Organizarea de campanii de colectare a DEEE de cel putin o data pe trimestru; 

- Autoritatile executive ale unitatilor administrativ-teritoriale pot solicita producatorilor/ 

organizatiilor colective acoperirea costurilor reale de colectare, transport pana la punctele 

de colectare si stocare temporara a DEEE. 

- De a asigura existenta si functionarea cel putin a unui punct de colectare selectiva a DEEE 

provenite de la gospodariile particulare la 50.000 de locuitori, dar nu mai putin de un punct 

de colectare in fiecare localitate; 

Recipientii necesari pentru punctele de colectare a DEEE vor fi furnizati de către operatorul viitor 

de coelctare care va fi selectat conform legislaţiei române. Costurile au fost luate în considerare în 

raportul ACB, pentru fiecare localitate. Această cerinţă va fi menţionat în documentele de licitaţie 

pentru desemnarea operatorilor . 

Având în vedere că responsabilitatea pentru colectarea, recuperarea şi reciclarea DEEE aparţine 

producătorilor de DEEE, următoarea abordare este recomandat pentru judetul Iasi: 

‣ Utilizarea punctelelor existente de colectare a DEEE; 

‣ Discutarea cu producătorii DEEE rolul autorităţilor locale (municipiu, primărie, etc) în ceea 

ce priveşte colectarea DEEE şi sistemul de reciclare şi de modul în care aceste costuri vor 

fi acoperite de către producători; 




‣ Colectarea şi reciclarea / eliminarea DEEE intră sub responsabilitatea producătorului, prin 

urmare, producătorul trebuie să acopere costurile legate de colectare, transport, reciclare, 

eliminare, etc. Aceste costuri pot fi acoperite prin "taxa de timbru verde", care este inclusa 

în preţul de vânzare al fiecarui nou echipament electric şi electronic. 

Vehicule scoase din uz 

Responsabilitatea colectarii acestui tip de deseu cade in sarcina producatorilor, consiliile locale 

fiind implicate doar in identificarea si eliminarea autovehiculelor scoase din uz / fara proprietar / 

etc. 

Transportul si transferul deseurilor 

Dupa colectare, deseurile urmeaza sa fie transferate catre facilitatile de sortare si TMB, iar apoi la 

depozitele conforme de deseuri pentru depozitare . 

In principiu exista doua moduri de a transporta deseurile de depozitul central si anume: 

transportarea deseurilor colectate cu ajutorul masinilor de colecta direct la depozit; 

transportarea deseurilor colectate cu ajutorul masinilor de colecta intr-o statie de transfer 

de unde urmeaza sa fie transportate in containere de mari dimensiuni cu ajutorul 

camionanelor speciale catre depozit. 

Investitia intr-o statie de transfer se justifica numai daca distanta dintre statie si depozitul conform 

este mai mare de cca. 15 km si transportul deseurilor se face cu ajutorul unor containere de mari 

dimensiuni. In acest fel se reduce numarul transporturilor (deoarece cantitatea de deseuri ramane 

constanta) si se reduce numarul de autogunoiere (daca s-ar opta pentru varianta de transportare a 

deseurilor la depozitul central cu ajutorul autogunoierelor). 

SISTEMUL DE STATII DE TRANSFER 

Problematica de ansamblu 

Statiile de transfer pentru deseuri joaca un rol important in sistemul general de management al 

deseurilor, servind drept legatura intre programul comunitar de colectare a deseurilor menajere si 

asimilabile si locatia finala pentru depozitarea deseurilor. 

Cea mai simpla forma de statie de transfer este o locatie cu zona desemnata pentru receptie unde 

camioanele pentru colectarea deseurilor isi descarca incarcaturile. Adesea, deseurile sunt 

compactate, apoi sunt incarcate in vehicule mai mari (de obicei remorci de transfer) pentru 

transporturi grele catre locatia finala de depozitare, de obicei o statie de compost). 

Intr-o statie de transfer nu se depoziteaza deseurile pe termen lung, compactarea si incarcarea 

deseurilor in camioanele mari de transport lung curier fiind realizata de obicei in cateva ore dupa 

descarcare. 

Consideratii privind decizia de implementare a statiilor de transfer in Judetul Iasi 

Motivul principal pentru a utiliza o statie de transfer este reducerea costurilor de transport a 

deseurilor catre locatiile de depozitare. Compactarea incarcaturilor mici din camioanele de 

colectare a deseurilor pentru a le transfera in unele mai mari in vederea transportului la distante 

mari conduce la reducerea costurilor deoarece echipele pierd mai putin timp cu deplasarea catre si 

de la locatiile de depozitare, colectand astfel mai multe deseuri. 

De asemenea, astfel se reduc atat consumurile de combustibil cat si costurile de intretinere pentru 

flota de autovehicule, traficul se descongestioneaza si emisiile poluante se reduc. 




In plus, o statie de transfer ofera: 

Posibilitatea de a tria deseurile inainte de a fi prelucrate sau depozitate. 

Flexibilitate in selectarea optiunilor privind depozitarea deseurilor. 

Posibilitatea de a servi ca locatie la indemana publicului larg pentru categoriile de deseuri 

ce nu sunt cuprinse in schema generala de management (agabaritice, din debarasari de 

spatii, etc.) 

La statiile de transfer, pe langa activitatile de pregatire a deseului pentru transport la depozitul 

ecologic, lucratorii realizeaza si trierea primara a deseurilor prin identificarea acelor categorii care 

nu se incadreaza in filierele de selectare, compostare sau depunere directa, de exemplu deseuri 

sau materii periculoase, anvelope, baterii auto sau substante cu potential infectios. Eliminarea 

deseurilor necorespunzatoare se face mai eficient la statiile de transfer decat la locatia depozitului 

ecologic. 

Analiza de optiuni 

Pentru statiile de transfer, doua optiuni pot fi luate in considerare. 

Optiunea 1: statie de transfer fara compactare (cu descarcare in containere deschise). 

Optiunea 2: statie de transfer cu compactare 

Tabel 1.10-4: Analiza de optiuni pentru transferul deseurilor 

Optiuni 1. Fara compactare 2. Cu compactare 


Deseu transportat 

Toate tipurile de deseuri municipale 

solide 

Toate, cu exceptia sticlei 

Constructii Simpla Complicata 

Probleme 

operare 

in 

Nu 

Da, cand nu exista electricitate 

Densitatea 

deseului 

transportat 

Containere 

transportate 

~ 0,2 to/m 3 0,55 – 0,65 to/m 3 

2 de aproximativ 7 tone fiecare ~14 

tone in total 

1 (compactat) de aproximativ 18 tone 




Optiuni 1. Fara compactare 2. Cu compactare 

Nota 1 2 

ASPECTE ECONOMICE (statie de transfer + transport) 

CAPEX (8%) + 

OPEX 

Pentru o ST de 17.000 tone/an si o 

distanta de 60 km: 16,3 €/To 







Comentarii 

Nota difera in functie de distanta si cantitatea transportata. 

Nota 

17.000 tpa/60 km 

45.000 tpa/80 km 

1 

2 

2 

1 


Emisii Da, in timpul transportului Emisii mult mai reduse 

Nota 2 1 






Rezulta, astfel, urmatoarele note finale: 

Pentru o ST de 17.000 tone/an si o distanta de 60 km: 

‣ Optiunea 1: nota 1,25 


Pentru o ST de 45.000 tone/an si o distanta de 80 km: 



Potrivit notelor finale, optiunile propuse sunt: 



Total transfer costs (€/to) 



- Pentru cantitati mari si/sau distante lungi de transfer, se recomanda o statie de transfer cu 

compactare (ST Ruginoasa) 

- Pentru cantitati si distante mici, se recomanda o statie de transfer fara compactare (ST Baltati). 

17.000 tpy Transfer Station 

25 

20 

15 

10 

5 

- 

w ithout compaction 

w ith compaction 

20 40 60 80 100 120 140 

Distance (km) 


20 

18 

16 

14 

12 

10 

8 

6 

4 

2 

- 



20 40 60 80 100 120 140 

Distance (km) 






18 

16 

14 

12 

10 

8 

6 

4 

2 

- 



20 40 60 80 100 120 140 

Distance (km) 

Figura 1.10-3: Dependenta costurilor de transport de distanta si solutia de management 

Tipuri de deseuri acceptate 

La statia de transfer sunt acceptate urmatoarele tipuri de deseuri: 

Deseuri solide municipale (DSM) si deseuri provenite din comert similare cu cele 

menajere - generate de gospodarii, intreprinderi, institutii si firme prestatoare de servicii. 

DSM include de obicei o gama larga de materiale inclusiv PET-uri de unica folosinta, 

ambalaje, deseuri alimentare si maculatura. DSM includ un amestec de materii usor 

alterabile si nealterabile. 

Prin implementarea colectarii selective se pot aduce separat la statia de transfer cele doua 

fractii. 

Fractiile vor fi mentinute separate si pe parcursul transportului lung curier, fractia deseuri 

reciclabile fiind destinta procesarii pe linii de selectare, fractia deseuri menajere fiind 

destinata compostarii iar fractia deseuri mixte fiind destinata depozitarii directe. 

Deseuri vegetale provenite din parcuri si gradini – includ, de obicei, frunze, resturi de 

iarba, crengi si tufisuri. Deseurile sunt sortate astfel incat sa poata fi tratate prin tehnica de 

compostare sau pot fi dirijate direct la depozitare finala. 

Deseuri din ambalaje - se colecteaza direct de la populatie sau agenti economici (pe 

filiere diferite de colectarea deseului municipal) si includ materii care pot fi reprocesate 

pentru introducerea in procesul de fabricatie a unor noi produse. Printre materiile reciclabile 

obisnuite se numara hartia, hartia pentru ziare, metalele feroase, plasticul, recipientele din 

sticla si cutiile de aluminiu. 

Deseuri provenite din sortarea deseurilor menajere colectate separat in cadrul pubelei 

„deseuri reciclabile‖. 




Deseuri provenite din curatenia stradala - colectate separat, destinate depozitarii directe 

in cadrul depozitului central de deseuri. 

La statia de transfer nu sunt acceptate urmatoarele tipuri de deseuri: 

Reziduuri rezultate din constructii si demolari (C&D) de cladiri, drumuri si altele. De 

obicei este vorba de beton, caramida, lemn, zidarie, materiale pentru acoperis, ghips, 

mortar, metale si trunchiuri de lemn. Deseurile C&D vor fi transportate direct la depozitul 

ecologic deoarece pe de o parte genereaza probleme de transport (in special in cazul 

camioanelor dotate cu dispozitive speciale datorita densitatii mari a deseurilor) iar pe de 

alta parte datorita posibilitatii de utilizare ca strat de acoperire zilnica la depozitul ecologic. 

Deseurile periculoase sau speciale (DPS) includ materii periculoase generate de spitale, 

cabinete dentare, alte unitati medicale precum si materiile speciale de uz domestic precum 

produsele de curatare, pesticide, erbicide, reziduuri provenite de la automobile precum ulei 

de motor, lichid de frana, antigel si vopsea. Pentru fiecare categorie se ofera o filiera 

specifica de tratare in conformitate cu cerintele legale specifice fiecarei categorii in parte. 

1.10.11 Reciclarea si recuperarea deseurilor din ambalaje 

Sortarea reciclabilelor reprezinta o etapa tehnologica esentiala a procesului de tratare ecologica a 

deseurilor in cadrul schemei de management la nivel judetean. 

Pentru a defini un sistem de sortare trebuiesc definite cateva caracteristici generale cum ar fi: 

distributia zonala a liniilor de sortare; 

tipul de deseu prelucrat; 

gradul de automatizare a sortarii. 

Analizand aceste aspecte au rezultat urmatoarele: 

distributia zonala a liniilor de sortare poate avea trei variante de baza: 

‣ dotarea fiecarei statii de transfer cu linie de sortare; 

‣ dotarea cu linie de sortare numai a platformei tehnologice a depozitului judetean; 

‣ dotarea cu linie de sortare a unor statii de transfer si a platformei tehnologice a 

depozitului judetean. 

Din variantele enumerate se evidentiaza varianta de dotare cu linie de sortare a unor statii de 

transfer si a platformei tehnologice a depozitului central. 

Statiile de transfer care vor fi dotate cu linii de sortare trebuie sa indeplineasca un numar de 

conditii: 

sa deserveasca o populatie de minim 30.000 locuitori; 

zona deservita sa genereze un flux total de deseuri menajere si asimilabile de minimum 

10.000 to/an; 

sa primeasca un flux total de deseuri reciclabile (colectate selectiv) de minimum 3.000 

to/an; 

sa fie amplasate in apropierea unor drumuri usor circulabile pentru a permite preluarea 

fractiilor sortate de catre reciclatori; 

sa existe in apropierea statiei industrii reciclatoare sau agenti reciclatori interesati. 

Tipul de deseu prelucrat poate fi: 

mixt; 

fractie reciclabila; 




fractie biodegradabila. 

Din cele trei tipuri se va prelucra prin sortare numai deseul reciclabil pentru obtinere de fractii 

reciclabile (hartie, carton, PET, plastic, metale feroase, metale neferoase, sticla, lemn), deseul 

reciclabil rezulta din colecta selectiva, asa cum a fost prezentat mai sus. 

Motivatia acestei decizii este data de: 

aspectul social inacceptabil implicat de selectarea de tip reciclare din deseul biodegradabil 

sau mixt, datorita insalubritatii excesive a acestei activitati (a nu se confunda cu activitatea 

de triere a materiei compostabile, aceasta activitate are cu totul alte caracteristici); 

calitatea insuficienta a materiei din fractiile reciclabile datorita ―contaminarii‖ cu material 

biologic putrescibil, umiditate si fractie fina. 

gradul de automatizare a sortarii; dupa acest criteriu, instalatiile se pot clasifica astfel: 

‣ instalatii cu grad minim de mecanizare, unde activitatile de incarcare, transport, 

sortare si prelucrare a fractiilor selectate se realizeaza preponderent manual; instalatia 

se preteaza pentru productivitati mici (debite de deseuri reciclabile prelucrate de maxim 

800 – 1.000 to/an); in aceste instalatii se realizeaza manual sortarea tuturor fractiilor, 

transportul fractiilor sortate (inclusiv a refuzului de sortare) la instalatiile de balotare 

(daca exista) sau la eliminare si de asemenea transportul balotilor se realizeaza cu 

carucioare impinse manual; 

‣ instalatii cu grad mediu de mecanizare unde activitatile de incarcare, transport, 

sortare si prelucrare a fractiilor selectate se realizeaza partial mecanic si partial manual; 

instalatia se preteaza pentru productivitati medii (debite de deseuri reciclabile prelucrate 

cuprinse intre 1.000 si 30.000 to/an) 

alimentarea liniei de sortare se face automat cu mijloace mecanizate 

(buncar cu snec alimentator, banda transportoare, prelucrare mecanica 

primara deseu de tip sortare granulometrica); 

se realizeaza manual sortarea fractiilor de hartie, carton, PET, plastic, 

sticla, lemn; 

se realizeaza mecanizat separarea metalelor feroase si a metalelor 

neferoase (banda magnetica sau electro-magnetica de deferare cu 

descarcare directa in container, agregat de separare automata cu curent 

Eddy sau jet de aer comprimat) 

transportul fractiilor sortate la instalatiile de balotare se realizeaza manual 

cu containere impinse de oameni; 

se realizeaza balotarea tuturor fractiilor prin utilizarea de masini de 

balotare semi-automate (incarcarea manuala si descarcarea automata) cu 

legarea balotilor si masini de prelucrare primara a unor fractii (sfaramator 

de sticla, gauritor de PET-uri, etc.); 

transportul refuzului de sortare la instalatiile de compactare in containere 

se realizeaza mecanizat cu benzi transportoare; 

transportul balotilor si a containerelor de refuz compactat se realizeaza 

mecanizat 

‣ instalatii cu grad mare de mecanizare si automatizare unde activitatile de incarcare, 

transport, sortare si prelucrare a fractiilor selectate se realizeaza preponderent 

mecanic, procesele fiind conduse de o centrala de automatizare; instalatia se preteaza 

pentru productivitati foarte mari (debite de deseuri reciclabile prelucrate de peste 

30.000 to/an) si nu separa decat fractiile: hartie + carton, plastic + PET, metale feroase 

si metale neferoase; gradul de reusita a selectarii, definit ca raport dintre masa de 

material selectat si masa cuprinsa in deseul primar, este mai scazut decat la instalatiile 

cu grad mediu de mecanizare; costurile de realizare si exploatare sunt mari. 




1.10.12 Tratarea deseurilor biodegradabile 

Situatia existenta 

Un proiect privind infiintarea unei statii de compostare (nu statie de tratare mecanica-biologica) cu 

o capacitate de 10.000 de tone pe an este in curs de implementare in incinta depozitului conform 

de la Tutora, proiect finantat prin Grant Guvernamental, dar pentru care finantarea a fost 

suspendata. 

Aceasta statie de compost va prelucra doar deseurile biodegradabile colectate separat din 

Municipiul Iasi – fractia biodegradabila din deseurile din aprcuri, gradini si piete. Pana in prezent, 

doar o parte a constructiei a fost finantata. 

Obiective si tinte 

La nivel de obiective nationale, pana in anul 2013 cantitatea anuala a deseurilor biodegradabile 

depozitate se va reduce pana la 50% din cantitatea inregistrata in 1995 si la 35% pana in 2016. 

Devierea deseurilor biodegradabile care ar trebui sa ajunga la depozitul de deseuri 

din zona proiectului, catre alte facilitati de tratare (statii de compostare sau statii de 

sortare si apoi reciclare): 



Devierea deseurilor biodegradabile de la depozitare se va realiza prin sortarea si reciclarea 

deseurilor din hartie si carton si prin compostarea fractiei organice a deseurilor municipale si prin 

implementarae compostarii individuale in unele zone rurale. 

Sistemul de management integrat al deseurilor din judetul Iasi trebuie sa asigure o capacitate de 

tratare mecano-biologica de 107.068 tone/an, pentru a se putea atinge tinta privind devierea 

deseurilor biodegradabile de la depozitare, aferenta anului 2013. 

Tinta privind devierea deseurilor biodegradabile de la depozitare aferenta anului 2013 va fi atinsa 

prin tratarea biologica a deseurilor: 

In sistem centralizat: in statia MBT propusa la Tutora, 55.000 tone de deseuri 

biodegradabile vor fi deviate de la depozitare 

Compostare in sistem centralizat: 10.000 tone in facilitatea de compost existenta la Tutora; 

Compostarea individuala in 25% din gospodariile rurale (50% din deseurile menajere 

biodegradabile vor fi compostate): 5.000 tone/an; 

reciclarea si valorificarea hartiei: 24.170 tone/an; 

reciclarea si valorificarea lemnului: 13.209 tone/an. 

Analiza de optiuni 

După interesul iniţial pentru compostarea DSM, se pare că a fost o reticenta pentru producerea 

unui produs final de tip compost, din cauza incertitudinilor cu privire la piaţa economică pentru 

aceast material. Cu toate acestea, deşi în general se crede că composturilor din materiale 

separate la sursă sunt susceptibile a produce compost de calitate superioară, ramane totusi un 




interes in compostarea deseurilor separate mecanic, ca parte a unui proces de tratare mecanobiologica. 

Caracteristicile fizice, chimice şi biologice a deseurilor separate mecanic variază de la o statie la 

statie, cu materie reziduala inerta şi conţinutul de metale rămase în compostul rafinat în grade 

diferite. Există dovezi că compostul de cea mai bună calitate produs din separarea mecanica a 

DMS este similar in continut cu compostul de slaba calitate produs din DMS separate la sursa. 

Beneficiul compostului rezultă din materia sa organică şi conţinutul sau de nutrienţi. Îngrijorarea cu 

privire la nivelul de microelemente şi materiale inerte au limitat utilizarea compostului obţinut din 

DMS separate mecanic. O preocupare actuala o reprezinta nivelul posibil ridicat de compusi 

organici toxici, pentru care in prezent exista limite.Principalele opţiuni tehnice pentru tratarea DBM 

(deşeurilor biodegradabile municipale) sunt prezentate mai jos: 

A. Compostare si fermentarea anaeroba (FA) a deseurilor biodegradabile separate la sursa 

In scopul obtinerii de compost din deseurile biodegradabile, unul din procesele urmatoare poate fi 

aplicat: 

• Compostare 

o 

o 

In gramezi, pe platforme in aer liber 

In hale/spatii inchise 

• Conteinere/celule 

• Tambururi rotative 

• Tuneluri/culoare 

• Brazde 

• Fermentare anaeroba 

O evaluara a acestor metode este prezentata in cele ce urmeaza: 




Figura 1.10-4: Analiza de optiuni – Compostare si Fermentare Anaeroba 




B. Statii de tratare mecano-biologice (MBT) 

MBT este un termen generic pentru un mare numar de procese ce prespun tratarea deseurilor 

municipale in 2 etape: una mecanica (in care se sorteaza/elimina anumite componente ale 

deseului – prin sortare sau cernere) si una biologica (compostare, descompunere biologica sau 

fermentare anaeroba). 

Statiile MBT genereaza diverse produse, in functie de procesul utilizat: compost, biogaz, 

combustibil derivat din deseuri (RDF), deseu biostabilizat, etc. 

Procedeul MBT a fost dezvoltat in mai multe tari din Europa, in principal datorita directivei 

europene in ceea ce priveste depozitarea deseurilor biodegradabile precum si a cresterii continue 

a dezaprobarii de catre populatie a tehnologiilor de incinerare. 

Tratarea mecanica 

Are ca scop separarea deseurilor in componente folositoare si/sau in fractii adecvate tratarii 

biologice. 

Tratarea mecanica are urmatoare scopuri: 

- Sortare 

- Separarea fractiei cu capacitate calorica ridicata pentru a fi folosita ca si 

combustibil derivat din deseuri 

- Separarea fractiei metalice prin intermediu unui separator magnetic 

- Dezintegrarea si omogenizarea deseului ce va urma tratarea biologica 

Tratarea biologica 

Descompunerea biologica transforma fractia biodegradabila intr-un compus de tip compost sau/si 

biogaz sau/si deseu bio-stabilizat ce poate fi depozitat. 

Descompunerea biologica poate fi realizata printr-una din metodele prezentate in capitolul 7.4.2.1. 

Utilizare MBT-urilor 

Statiile MBT, ca si alte metode de tratare a deseurilor reziduale (piroliza, gazeificare, bioreactoare) 

vizeaza reducerea cantitatilor depozitate precum si cresterea ratelor de reciclare. (Greenpeace 

Environmental Trust, 2003). 

Tipul statiilor MBT variaza in functie de 2 factori principali: 

- tipul deseului ce se proceseaza (deseuri reziduale, deseuri amestecate cu namolul de la 

statiile de epurare) 

- utilizarea deseului tratat (depozitare, tratare termica). 

Produse finite ale MBT-urilor 

In functie de tipul de deseu procesat si de procesul ales, statiile MBT permit valorificarea fractiilor 

reciclabile si obtinerea fractiilor cu capacitate calorica mare (ce pot fi utilizate ca si combustibil 

derivat din deseuri – RDF), biogaz si/sau compost si/sau deseu biostabilizat. 




Tabel 1.10-5: Variante de utilizare a produselor rezultate in urma tratarii deseurilor in statiile 

MBT 

Produs finit MBT 

Produs de tip 

compost (CLO) 

Metode de utilizare 

Fertilizator; pe terenuri contaminate, inchideri de mine, cariere, etc. 

Combustibil derivat 

din deseuri (RDF) 

Combustibil complementar pentru centrale electro-termice, cuptoare ale 

fabricilor de ciment, incineratore speciale. 

Biogaz 

Deseu stabilizat 

Genereaza electricitate, in amestec cu alte gaze. 

Depozitare. 

O comparative a divereselor tipuri de statii MBT este realizata in tabelul de mai jos: 

• MBT cu pretratarea deseului inainte de depozitare (biostabilizare) 

• MBT cu generare de combustibil derivat din deseuri (RDF) 

• MBT cu pretratarea deseului in scopul incinerarii 




Figura 1.10-5: Analiza de optiuni privind tratarea mecano biologica 




C. Tratamentul termic 

O analiză mai detaliată a diferitelor tipuri de tratament termic nu este necesară deoarece pentru 

toate tipurile de tratament termic costurile (atât de investiţii şi cheltuielile de funcţionare) sunt foarte 

mari, de obicei mai mult de 120 € / an pentru o statie de 100.000 tone/an. 

În acest caz, pentru judeţul Iaşi, acest tip de instalaţie nu este sustenabilă şi nu este recomandată. 

D. Compostarea individuala 

Pentru reducerea cantitatilor de deseuri biodegradabile depozitate, o masura simpla este cea de 

compostare individuala in gospodarie, in recipiente speciale. 

Acest tip de compostare este recomandat in zonele rurale unde, intr-un fel sau altul, exista un 

sistem de compostare, insa necontrolat. 

Compostarea individuala se poate face in modul cel mai simplu, fara costuri importante, la scara 

mica, in curtea proprie, cat mai departe de zona locuita. In acest caz vor fi compostate deseurile 

verzi din gradina, livada si deseurile biodegradabile din bucatarie (coji de cartofi, frunze de varza, 

resturi de fructe si legume, etc.). Se vor evita carnea si oasele care emana un miros fetid si, in 

plus, atrag sobolani si alte rozatoare. 

In cadrul acestui proiect s-a considerat in anul 2013 ca se va composta aproximativ 50% din fractia 

biodegradabila a deseurilor menajere generate de 25% din gospodariile rurale, aproximativ 4.669 

tone. Astfel, pentru 25% din gospodariile rurale din judetul Iasi va fi prevazut cate un recipient de 

compostare individuala de 280 litri. 

Tabel 1.10-6: Analiza de optiuni: compostare individuala vs. compostare centralizata 

Optiuni Compostare individuala Compostare la statiile 

Cost investitional 130.361*10 € = 1.303.610 € 0 

Costuri colectare 0 

Costuri de operare 0 

=0,2 €/to-km * 40 km * 19.613 

tone/an * 12 ani = 1.882.848 € 

11,5 €/to * 19.613 tone * 12 ani = 

2.706.594 € 

TOTAL 1.303.610 € 4.589.442 € 


Analizand cele doua optiuni prezentate mai sus, se observa avantajul compostarii individuale, 

respectiv costuri mult mai mici decat in cazul compostarii in sistem centralizat in cadrul statiei de 

compost. Totusi, exista restrictii in ceea ce priveste tipul deseurilor ce pot fi compostate individual, 

dupa cum s-a prezentat mai sus. 

Conform estimarilor Consultantului, s-a stabilit o cantitate de maxim 50% din deseurile menajere 

biodegradabile ce pot fi compostate in gospodarii, restul fiind reprezentate de carne, oase, resturi 

alimentare necompostabile, cenusa, tutun, mucuri de tigara, guma de mestecat, deseuri 

necompatibile cu compostarea individuala in gospodarii. 

Rezultatul analizei de optiuni 

Analiza de optiuni privind compostarea a condus la recomandarea compostarii in tunel, pentru o 

capacitate de 76.000 tone/an. 

In acelasi sens, tratarea mecano-biologica cu pre-tratarea deseurilor inaintea depozitarii este 

castigatoare in ambele cazuri: cu sau fara faza de maturare pentru tratarea biologica. 




Alegerea se realizeaza în funcţie de ţintă şi de reglementările in vigoare. 

O comparaţie între compostare şi tratarea mecano-biologică este prezentată în tabelul de mai jos: 

Tabel 1.10-7: Compostare vs tratare mecano-biologica 

Parametru Compostare MBT inainte de depozitare 

Tipul deseului 

DBM (Deseu biodegradabil 

municipal) 

DMS (deseu municipal solid) 

Iesire Compost Deseu biostabilizat 

Piata pentru iesiri 

Flexibilitate (in schimbarea 

compozitiei deseurilor) 

Suprafata necesara 

Costuri de investitie si 

operare 

Costuri pentur coelctarea 

separata 

Costuri totale (colectare si 

tratare) 

Dificila de gasit pentru cantitati 

mari 

Medie 

Mai mare decat in cazul MBT 

Mai mici decat in cazul MBT 

Da 

Similare 

Nu este necesara 

Ridicata 

Mai mica decat in cazul 

compostarii 

Mai mari decat in cazul 

compostarii 

Nu 

Din tabelul de mai sus, se iau in considerare urmatoarele aspecte: 

‣ Dificultatea de a găsi o piaţă pentru cantitatea mare de compost rezultat, 

‣ Necesitatea coelctarii separate a deşeurilor biodegradabile şi deşeurilor reziduale pentru 

obtinerea unui compost de bună calitate; 

‣ Faptul că un MBT este mai flexibil în ceea ce priveşte intrările şi, de asemenea, poate fi 

foarte uşor transformat într-o instalaţie de compost (cel puţin parţial); 

‣ Costurile totale pentru colectare, transport şi tratament, care sunt mai mult sau mai puţin 

aceleaşi. 

În cazul judeţului Iaşi este recomandat să se colecteze deşeurile biodegradabile şi reziduale întrun 

singur recipient şi tratarea într-o instalaţie MBT. 

Aceste deşeuri aşa-numitele reziduale, care conţin fracţia biodegradabilă în principal, vor fi tratate 

într-o instalaţie MBT, având în 2 faze de tratare biologica: compostare in tuneluri si o faza de 

maturare. 

1.10.13 Optiuni privind inchiderea depozitelor de deseuri neconforme 

La nivelul judetului Iasi, exista un numar de 4 depozite urbane neconforme la Tutora, Pascani - 

Valea Seaca, Harlau, Targu Frumos – Adancata si Tomesti, si un numar de 420 de platforme 




neecologice de deseuri in mediul rural. 

Inchiderea depozitelor rurale nu face parte din prezentul proiect, deoarece a fost realizata si 

finantata de catre fiecare unitate administrativ-teritoriala de pe raza judetului Iasi, intreaga 

operatiune fiind finalizata la sfarsitul lunii Iulie 2009. 

Depozitul neconform de la Tomesti si-a sistat activitatea in iulie 2009 si urmeaza sa fie inchis in 

urmatoarea perioada, existand deja un proiect in acest sens avand ca sursa de finantare Primaria 

Iasi si Ministerul Mediului. Insa din lipsa de fonduri nu s-au inceput lucrarile de inchidere. 

Depozite urbane neconforme de la Pascani-Valea Seaca si Harlau si-au sistat activitatea in anul 

2009 si depozitul de la Targu Frumos-Adancata care are termen de inchidere 16 iulie 2012. 

Datorita conditiilor de amplasament, depozitele nu pot fi conformate, motiv pentru care trebuie 

respectata data de sistare a depozitarii conform HG nr. 349/2005, iar inchiderea depozitelor trebuie 

efectuata conform Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor aprobat prin Ordinul 

757/2004. 

1.10.14 Verificarea compatibilitatii optiunilor alese in sistemul de management 

integrat al deseurilor 

Asa cum a fost descris anterior, sistemul propus de management al deseurilor acopera toate 

aspectele de management necesare pentru gestionarea deseurilor municipale generate in Judetul 

Iasi. Sistemul propus acopera tot ciclul de management al deseurilor, respectiv: 

colectare si transport; 

transfer; 

tratament biologic al fractiei biodegradabile; 

reciclarea si reutilizarea fractiilor recuperabile; 

depozitarea conforma a deseurilor ramase dupa sortare, tratare si a celor mixte care nu 

au fost colectate separat. 

Toate activitatile subordonate se bazeaza pe schema de colectare aleasa si anume colectare 

selectiva. In functie de sistemul de colectare, statia de sortate care va fi construita va separa 

diferitele tipuri de reciclabile (metal, sticla, plastic si hartie/carton) pentru a permite utilizarea lor de 

catre companiile de reciclare. 

In mod similar, statia de de tratare biologica simpla va trata fractia biodegradabila a deseurilor, 

care este colectata separat in pubela pentru deseuri reziduale, pentru a minimiza cantitatile de 

deseuri biodegradabile care ajung in depozit. Outputul rezultat de la facilitatea TMB este 

reprezentat de materialul biostabilizat – compost. Acesta va fi utilizat pentru realizarea acoperirilor 

zilnice la depozitul conform. 

Se estimeaza ca in primii ani de functionare, impuritatile din pubela pentru deseuri biodegradabile 

vor fi mari, deci statia va opera ca o unitate de tratare simpla. In mod treptat insa, dupa ce 

implicarea publicului se va imbunatati, pentru ca va creste gradul de educare a publicului si acesta 

va deveni si mai familiar cu sistemul, va creste si calitatea compostului, putandu-se identifica solutii 

pentru valorificarea in agricultura. 

Sistemele propuse sunt absolut compatibile intre ele si de fapt eficienta crescuta a sistemului de 

colectare selectiva va rezulta in optimizarea operatiei de sortare, a statiei de compostare si 

maximizarea utilizarii produselor secundare. Colectarea separata conduce la: 

Imbunatatirea calitatii reciclabilelor, care contin mai putine impuritati; 

Imbunatatirea calitatii compostului, care contin cantitati reduse de materiale nedorite (sticla, 

metal, etc). 

Avand in vedere cele de mai sus, se poate observa ca fiecare componenta a sistemului integrat 

este in corelare perfecta cu activitatile care urmeaza, in vederea maximizarii eficientei costului si a 

beneficiilor asupra mediului ale sistemului. 



2. PROCESE TEHNOLOGICE 

2.1 PROCESE TEHNOLOGICE DE PRODUCTIE 

2.1.1 Statii de transfer 

Prin proiectul “Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Iasi” sunt 

prevazute a se executa urmatoarele statii de transfer: 

Statia de transfer de la RUGINOASA cu o capacitate de 44.000 t/an , care deserveste 

Zona 1 Ruginoasa si Targu Frumos; 

Statia de transfer de la BALTATI cu o capacitate de 17.000 t/an, care deserveste 

Zona 2 Baltati 

Parametrii de proiectare ai statiilor de transfer ce vor fi realizate prin prezentul proiect sunt 

prezentati in tabelul de mai jos: 

Tabel 2.1-1: Parametrii de proiectare ai statiilor de transfer 


RUGINOASA 



Tutora 

44.000 t/an 

85 km 

177.822 locuitori in zona 1, din care: 


- 61.751 locuitori in zona urbana 

- 116.071 locuitori in zona rurala 


Tehnologie 


Sistemul de siftare va fi prevazut cu: 

Fluxuri de deseuri transferate 

Automata, cu cap de presare 

20 t/ora 







Deseu biodegradabil – 1.500 t/an 

Refuz de la sortare – 1.300 t/an 


Densitatea deseului in containere 0,65 tone/m 3 



Tutora) 

2 


BALTATI 



Tutora 

17.000 t/an 

55 km 

71.441 locuitori in zona 2, din care: 


- 11.371 locuitori in zona urbana 

- 60.070 locuitori in zona rurala 


Tehnologie 


Sistemul de siftare va fi prevazut cu: 

Fara cap de presare 

 




Fluxuri de deseuri transferate 

Deseu biodegradabil – 600 t/an 

Reciclabile – 3.000 t/an 


Densitatea deseului in containere 

0,35 t/m 3 – deseu mixt, biodegradabil si rezidual 

0,3 t/m 3 – deseuri reciclabile din hartie si carton 




0,4 t/m 3 – deseuri reciclabile din sticla si metal 

0,2 t/m 3 – deseu reciclabil din plastic 



Tutora) 

2 


Statiile de transfer pentru deseuri joaca un rol important in sistemul general de management al 

deseurilor, servind drept legatura intre programul comunitar de colectare a deseurilor menajere 

si asimilabile si locatia finala pentru depozitarea deseurilor. 

Daca dimensiunile locatiei precum si serviciile oferite variaza intr-o mare masura in cazul 

statiilor de transfer, in practica servesc aceluiasi scop de baza — compactarea deseurilor 

colectate si transportate pe distante relativ scurte de autospecialele cu volum mic si mediu in 

vederea incarcarii in vehicule de mare volum. De asemenea, gradul de compactare al deseurilor 

pentru transport creste la transportul lung curier fata de cel scurt curier (de colectare), rezultand 

astfel o incarcare masica mai mare. Astfel creste eficienta economica a transportului deseurilor 

catre locatiile de depozitare sau tratare aflate la mare distanta. 

Cea mai simpla forma de statie de transfer este o locatie cu zona desemnata pentru receptie 

unde camioanele pentru colectarea deseurilor isi descarca incarcaturile. Adesea, deseurile sunt 

compactate, apoi sunt incarcate in vehicule mai mari (de obicei remorci de transfer) pentru 

transporturi grele catre locatia finala de depozitare, de obicei un depozit ecologic, o statie de 

sortare deseuri sau o statie de prelucrare deseuri organice (statie de compostare). 

Intr-o statie de transfer nu se depoziteaza deseurile pe termen lung, compactarea si incarcarea 

deseurilor in camioanele mari de transport lung curier fiind realizata de obicei in cateva ore 

dupa descarcare. 

Motivul principal pentru a utiliza o statie de transfer este reducerea costurilor de transport a 

deseurilor catre locatiile de depozitare. Compactarea incarcaturilor mici din camioanele de 

colectare a deseurilor pentru a le transfera in unele mai mari pentru transportul la distante mari 

reduce costurile deoarece echipele pierd mai putin timp cu deplasarea la si de la locatiile de 

depozitare, colectand astfel mai multe deseuri. De asemenea, astfel se reduc atat consumurile 

de combustibil cat si costurile de intretinere pentru flota de autovehicule, traficul se 

descongestioneaza si emisiile poluante se reduc. 

In plus, o statie de transfer ofera: 

Oportunitatea de a tria deseurile inainte de a fi prelucrate sau depozitate; 

Flexibilitate in selectarea optiunilor privind depozitarea deseurilor; 

oportunitatea de a servi ca locatie la indemana publicului larg pentru categoriile de 

deseuri ce nu sunt cuprinse in schema generala de management (agabaritice, din 

debarasari de spatii, etc.). 



La statiile de transfer, pe langa activitatile de pregatire a deseului pentru transport la depozitul 

ecologic, lucratorii realizeaza si trierea primara a deseurilor prin identificarea acelor categorii 

care nu se incadreaza in filierele de selectare, compostare sau depunere directa, de exemplu 

deseuri sau materii periculoase, anvelope, baterii auto sau substante cu potential infectios. 

Eliminarea deseurilor necorespunzatoare se face mai eficient la statiile de transfer decat la 

locatia depozitului ecologic. 

Structura statiilor de transfer 

Structura amplasamentului trebuie sa ia in calcul utilizarea vehiculelor de transport folosite 

pentru colectare, utilizarea vehiculelor de transport lung curier si vehiculele persoanelor sau 

institutiilor ce aduc direct deseurile la statia de transfer precum si tehnologia utilizata pentru a 

descarca, a manipula, a compacta si a transfera deseurile. Statia de transfer trebuie sa ofere 

angajatilor si publicului siguranta si trebuie sa protejeze mediul, protejand astfel sanatatea 

comunitatii. 

Planurile locatiilor includ urmatoarele amenajari si dotari principale: 

Intrari si iesiri. Includ benzi pentru accelerare / franare pe drumurile publice si puncte 

de acces pentru deseurile care sosesc si pleaca la / de la statia de transfer. Unele locatii sunt 

prevazute cu acces separat pentru vizitatori si angajati astfel incat vehiculele acestora sa nu 

blocheze benzile destinate camioanelor. 

Zone pentru camioanele aflate in asteptare. Se pot forma cozi in zona cantarelor la 

intrare, zona de descarcare si zona cantarelor la iesire. Spatiul pentru camioanele aflate in 

asteptare trebuie delimitat clar, iar cozile nu trebuie sa se intinda pana in intersectii. 

Locatia cantarului. Aici sunt cantarite incarcaturile care intra si ies si tot aici sunt 

colectate taxele (daca este cazul). 

Zona principala de transfer. Cea mai mare parte a activitatii a unei statii de transfer 

are loc in cladirea principala de transfer. Aici, camioanele isi descarca incarcatura intr-o palnie 

cu rol de buncar ce se afla la capatul unei rampe de acces ce asigura o inaltime suficienta 

pentru alimentarea prin cadere a capului de presare. Cele mai moderne statii de transfer contin 

cladiri protejate. Unele tipuri mai mici sunt partial inchise (de exemplu o cladire cu trei pereti) 

sau doar partial acoperite (de exemplu o cladire cu acoperis, dar fara pereti laterali). Cladirile 

pot fi inconjurate de garduri pentru limitarea accesului si pentru ingradirea deseurilor. 

Sistemul de compactare. Este reprezentat de un cap fix de presare a deseurilor in 

containerele metalice cu care se va face transportul lung curier al deseurilor. Capul fix de 

presare este prevazut cu sistem de impingere cu actionare hidraulica cu inaintare lenta si 

revenire rapida, pompa hidraulica, rezervor de ulei hidraulic, instalatie de alimentare de forta si 

panou de comanda si automatizare. 

Containerele de transport. Sunt containere metalice cu capacitati intre 24 si 32 m 3 

realizate din tabla tratata pentru lucrul in medii dificile. Au o structura de rezistenta ce permite 

compactarea deseului in interiorul acestora. Sunt prevazute cu elemente interioare de dirijare a 

deseului in procesul de umplere cu compactare si au forma usor conica pentru a facilita 

descarcarea prin rasturnare. Sunt prevazute cu urechi de andocare la capul fix de presare, sibar 

de separare a volumului de deseu compactat de capul de alimentare si sistem de agatare 

specific masinilor port-container. Au de asemenea usa de descarcare cu pivotare in sus cu 

actionare hidraulica. 

Sistemul de siftare. Asigura schimbarea (siftarea) containerelor la atingerea gradului 

de umplere/compactare specific. Sistemul asigura toate operatiunile in mod automat: 



decupleaza containerul plin prin inchiderea sibarului de separare, deplaseaza containerul plin in 

lateral prin culisare pe un carucior cu deplasare pe sine, pozitioneaza un container gol in dreptul 

capului de presare, cupleaza containerul gol la capul de presare, deschide sibarul de separare 

si comanda inceperea procesului de umplere/compactare. 

Zona de asteptare. Pentru verificarea incarcaturilor care intra si pentru blocarea 

incarcaturilor necorespunzatoare sau a materiilor care urmeaza a fi scoase din circuitul de 

procesre in statia de transfer. 

Zone tampon. Spatiu deschis, teren, copaci, berme si pereti care reduc impactul asupra 

comunitatii. 

Echipamentul de transport de la punctul de transfer la zona depozitului ecologic are o 

capacitate medie de 15 to si un volum de incarcare de aproximativ 20 m 3 . Pe masura ce se va 

impune schimbarea parcului auto de vehicule de transport lung curier, daca situatia drumurilor 

va permite, se va trece la sarcini utile nominale mai mari, de pana la 30 de to. 

Zona locatiei va fi inconjurata de un gard de sarma inalt de 3 m pentru a tine la distanta intrusii 

si animalele si pentru a tine in interiorul statiei deseurile in cazul in care acestea sunt accidental 

imprastiate de vant. Se va lua in considerare posibilitatea de a planta copaci pentru a ajunge la 

o izolare vizuala si fonica naturala a activitatii de administrare a deseurilor. 

2.1.2 Statii de sortare 


prevazute a se executa urmatoarele statii de sortare a deseurilor reciclabile: 

construirea unei noi statii de sortare – in cadrul amplasamentului de la Ruginoasa; 

extinderea statiei de sortare existente de la Tutora, in vederea acceptarii fluxurilor de 

deseuri din zonele 2 si 3. 

Tabelul de mai jos prezinta caracteristicile principale ale statiilor de sortare de la Ruginoasa si 

Tutora (capacitatile fac referire la necesitatile estimate pentru anul 2013). 

Tabel 2.1-2: Caracteristici principale ale statiilor de sortare in judetul Iasi 

Parametru 

Capacitatea statiei de sortare 

(capacitatea liniei – fara sticla si 

deseul voluminos) 


9.000 t/an 



40.000 t/an: 

29.000 t/an pentru statia existenta 

11.000 t/an extindere 

Deseuri voluminoase * - 3.500 t/an 

Fractia de sticla 1.300 t/an 5.600 t/an 

Capacitatea totala de intrare a 

statiei de sortare (inclusiv sticla 

10.300 t/an 49.100 t/an 



Parametru 

sideseul voluminos) 




Hartie si 

carton 

4.939 

Hartie si 

carton 

22.383 

Intrare (t/an, in 2013), inclusiv 

sticla 


Metal 323 



Metal 1.372 


Hartie si 

carton 

4.198 

Hartie si 

carton 

19.026 

Iesire (t/an, in 2013) 


Metal 275 



Metal 1.166 


Refuz de la sortare (t/an) 1.273 t/an 9.158 t/an 

Statiile de sortare pentru deseuri joaca un rol important in sistemul general de management al 

deseurilor pentru comunitati, servind drept legatura intre programul comunitar de colectare 

selectiva a deseurilor urbane si reciclatorii fractiilor selectate. 

Cu toate ca dimensiunile locatiei si tehnologiile utilizate variaza intr-o mare masura in cazul 

statiilor de sortare, in practica acestea realizeaza aceleasi functii de baza : 

preluarea deseului colectat selectiv pentru reciclare; 

selectarea deseurilor neadecvate de tip grosier inainte de prelucrarea de sortare; 

sortarea deseului reciclabil pe categorii si calitati de materii si materiale; 

colectarea refuzului de sortare; 

prelucrarea pentru transport a fractiilor selectate si a refuzurilor; 

stocarea temporara a fractiilor selectate si a refuzurilor. 

Structura statiei de sortare trebuie sa ia in calcul tipul de vehicule si tehnologia utilizata pentru a 

prelucra si transfera deseurile, trebuie sa ofere angajatilor si publicului siguranta si trebuie sa 

protejeze mediul, protejand astfel sanatatea comunitatii. 

2.1.2.1 Statia de sortare Ruginoasa 

Investitiile propuse prin prezentul proiect urmaresc realizarea urmatoarelor obiective: 

Recuperarea / reciclarea deseurilor de ambalaje, in conformitate cu dispozitiile de drept 

intern si international; 



Completarea sistemului de colectare selectiva a deseurilor reciclabile, prin crearea de 

puncte de colectare selectiva pe trei pubele: hartie/carton, sticla, plastic/metal; 

Reducerea cantitatii de deseu depozitat. 

Fluxul tehnologic aferent statiei de sortare este urmatorul: 

deseurile din zona 1 sunt aduse cu autospecialele de colectare si sunt descarcate pe o 

platforma betonata de receptie; 

deseurile se incarca prin impingere cu un utilaj de tip mini-tractor cu lama in cuva de 

alimentare; 

deseurile trec prin desfacatorul de saci unde se face spargerea sacilor si afanarea 

deseului, dupa care sunt descarcate (cad printr-un jgheab) pe banda de sortare; 

la inceputul benzii de sortare se afla un sistem de deferare magnetica sau 

electromagnetica cu banda si un container de colectare; 

pe banda de sortare se face selectarea manuala de catre operatori a diferitelor fractii 

reciclabile (PET, hartie, carton, sticla, plastic, lemn si/sau compozite) care vor fi 

depozitate in containerele asezate sub estacada benzii de selectare; deseurile sunt 

aruncate de personalul de deservire, pe categorii, in ghenele cu palnie ce se afla in 

dreptul fiecarui post de lucru; fiecare ghena debusaza intr-un container prevazut cu roti; 

la baza liniei de sortare, se va instala un sistem de separare a materialelor neferoase, 

de tip gravitational, cu curent Eddy; 

banda de sortare va deversa refuzul de sortare intr-o ghena ce alimenteaza un buncar 

de refuz; 

refuzul va fi preluat de o banda elevatoare din buncarul de refuz si va fi deversat in 

sistemul de compactare ce alimenteaza containerele speciale de transport la 

depozitarea finala. 

dupa realizarea balotilor, acestea se depun pe categorii in zonele special desemnate ale 

rampei de incarcare material selectat; manipularea deseurilor selectate se face manual 

de la linia de sortare la presa de balotare; descarcarea containerelor cu fractii sortate in 

presa de compactare se face automat de catre sistemele speciale ale sistemului de 

presare-balotare; transportul balotilor se realizeaza cu masini speciale de manipulare de 

tip motostivuitor cu brate apucatoare. 



Figura 2.1-1: Fluxul tehnologic in statia de sortare Ruginoasa 

2.1.2.2 Statia de sortare Tutora 

Statia de sortare existenta consta dintr-o cladire principala cu o suprafata de 0,38 ha si o 

capacitate de 29.000 t/an, unde se gasesc urmatoarele facilitati: 

- Zona receptie deseuri; 

- Banda transportoare ce alimenteaza ciurul rotativ, separatorul de metale si cele 2 linii de 

sortare de la nivelul superior; 

- Incapere situata la nivel superior unde are loc sortarea deseurilor reciclabile, cu spatii de 

depozitare temporare la nivelul inferior; 

- Banda transportoare ce alimenteaza utilajul de balotare a deseurilor reciclabile separate; 

- Linia de sortare a materialului organic, linia de sortare a deseului din ambalaje si alte 

echipamente aditionale, zona de incarcare, incaperi de lucru, birouri, vestiare. Statia de 

sortare existenta are 2 linii de sortare cu, in doua schimburi. 

Statia de sortare proiectata va fi amplasata in apropierea statiei existente cu acces de pe o 

platforma de acces comuna si va avea o capacitate de 11.000 tone/an. Suprafata ocupata de 

aceasta statie este de aprox 0,59 ha si va include: 

- hala de sortare cu zona de receptie, sortare-balotare si livrare; 

- zona de depozitare temporara deseuri voluminoase; 

- rampa de descarcare sticla colectata selectiv; 

- zona de stationare temporara containere pentru transport lung-curier; 



- platforme de acces utilaje si autocamioane. 

Capacitatea totala de sortare in cadrul CMD Tutora va fi de 49.100 tone/an, inclusiv deseurile 

voluminoase si sticla. 

Fractiile recuperate vor fi: hartie/carton, plastic, metale feroase, lemn si sticla. Toate fractiile, cu 

exceptia metalelor, vor fi colectate manual, in timp ce metalele vor fi colectate cu ajutorul 

magnetilor. Procesul de sortare va genera refuz, in special organic, precum si parti de 

reciclabile care nu au putut fi recuperate. 

Functiile principale ale statiei de sortare sunt: 

Preia deseurile colectate selectiv in vederea reciclarii („fractia uscata‖); 

Selecteaza deseurile necorespunzatoare in stare bruta, inainte deprocesul de sortare; 

Sorteaza deseurile reciclabile pe categorii si aspecte si calitatea materialelor; 

Colecteaza refuzul de la sortare; 

Transportul fractiilor sortate si a refuzului; 

Depozitare temporara a deseului selectat si a refuzului. 

Statia de sortare Tutora are un nivel mediu de mecanizare, unde incarcarea, transportul, 

sortarea si procesarea fractiilor selectate se realizeaza partial mecanic, partial manual: 

o 

o 

o 

o 

o 

o 

Incarcarea liniei de sortare se realizeaza automat, cu instrumente automatizate (buncar 

de alimentare, banda transportoare, prelucrare mecanica a deseurilor granulometrice); 

Sortarea manuala a hartiei, cartonului, PET-ului, plasticului, sticeli si lemnului; 

Separarea metalelor feroase si neferoase se realizeaza automat (transportor magnetic 

sau electro-magnetic pentru selectarea metalelor cu descarcare directa in container, 

agregat pentru separea automata cu curent Eddy sau jet de curent comprimat); 

Transportul fractiei sortate catre instalatia de balotare se realizeaza manual in 

containere impinse de oameni; 

Toate fractiile sunt balotate prin utilizarea unei masini semi-automate pentru balotare 

(incarcare manuala si descarcare automata), balotii sunt legati si se utilizeaza masini de 

prelucrare primara a unor fractii (masina de perforat PET-uri, masina de tocat sticla, 

etc.); 

Refuzul de la sortare este incarcat in containere si transportat catre depozit. 

Fluxul tehnologic este urmatorul: 

- Deseul este adus de camioane de colectare si apoi este descarcat pe o platforma de 

beton; 

- Apoi, are loc indepartarea materialelor care pot afecta functionarea liniei de sortare; 

refuzul va fi depozitat in containerele care sunt amplasate la limita zonei de manevre 

aferenta platformei de descarcare; 

- Deseul ramas dupa prima selectie este incarcat in buncarul de alimentare prin impingere 

cu un mini-tractor cu lama; 



- Banda transportoare a statiei de sortare este alimentata cu un sistem de tip buncar; 

- Banda transportoare este prevazuta cu praguri, care asigura preluarea deseurilor de la 

cota -1.5 a arboreului de incarcare si le descarca la cota 5.0 in utilajul pentru 

deschiderea sacilor; 

- Statia va fi prevazuta cu o noua linie de sortare: sortarea manuala a diferitelor fractii 

reciclabile se realizeaza de catre operatori; fractia va fi depozitata in containere 

amplasate sub linia de sortare; 

- Dupa sortare, deseul este transportat pe categorii la presa balotoare unde se realizeaza 

balotii din materiale reciclabile pentru transpotarea catre reciclatori; 

- Linia de sortare descarca refuzul de la sortare intr-un buncar pentru refuz; 

Fluxul tehnologic din statia de sortare este prezentat in figura de mai jos: 

Figura 2.1-2: Fluxul tehnologic in statia de sortare Tutora 

2.1.3 Facilitati de tratare a deseurilor biodegradabile 


prevazute a se executa urmatoarele facilitati de tratare a deseurilor biodegradabile: 

Constructie statie de tratare mecano-biologica (TMB) la Tutora; 

Finalizarea statiei de compostare de la Tutora, al carei proiect a fost initiat de Primaria 

Municipiului Iasi. 

Tabelul de mai jos prezinta caracteristicile principale ale instalatiei TMB Tutora (capacitatile fac 

referire la necesitatile estimate pana in 2013). 



Tabel 2.1-3: Principalele caracteristici ale statiei TMB Tutora 

Parametru 

Capacitate de intrare 

Intrare 

Refuz 

Deseu tratat biologic 

Deseu intrat in faza de maturare 

Deseu depozitat 

Instalatia TMB Tutora 

95.000 t/an 

Deseu rezidual din zona 4 – 95.000 t/an 

19.000 t/an (20% din intrare) -depozitat 

76.000 t/an 

53.200 t/an 

Material bio-stabilizat: 50.540 t/an 

Statia TMB va fi integrata in facilitatea existenta si va include: 

Treapta de tratare mecanica; 

Tratare biologica: descompunere aeroba; 

Platforma de maturare pentru continuarea biodegradarii. 

Tratarea mecano-biologica a deseului municipal rezidual (DMR) consta din doua faze 

principale: 

Pre-tratare mecanica; 

Treapta biologica de stabilizare a materialului biodegradabil. 

A. Tratarea mecanica 

Aceasta etapa va avea urmatorul program de lucru: 5 zile/saptamana, 16 ore/zi. 

Fluxul tehnologic este urmatorul: 

Cantarirea vehicolelor de colectare a refuzului la platforma cantar de la intrarea in 

facilitate; 

Descarcarea deseului municipal rezidual intr-o zona de depozitare temporara de 

aproximativ 1.000 m 2 ; 

Pregatirea deseului (suprafata de aproximativ 2.000 m 2 ) alcatuita din doua linii, fiecare 

dintre ele alcatuita din: 

‣ Separarea manuala a deseului voluminos; 

‣ Deschizator de saci; 

‣ Reducerea dimensiunilor prin utilizarea unui tocator; 

‣ Separarea deseului cu ajutorulunui ciur rotativ cu ochiuri de 75 mm; 

‣ Separarea metalului. 



Din hala de tratare mecanica refuzul de ciur este transportat catre depozit, iar materialul 

biodegradabil rezultat catre banda de incarcare in transee. 

Suprafata totala a halei este de aproximativ 2.100 m 2 . 

B. Tratarea biologica 

In statia de tratare mecano-biologica Tutora, are loc un proces aerob in doua etape: 

Prima etapa – descompunere aerobica intensiva intr-o hala inchisa, utilizand un sistem 

de tip transee; 

A doua etapa – maturarea are loc intr-o hala din hotel. 

Prima etapa – descompunere aeroba – intrare 76.000 t/an ~ 150.000 m 3 /an 

Va avea loc intr-o hala inchisa. Procesul este o descompunere intensiva partii biodegradabile 

din deseul rezidual, pre-tratat in partea mecanica a statiei. 

Avand in vedere ca inputul este mare (76.000 t/an) este necesara utilizarea unei tehnici de 

descompunere care minimizeaza suprafata necesara halei inchise. 

Latimea deschiderii transeului – 5 m; 

Latimea peretului transeului – 0,3 m; 

Inaltimea totala a transeului – 3 m; 

Inaltimea deseului in transeu – 2,7 m; 

Volumul de deseu/metru – 13,5 m 3 /m. 

Unitatea de masa a deseului este considerata a fi 0,5 t/m 3 . In consecinta, 76.000 t/an reprezinta 

aproximativ 150.000 m 3 /an sau 410 m 3 /zi (descompunerea are loc 7 zile/saptamana, 24 h/zi). 

Considerand 28 zile pentru prima etapa de descompunere, lungimea totala a transeelor va fi de 

850 m. Lungimea uzuala pentru transee este 30-50 m, deci luand media de 40 m, se vor 

construi 21 de transee, in 3 grupuri a cate 7 transee fiecare. 

Figura 2.1-3: Descompunere in siruri 



Aerarea intensiva va fi efectuata de: 

- Utilaj pentru intoarecerea deseului in transeu – o data la 2 zile; 

- Pardoseala prevazuta cu orificii. 

Alimentarea transeelor se realizeaza cu ajutorul unei benzi transportoare. 

Hala inchisa va avea o suprafata de 7.500 m 2 , filtrarea aerului se realizeaza cu ajutorul unui 

biofiltru, care derserveste, de asemenea, si hala pentru tratare mecanica. 

Reducerea masei in timpul primei etape este de aprox. 30%, reprezentand un total de 

aproximativ 53.200 t/an, sau, la o unitate de masa de 0,55 t/m 3 , 95.000 m 3 de deseu partial 

stabilizat care va merge la etapa de maturare. 

A doua etapa – maturare – intrare 53.200 t/an ~ 95.000 m 3 /an 

Din prima etapa de descompunere, deseul partial stabilizat este transportat catre o zona de 

receptie, cu o suprafata de 250 m 2 . 

De aici, cu ajutorul a 2 incarcatoare frontale (alternativ) se formeaza gramezile. Gramezile vor 

avea o inaltime minima de 2 m si o latime de 5 m. In vederea reducerii perioadei de maturare la 

6 saptamani, aerarea se va realiza cu ajutorul unei masini speciale care va intoarce gramezile, 

o data la 5 zile. 

Suprafata totala necesara pentru faza de maturare este determinata de urmatorii parametri: 

- Volumul de deseu stabilizat per metru – 6,2 m 3 /m; 

- Lungimea necesara pentru o perioada de maturare de 6 aptamani – 1.760 m; 

- Inaltimea gramezii – 5 m; distanta intre gramezi – 5,5 m; 

- Suprafata totala necesara = 5,5 m * 1.760 m ~ 9.700 m 2 ; 

- Lungimea gramezii ~ 40 m; numarul total de gramezi ~ 44. 

Deci, suprafata totala efectiva a zonei de maturare (constructie din otel) va fi de 10.000 m 2 

inclusiv zona de receptie din etapa de descompunere. 

In urma acestei etape se va realiza o reducere a masei de aprox. 5%, care va conduce la o 

cantitate de 50.540 t/an, transportata catre depozit. 



Figura 2.1-4: Fluxul tehnologic in cadrul statiei TMB Tutora 

2.1.4 Depozitul de deseuri 

Subcompartimentul 1 al primei celule de depozitare din cadrul CMD Tutora este functional din 

16.07.2009, cu o capacitate de aprox. 598.000 mc. 

Initial, acest depozit a fost dimensionat doar pentru minicipiul Iasi. In cadrul prezentului proiect, 

exploatarea acestuia a fost dimensionata pentru a deservi intreg judetul Iasi, astfel marindu-se 

fluxul de deseuri si micsorandu-se durata de exploatare a primei celule de depozitare (pana in 

2018). 

Prima celula de depozitare ce va fi finalizata in cadrul acestui proiect prin executia 

subcompartimentului 3, are o capacitate de 2.063.000 mc. 



Strategia judeteana de management a deseurilor a avut in vedere extinderea capacitatii de 

depozitare a deseurilor cu inca 3 celule de depozitare prevazute pe acelasi amplasament din 

cadrul CMD Tutora, pentru a asigura necesarul pentru perioada de perspectiva de 30 de ani, 

pana in 2038. 

Tabel 2.1-4: Capacitatea proiectata de depozitare a CMD Tutora 

CELULELE DEPOZITULUI TUTORA 

m 3 Volumul cumulat (m 3 ) 





Drept urmare, prin prezentul proiect se va construi doar al 3-lea subcompartiment al primei 

celule, cu o capacitate estimata de 764.000 mc. 

Al treilea compartiment de depozitare a deseurilor va fi realizat prin construirea unui dig de 

inchidere in partea de nord si doua diguri de separare in partile de est si sud. 

Digul de nord va avea o latime constanta de 3 m si panta de 1:3. Digurile de nord si de est vor 

avea o latime de 1,5 m si panta de 1:3. Baza compartimentului va fi modelata cu o panta de 1% 

in sectiune longitudinala (de la nord spre sud) si panta de 1% in sectiune transversala de-a 

lungul axului compartimentului. Astfel va fi realizat un sistem de coame, pentru a asigura 

colectarea gravitationala, transportul si evacuarea levigatului catre caminele de colectare 

localizate pe canalul principal de colectare a levigatului. 

Baza compartimentului va fi acoperita cu straturile specifice pentru izolarea amplasamentelor 

pentru depozite de deseuri nepericuloase, in conformitate cu HG 349/2005, si anume: 

Bariera geologica construita cu o grosime de 0,50 m, inclusiv un geocompozit 

bentonitic cu o permeabilitate de 1 x 10 -11 m/s, 1 cm grosime; 

Strat impermeabil astificial – geomembrana din PEID; 

Geotextil de protectie; 

Strat de drenaj din sort de balast 16/32 – grosime de 0,5 m; 

Conducte de drenaj si colectare din PEID; 

Geotxtil de separatie. 

Pentru colectarea levigatului se vor utiliza drenuri absorbante striate din PEID cu DN 250 mm, 

perforate 2/3 din sectiune. Drenul principal de colectare va fi realizat din conducte de PEID de 

DN 315 mm, PN 10, perforat pe ¼ din sectiune si va fi amplasat pe axul compartimentului, cu o 

panta de 1% dinspre nord spre sud. Evacuarea levigatului din compartiment se va realiza 

gravitational catre caminele conectate la conducta principala de transport care, de asemenea, 

evacueaza din primele doua compartimente catre rezervorul tampon de levigat existent. 

Vor fi prevazute canale pluviale perimetrale pentru colectarea si evacuarea apei pluviale de pe 

taluzurile digurilor si de pe drumurile de acces si tehnologice. Apa pluviala va fi evacuata in 

canalul amplasat la nord de amplasament. 



Depozitul va fi prevazut cu: 

sistem de colectare a levigatului; 

sistem de colectare a gazelor de depozit; 

sistem de colectare a apelor pluviale. 

Inchiderea depozitului de deseuri va fi efectuata conform HG 349/2005 privind depozitarea 

deseurilor, Normativul tehnic privind depozitarea deseurilor si legislatia europeana pentru 

inchiderea depozitelor de deseuri nepericuloase in vigoare. 

Prin prezentul proiect se vor inchide 4 depozite neconforme. Pentru 3 dintre ele, depozitarea a 

fost sistata in iulie 2009 (Pascani, Harlau si Tomesti), iar al patrulea (Targu Frumos) va fi 

operabil pana in data de 16 iulie 2012. 

Tabelul de mai jos prezinta detaliile depozitelor neconforme din judetul Iasi care vor fi inchise 

prin prezentul proiect: 

Tabel 2.1-5: Depozite urbane neconforme din judetul Iasi care vor fi inchise prin prezentul proiect 



Adancata 


Volumul depozitat: 

600.000 m 3 



in 2009. 

Operator: RAGCL 

Pascani 



400.000 m 3 


ha 


in 2009. 

Operator: Serviciul public 

de Salubritate Harlau 

Capacitate: 3.000.000 m 3 


2.500.000 m 3 



in 2009. 

Operator: 

S.C. 

SALUBRIS S.A. Iasi 


Volumul depozitat:: 

80.000 m 3 


ha 

Termen limita pentru 

inchidere: 2012. 

Operator: 

TERMOSERV 

TARGU FRUMOS 

SC 

SA 

Principalul obiectiv al sistemului de acoperire proiectat se refera la: 

Minimizarea infiltratiilor de apa in deseuri; 

Promovarea drenajului de suprafata si maximizarea descarcarilor; 

Controlul circulatiei gazului; 

Separarea fizica intre deseuri si durata de viata a animalelor si plantelor. 

In mod normal sistemul de acoperire include un numar de componente selectate pentru 

indeplinirea obiectivelor mai sus mentionate. Functia principala a sistemului de acoperire este 

de a minimiza infiltratiile in masa deseurilor si drept consecinta reducerea levigatului 



generat.Inchiderea depozitelor se va face respectand Normativul tehnic privind depozitarea 

deseurilor aprobat prin Ordinul 757/2004. Astfel, se vor respecta urmatoarele; 

• strat de sustinere (suport) de min. 0,50 m grosime, k > 1x10 -4 m/s; 

• strat de drenaj a gazului, realizate din materiale granulare de grosime minima 0,30 

m şi k> 1x10 -4 m / s sau materiale artificiale echivalente; 

• Geo-compozit 6 kg / mp; 

• Strat de drenaj pentru apele din precipitatii din materiale granulare cu grosime 

minima de 0,30 m si k > 1x10 -3 m/s sau din materiale artificiale; 

• Geo-textile de filtrare si separare, G= 400 g / mp; 

• Stratul de recultivare cu grosimea minima de 1,0 m, format din: 

strat de impermeabilizare din argila ( grosimea ≥0,85 m), cu permeabilitatea k

Emisii si consumuri la tratamente aplicabile producerii de materiale utilizabile 

drept combustibili; 

Emisii si consumuri la tratarea (reducerea) emisiilor ; 

Monitorizare. 

4. TEHNICI CONSIDERATE DETERMINANTE IN BAT: 

Tehnici comune considerate determinante in BAT; 

Tehnici considerate BAT in tratamentul biologic; 

Tehnici considerate BAT in tratamentul fizico-chimic; 

Tehnici considerate BAT in tratamente aplicabile in special recuperarii 

materialelor din deseuri; 

Tehnici considerate BAT in tratamente aplicabile producerii de materiale 

utilizabile drept combustibili; 

Tratamentul gazelor reziduale; 

Managementul apelor reziduale; 

Managementul reziduurilor; 

5. CELE MAI BUNE TEHNICI DISPONIBILE: 

Generic BAT; 

BAT pentru tipuri specifice de tratare a deseurilor. 

6. TEHNICI EMERGENTE (de viitor); 

7. CONCLUZII. 

2.2.1.1 Cele mai bune tehnici disponibile 

In documentele de referinta, CELE MAI BUNE TEHNICI DISPONIBILE sunt descrise pe 

categorii, cat si in functie de natura, amploarea si complexitatea instalatiilor. Pe domenii, 

activitatile care compun generic procesarea industriala a deseurilor, se apreciaza ca sunt BAT, 

atunci cand: 

A. In domeniul managementului de mediu: 

Este implementat Sistemul Managementului de Mediu, sau sunt indeplinite 

circumstantele de implementare a lui in viitorul apropiat; 

Exista siguranta unor prevederi in SMM suficient de detaliate; 

Exista proceduri adecvate de gospodarire si mentenanta, programe adecvate de 

pregatire a personalului, pentru prevenirea aparitiei unor situatii de risc de mediu; 

Exista suficient personal disponibil, cu pregatire profesionala adecvata; 

Exista suficiente cunostinte tehnice despre deseuri 

B. In domeniul managementului utilitatilor si a materiilor prime 

Asigura o defalcare a consumului si generarii de energie (inclusiv export) de tipul 

de sursa (de exemplu, electricitate, gaz, lichid combustibilii conventionali, solizi 

combustibilii conventionali si deseuri) 

Asigura o crestere continua a eficientei energetice a instalatiei 

Efectueaza o analiza comparativa interna (de exemplu, pe o baza anuala) a 

consumului de materii prime 

Identifica optiunile pentru utilizarea deseurilor ca materie prima pentru tratarea 

altor deseuri. In cazul in care deseurile sunt folosite pentru a trata alte deseuri, 



atunci este necesar un sistem care sa garanteze cantitatea de desuri ca fiind 

dispinibila . Daca acest lucru nu poate fi garantat, un tratament secundar sau alte 

materii prime trebuie introduse pentru a evita orice asteptare in plus a tratarii 

deseurilor. 

C. In domeniul stocarii si procesarii: 

Aplicarea tehnologiei descrise in capitolul destinat depozitarii; 

Separarea fractiei lichide decantate si stocarea utilizand materiale impermeabile si 

rezistente; 

Aplicarea masurilor de evitare a problemelor asociabile stocarii/acumularii 

deseurilor; 

Aplicarea tehnologiilor referitoare la procesarea deseurilor; 

Asigurarea faptului ca umidificarea/mixarea deseurilor se face in spatii speciale cu 

aceasta destinatie, prevazute cu instalatii de aerisire/exhaustare, de catre 

personal calificat; 

D. Tratamente pentru emisiile in aer 

Pentru a preveni sau a controla emisiile de praf in principal, mirosuri si COV si unii compusi 

anorganici, BAT trebuie sa: 

interzica containerele sa fie deschise la fel si autocamioanele si gropile de gunoi 

sa utilizeze un sistem inchis cu extractie, sau in depresie, la o instalatie adecvate 

de reducere. Aceasta tehnica are relevanta in special la procesele care implica 

transferul de volatile lichide, inclusiv in timpul de incarcare/descarcare a 

containerelor. 

sa aplice un sistem de extractie de dimensiuni adecvate care sa acopere 

containerele de exploatare, zonele de pretratare, rezervoare de stocare, 

rezervoare de amestecare/reactie si zonele de filtrare, sau sa aiba un sistem 

separat pentru a trata gazele din rezervoarele specifice (de exemplu, filtre de 

carbon din rezervoarele de exploatatie care contin deseuri contaminate cu 

solventi) 

sa opereze si sa mentina in mod corect echipamentul de imprastiere, inclusiv 

manipularea si tratarea/eliminarea a materialelor uzate 

au un sistem de curatare, pentru gazele anorganice emanate de la acesle unitati 

operationale care au un punct de descarcare pentru emisiile de proces. Instalarea 

unei instalatii de curatare secundare pentru pretratare in cazul in care 

descarcarea este incompatibila, sau este prea concentrata pentru instalatia 

principala de curatare. 

sa aiba detectoare de scurgere si proceduri de reparare rapida a) manipularea 

unui numar mare componente de conducte si depozitare b) compusi care pot 

curge usor si ar crea o problema de mediu (de exemplu, emisiile usor 

dispersabile, contaminarea solului) Acesta poate fi vazut ca un element al SMM. 

reduce emisiile de aer pana la urmatoarele niveluri 

Parametrul aerului Emisii asociate BAT (mg/Nm 3 ) 

COV 7 – 20 



PM 5 – 20 

Pentru sarcini scazute ale COV, pot ajunge pana la cota 50 prin utilizarea unei combinatii de 

prevenire si/sau tehnici de reducere. Tehnicile mentionate mai sus in BAT la sectiunea ―emisii 

de aer‖ (BAT numere 35 – 41) de asemenea contribuie la realizarea acestor valori. 

E. Tratamente biologice 

BAT trebuie sa: 

utilizeze tehnici de depozitare si de manipulare in sistemele biologice; 

regleze tipurile de deseuri admisibile si sa separe in functie de tipul de proces 

efectuat, precum si reducerea tehnica aplicabila (de exemplu, in functie de 

continutul de componente nonbiodegradable) 

utilizeze tehnici adecvate de reducere a emisiilor atunci cand se aplica 

fermentarea anaeroba 

reduca emisiile atmosferice ale gazelor de evacuare in cazul utilizarii de biogaz pe 

post de combustibil prin restrictionarea emisiilor de praf, NOx, SOx, CO, H2S si 

COV, utilizand o combinatie corespunzatoare a tehnicilor 

imbunatateasca tratamentele mecanico-biologice 

reduca emisiile provenite de la tratamente mecanico-biologice la urmatoarele 

niveluri: 

Parametru 

Gaze de emisie tratate 

Miros (ouE/m 3 )

(UM) 

Consum de energie electrica 

(KWh/t deseu procesat) 

Consum de energie termica 

(GJ/t deseu procesat) 

Emisii de poluanti in aer 

(mg/m 3 ; g/t deseu procesat) 

Emisii de poluanti in apa 

(mg/l; g/t deseu procesat) 

Reciclabilitate 

(% din deseu colectat) 

Rata de conectare la serviciile 

de salubritate 

Tehnici propuse de 

proiectant 

4,60 

0 

In limitele Ordinului 

462/93 

In limitele NTPA 

001/2005 

36,66 

2013 

100% 

Prin cele mai bune tehnici disponibile 

Conform celor mai bune practici de mediu 

Proiectul este realizat in conformitate cu 

prevederile HG nr. 349/2005 privind depozitarea 

deseurilor, precum si cu Ordinul ministrului 

mediului si gospodaririi apelor nr. 757/2004, pentru 

aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea 

deseurilor, care contine cerintele si masurile 

operationale si tehnice pentru depozitarea 

deseurilor in scopul prevenirii sau reducerii cat mai 

mult posibil a efectelor negative asupra mediului si 

asupra sanatatii populatiei, generate de 

depozitarea deseurilor, pe toata durata de viata a 

unui depozit. Prin adoptarea acestei reglementari, 

se asigura respectarea tehnicilor de construire a 

depozitelor de deseuri la nivelul cerintelor 

europene, aceasta fiind cea mai buna tehnica 

disponibila la nivel national pentru depozitele de 

deseuri. 

Nivelul ratei de conectare la serviciile de salubritate 

previzionat a fi atins prin implementarea proiectului, 

corespunde cu nivelul stabilit prin PJGD Iasi 

3. DESEURI 

3.1 Centrul de management al deseurilor Tutora 

3.1.1 Tipurile si cantitatile de deseuri rezultate 

In perioada de executie 

In timpul perioadei de constructie rezulta in mod uzual urmatoarele tipuri de deseuri, care pot fi 

periculoase sau nepericuloase, dupa caz, si care se codifica in conformitate cu Lista cuprinzand 

deseurile, prevazuta in Anexa nr. 2 din HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si 

pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase: 

deseuri din constructii (cod 17) considerate nepericuloase: resturi de beton si caramizi 

(cod 17 01), resturi de lemn si sticla (cod 17 02), asfalturi (cod 17 03 02), amestecuri 

metalice (cod 17 04 07), pamant si pietre din excavatii (cod 17 05), materiale izolante 

(cod 17 06), materiale de constructie pe baza de gips (cod 17 08), alte amestecuri de 

deseuri nespecificate (cod 17 09); 

uleiuri uzate de motor, de transmisie si de ungere de la utilajele de constructii si 

mijloacele de transport; deseuri periculoase, cod 13 02; 

anvelope uzate (deseuri nepericuloase, cod 16 01 03) si filtre de ulei (deseuri 

periculoase, cod 16 01 07) din activitatea de intretinere a mijloacelor de transport. 


Page 100 of 246

De asemenea, mai pot rezulta ca deseuri menajere nepericuloase: deseuri biodegradabile de la 

bucatarii si cantine (cod 20 01 08), namoluri din fosele septice ale organizarii de santier (cod 20 

03 04), deseuri municipale amestecate (cod 20 03 01). 

In perioada de exploatare 

Activitatea desfasurata in cadrul depozitului de deseuri este la randul ei generatoare de deseuri: 

deseuri menajere sau asimilabile acestora; 

deseuri de tip stradal; 

deseuri tehnologice. 

Deseurile menajere sau asimilabile cu acestea rezulta din activitatea de birou si cea 

tehnologica, intretinerea curateniei la locurile de munca. Ele contin hartie, sticla, plastic, resturi 

alimentare si alte deseuri biodegradabile; sunt deseuri nepericuloase. 

Deseurile de tip stradal vor rezulta din intretinerea cailor de transport, a parcarilor, spatiilor 

verzi si a zonei de compostare si sortare deseuri. Aceste deseuri sunt de asemenea 

nepericuloase. 

Deseurile tehnologice vor proveni din urmatoarele surse: zona de interventii utilaje, zona de 

compostare, atelierele de intretinere / reparatii si statia de epurare. 

Deseurile de la zona de la spalarea platformelor din zona de interventii utilaje vor fi: 

namoluri (slamuri) rezultate din decantarea suspensiilor continute in apele uzate 

tehnologice; namolul va contine produse petroliere, nisip, particule coloidale si apa de 

namol (deseuri periculoase codificate 13 05 02); 

emulsii ulei / apa colectate in separatorul de grasimi si provenite din antrenarea in apa 

de spalare a urmelor de uleiuri de la sistemele de ungere sau de racire si din angrenaje 

neetanse (deseuri periculoase codificate 13 05 07); 

Deseurile din zona de tratare vor fi refuzuri de la sitarea produsului final. Ele vor fi constituite din 

fragmente de sticla, plastic, lemn, metal, textile care nu au putut fi separate din materialul brut 

supus compostarii; acestea sunt deseuri nepericuloase si se vor depune in zona de depozitare. 

Atelierele de intretinere - reparatii vor produce deseuri specifice acestor tipuri de activitati, si 

anume: 

deseuri metalice feroase si neferoase (deseuri nepericuloase, cod 17 04 07) 

uleiuri uzate de motor, de transmisie si de ungere (deseuri periculoase, cod 13 02) 

lavete imbibate cu produs petrolier (deseuri periculoase, cod 15 02 02) 

baterii uzate (deseuri periculoase, cod 16 06 01) 

anvelope uzate (deseuri nepericuloase, cod 16 01 03) 

filtre de ulei (deseuri periculoase, cod 16 01 07) 

ambalaje de la piesele de schimb (deseuri nepericuloase, cod 15 01 06) 


Page 101 of 246

Din activitatea statiei de epurare a levigatului, concentratul rezultat va fi preluat de catre o 

companie specializata, in vederea tratarii si eliminarii definitive. Din activitatea statiei de epurare 

ape uzate menajere va rezulta namol de epurare excedentar care va fi deshidratat mecanic 

pana la umiditatea de 65%. Datorita regimului de functionare in conditii de aerare prelungita, 

cantitatea de namol excedentar va fi mica, in componenta acestuia predominand materialul 

colectat in treapta mecanica. 

3.1.2 Modul de gospodarire a deseurilor 

In perioada de executie vor fi asigurate spatii special amenajate pentru depozitarea deseurilor 

rezultate, precum si contracte de salubritate incheiate cu societati de profil. 

Cantitatile de deseuri rezultate din activitatile de exploatare a depozitului sunt nesemnificative in 

raport cu cele care constituie obiectul de activitate al investitiei. Ele vor fi gospodarite in functie 

de natura lor, incercandu-se pe cat posibil recuperarea celor valorificabile si separarea celor 

periculoase. 

Deseurile rezultate in perioada de exploatare vor fi gestionate astfel: 

deseuri municipale amestecate produse de personalul angajat, in timpul programului de 

lucru si sunt colectate in pubelele destinate acestui scop sunt introduse periodic in 

circuitul deseurilor municipale colectate, si procesate impreuna cu acestea; 

*deseuri de uleiuri uzate de motor, de transmisie si de ungere de la mijloacele auto de 

transport si agregatele de ridicare/transport, vor fi colectate in recipienti metalici si se 

depoziteaza in locuri special amenajate pentru a se preda la unitati specializate in 

colectarea si valorificarea/neutralizarea lor; 

*baterii cu plumb (acumulatori) uzate provenite de la mijloacele de transport si/sau 

ridicare, cu ocazia inlocuirii lor; acestea vor fi depozitate separat in containere 

inscriptionate si predate unor unitati specializate; 

anvelope scoase din uz rezulta de la mijloacele de transport si/sau ridicare, cu ocazia 

preschimbarii lor, acestea se valorifica prin firme autorizate pentru colectarea si 

valorificarea de anvelope uzate; 

*ulei si concentrate de la separare rezulta in procesul de spalare a autovehiculelor, prin 

separarea uleiurilor si a produselor petroliere; vor fi predate la societati specializate; 

*namolul rezultat de la statia de tratare a apelor uzate menajere si a levigatului va fi 

depus in celula de depozitare dupa uscarea in prealabil. 

OBS: Deseurile ale caror cod este marcat cu * fac parte din categoria deseurilor periculoase. 

Din deseurile tehnologice se vor recupera materialele reciclabile (metale, uleiuri uzate, baterii 

uzate, resturile de produse petroliere, filtrele de ulei), calea de valorificare a acestora fiind 

similara cu cea a materialelor similare provenite din alte activitati economice. 

Deseurile nevalorificabile periculoase (lavete imbibate cu produse petroliere) vor fi eliminate in 

functie de natura lor, la fel ca materialele similare provenite din alte activitati economice. 

Deseurile nevalorificabile dar nepericuloase vor fi trimise pe depozit. 

Activitatile din cadrul obiectivelor de investitii vor fi monitorizate din punct de vedere al protectiei 

mediului, monitorizare ce va cuprinde obligatoriu gestiunea deseurilor. 


Page 102 of 246

3.1.2.1 Managementul deseurilor periculoase 

Denumirea 

deseului *) 

Cantitatea 

prevazuta a 

fi 

generata/an 

Starea fizica 

(Solid – S 

Lichid – L, 

Semisolid - 

SS) 

Codul 

deseului *) 

Codul 

privind 

principala 

proprietate 

pericu-loasa 

**) 

Codul 

clasifi-carii 

statistice 

***) 

Managementul deseurilor 

– cantitatea prevazuta a fi 

generata – 

valorificata 

eliminata 

ramasa 

in stoc 

Uleiuri uzate, de 

motor si de 

transmisie 

2000 l L 13 02 H14 - 2000 l - - 

Filtre de ulei 20 buc S 16 01 07 H14 - 20 buc - - 

Namoluri de la 

separatoare 

Materiale 

absorbante, filtrante, 

materiale de 

protectie 

contaminate cu 

substante 

periculoase 

500 m 3 SS 13 05 02 H14 - - 500 m 3 - 

100 kg S 15 02 02 H14 - - 100 kg - 

Acumulatori 

plumb 

cu 

10 buc S 16 06 01 H6 - - 10 buc - 

*) In conformitate cu Lista cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase prevazute in anexa nr. 2 la Hotararea 

Guvernului nr. 856/2002 privind evidenta gestionarii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, 

inclusiv deseurile periculoase 

**) Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor, aprobata cu modificarile si completarile 

prin Legea nr. 426/2001 

***) La data aparitie legislatiei care reglementeaza clasificarea statistica. 

3.2 Statiile de sortare si transfer 


In perioada de executie 

In perioada de constructie rezulta in mod uzual urmatoarele tipuri de deseuri, care pot fi 

periculoase sau nepericuloase, dupa caz, si care se codifica in conformitate cu Lista cuprinzand 

deseurile, prevazuta in Anexa nr. 2 din HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si 

pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase: 





Page 103 of 246







De asemenea, mai pot rezulta ca deseuri menajere nepericuloase: deseuri biodegradabile de la 

bucatarii si cantine (cod 20 01 08), namoluri din fosele septice ale organizarii de santier (cod 20 

03 04), deseuri municipale amestecate (cod 20 03 01). 




Activitatea desfasurata in cadrul statiilor de sortare si transfer este la randul ei generatoare de 

deseuri: 

deseuri menajere sau asimilabile acestora; 

deseuri tehnologice. 

Deseurile menajere sau asimilabile cu acestea rezulta din activitatea de birou si cea 

tehnologica, intretinerea curateniei la locurile de munca. Ele contin hartie, sticla, plastic, resturi 

alimentare si alte deseuri biodegradabile; sunt deseuri nepericuloase. 

Deseurile tehnologice vor proveni din separatoarele de hidrocarburi pentru apele pluviale, si 

anume: 

namoluri rezultate din separatoare de produse petroliere (deseuri periculoase codificate 

13 05 02). 




Cantitatile de deseuri rezultate din activitatile de exploatare sunt nesemnificative. 

Ele vor fi gospodarite in cadrul functiunii respective, in functie de natura lor, incercandu-se pe 

cat posibil recuperarea celor valorificabile si separarea celor periculoase. 

Deseurile rezultate in perioada de exploatare vor fi gestionate astfel: 

deseuri municipale amestecate produse de personalul angajat, in timpul programului de 

lucru si sunt colectate in pubelele destinate acestui scop sunt introduse periodic in 

circuitul deseurilor municipale colectate, si procesate impreuna cu acestea; 

produse petroliere provenite de la separatoare vor fi predate unor societati specializate. 


Page 104 of 246

3.3 Inchiderea depozitelor neconforme 


In perioada executiei lucrarilor de inchidere si remediere depozite neconforme rezulta in mod 

uzual urmatoarele tipuri de deseuri, care pot fi periculoase sau nepericuloase, dupa caz, si care 

se codifica in conformitate cu Lista cuprinzand deseurile, prevazuta in Anexa nr. 2 din HG 

856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, 

inclusiv deseurile periculoase: 










Din lucrarile de intretinere in faza de post-inchidere ar putea rezulta unele deseuri de materiale 

de constructie similare celor mentionate anterior (cod 17), dar in cantitati nesemnifivative. 

Din lucrarile de intretinere vor putea rezulta cantitati reduse de alte deseuri nepericuloase sau 

periculoase in cantitati mici. 


In perioada de executie a lucrarilor de inchidere depozite neconforme vor fi asigurate spatii 

special amenajate pentru depozitarea deseurilor rezultate, precum si contracte de salubritate 

incheiate cu societati de profil. 

Gestionarea deseurilor provenite din lucrarile de intretinere post-inchidere se va face de catre 

personalul permanent care va supraveghea depozitul inchis, deseurile fiind evacuate in locuri 

special amenajate respectiv predate la unitati specializate. 

4. IMPACTUL POTENTIAL ASUPRA COMPONENTELOR DE MEDIU SI 

MASURI DE REDUCERE A ACESTUIA 

4.1 Apa 

4.1.1 Date hidrografice 

Reteaua hidrografica 

Judetul Iasi este acoperit de 2 bazine hidrografice: Prut si Siret; toate datele sunt raportate 

Directiei Apelor Siret-Bacau si directiei Apelor Prut-Iasi. 


Page 105 of 246

Sub raportul resurselor hidrologice, teritoriul judetului Iasi se caracterizeaza printr-o zona 

centrala deficitara, incadrata spre vest si est de sectoarele strabatute de raurile Moldova, siret si 

Prut, care prezinta unele disponibilitati. 

Din cantitatea totala a precipitatiilor atmosferice cazute intr-un an mediu, care este destul de 

redusa, doar 14-17% alimenteaza raurile si lacurile, cea mai mare parte consumandu-se prin 

infiltratie si evaporatie. 

Alimentarea principala a raurilor este cea din ploi si zapezi, care participa la formarea scurgerii 

cu 85% in sudul campiei Moldovei si cu 90-96% in zona inalta din nordul si sudul judetului. 

Lungimea retelei hidrografice din judetul Iasi este de 2.322 km, iar densitatea medie a retelei 

hidrografice este de 0,42 km/km2. 

Din densitatea totala a arterelor hidrografice de 1,5 km/km2, numai 30% au o scurgere 

permanenta, celelalte fiind semipermanente si intermitente. 

Pe teritoriul judetului, bazinele hidrografice ale raurilor Prut, Barlad si Siret ocupa suprafete de 

3.551 km2, respectiv 1.013 km2 si 912 km2. 

Numarul mediu al zilelor cu inghet este de 75-100 zile/an, iar a podului de gheata intre 50-65 

zile. Se observa secarea raurilor mai mici (pana la 300-500 km2) cu caracter de 

semipermanenta. Ca o caracteristica proprie a raurilor din Podisul Moldovei, debitele minime de 

iarna sunt mai mici decat cele de vara. 

Situatia reala a scurgerii minime cu asigurari diferite nu poate fi stabilita exact din cauza 

folosintelor de apa care pot sa consume in etape critice 50-80% din rezervele de apa ce raman 

in albii. 

Astfel se contureaza lipsa de apa in aceste regiuni cu rezerve reduse de ape subterane si 

necesitatea suplimentarii lor din raurile periferice. 

Scurgerea solida are valori ridicate in tot judetul Iasi, ceea ce ii asigura Prutului o alimentare 

bogata de aluviuni in suspensie. 

Turbiditatea medie este sub 100g/m 3 in sectoarele din vestul si sudul judetului, care sunt mai 

inalte si mai bine impadurite, depasind insa 2.500 g/m 3 in sud-estul Campiei Moldovei. 

Tabel 4.1-1: Resursele de apa in judetul Iasi 

Resurse de suprafata 

Resurse subterane 

Teoretice Tehnic folosibile Teoretice Tehnic folosibile 

Mil m 3 /an Mil m 3 /an Mil m 3 /an Mil m 3 /an 

882 95 127,6 75 

Sursa: Strategia de dezvoltare economica si sociala a judetului Iasi 

Apele subterane 


Page 106 of 246

Apele subterane din cadrul judetului Iasi sunt de doua categorii: captive (sau de adancime) si 

libere. 

Apele subterane captive au caracter ascensional sau chiar artezian si sunt puternic 

mineralizate, fiind interceptate prin foraje la diferite adancimi, in depozite siluriene, badeniene, 

sarmatiene. In zona orasului Iasi au fost intalnite astfel de ape cu mineralizari cuprinse intre 13 

si 30 g/l, la adancimi incepand de la 320 m la 1.100 m. In forajele de la Nicolina s-au interceptat 

ape clorosodice, sulfuroase, iodurate, bromurate, bicarbonatate, magneziene, alcaline, calcice, 

cu concentratie mare de saruri cu calitati terapeutice deosebite, care au favorizat aparitia si 

dezvoltarea statiunii balneare Nicolina. 

Apele subterane libere includ straturi acvifere fara presiune si sunt cantonate in depozite 

sectionate de vai, puternic influentate de precipitatii. 

Sunt ape cu debite relativ reduse (0-3l/s), cu variatii mari ale nivelului hidrostatic, bogate in 

saruri solubile, fiind in general nepotabile sau la limita potabilitatii. Cele care spala argile si 

marne sarmatiene se incarca si mai mult in saruri, dand ape minerale, unele cu propietati 

curative. 

Apele de suprafata 

Apele de suprafata din cadrul judetului sunt reprezentate prin rauri si lacuri: 

Raurile fac parte din cele 2 mari bazine hidrografice: Prut si Siret – cea mai mare parte (60%) 

apartinand Prutului. Cele mai importante cursuri, asa cum se succed de la est la vest, sunt: 

Prutul, Jijia, Bahluiul, Miletinul, Jijioara, Siretul, Moldova. Partea de sud a judetului apartine 

bazinului superior al Barladului ( afluent al Siretului), cursurile principale fiind Vasluietul, 

Sacovatul, Stavnicul. 

Dintre toate cursurile de apa, numai Bahluiul si jijioara isi dezvolta in intregime bazinele in 

limitele judetului, constituind rauri autohtone. 

Densitatea retelei hidrografice permanente este de 0,5 km/km 2 , iar a celei temporare de 1,0 

km/km 2 , deci o densitate totala de 1,5 km/km 2 . 

Reteaua hidrografica codificata totalizeaza 2.400 km. Analiza debitelor medii multianuale 

evidentiaza faptul ca cele mai bogate sunt rarile Siret, Moldova si Prut, cu 33,48 m 3 /s, 31,1 m 3 /s 

si respectiv 72,55 m 3 /s. Jijia si Bahluiul au debite medii de 3,25 m 3 /s si respectiv 2,1 m 3 /s, deci 

rezerve de apa mult mai reduse. 

Siretul izvoraste din culmea Carpatilor Padurosi din Ucraina de la 1.238 m altitudine. Bazinul 

Siretului, dezvoltat asimetric, traverseaza teritoriul judetului Iasi pe o lungime de 81 km, avand o 

latime ce variaza intre 1,5 si 5 km. Cei mai importanti afluenti dinspre creasta Dealul Mare 

Harlau sunt: Conteasca, ruja, Gistesti, Sodomeni, Parului, Podul Turcului. Referitor la repartitia 

sezoniera a scurgerii medii, se observa mai intai ca volumul maxim al acesteia se inregistreaza 

primavara (40-50%), viiturile insa producandu-se mai tarziu (aprilie mai). Vara, datorita 

precipitatiilor abundente din nord, scurgerea se mentine destul de ridicata (25-35%) fata de 

sezonul de iarna, cand inghetul de lunga durata impiedica formarea scurgerii superficiale, 

volumul ei fiind in general de 10-15%. La varsare, raul Siret ajunge cu un volum mediu de apa 

de 190 mc/s, fiin cel mai mare debit al unui rau intern din tara noastra. 


Page 107 of 246

La intrarea in judetul Iasi, in apropierea localitatii Lespezi, are o suprafata de bazin de 5.874 

km 2 si o lungime de 263 km, valori care cresc pana la iesirea din judet, in amomte de localitatea 

Doljesti, la 6.617 km 2 si respectiv 339 km. Panta medie pe sectorul aferent judetului este de 

0,5%. Volumul maxim scurs pe anotimpuri se inregistreaza in mod obisnuit primavara (aprilieiunie), 

iar cel minim la sfarsitul toamnei si inceputul iernii (noiembrie-ianuarie) cand se scurge in 

medie circa 45% si respectiv 10% din volumul anual. Fenomenele de inghet (curgeri de sloiuri, 

gheta la mal, pod de gheata) analizate la statia hidrometrica Lespezi, sectiune reprezentativa pe 

ntru intreg sectorul aferent judetului, se inregistreaza in fiecare iarna si au o durata medie de 

circa 100 zile, cea mai mare durata fiind de 126 zile, iar cea mai mica de 49 zile.Podul de 

gheata apare si el destul de des in peste 90% din ierni si dureaza in medie 68 zile, cea mai 

mare durata fiind de 110 zile, iar cea mai mica de 33 de zile. 

Prutul izvoraste din muntii Cernahorei pe teritoriul Ucrainei. In regimul lui sunt intiparite fazele 

tipice ale raurilor din regiunile deluroase ale provinciei climatice est europene. Raul Prut intra pe 

teritoriul judetului Iasi la hm.2.290, amonte confluenta cu raul Berzea-Veche, strabatand 211 km 

judetul Iasi, pana la hm.4.400, aval de confluenta cu raul Mosna. Pantele sale medii scad pe 

acest sector la 0,23 m/km, ceea ce duce la o meandrare foarte puternica, a carei coeficient 

atinge 1,7. 

La intrarea in judetul Iasi are o suprafata a bazinului de receptie de 13.381 km 2 si o lungime de 

444 km, iar la iesire are o suprafata de bazin de 22.360 km 2 si o lungime de 675 km. Debitul 

mediu multianual variaza intre 92 m 3 /s, la intrare si 104 m 3 /s, la iesire, aportul principal fiind al 

Jijiei. Debitele medii anuale variaza de la an la an ajungand la mai mult de dublu in anii ploiosi si 

aproape la jumatate in anii secetosi, comparativ cu valoarea debitului mediu multianual. 

Volumul maxim scurs pe anotimpuri se inregistreaza, de obicei, primavara (aprilie –iunie), iar cel 

minim la sfarsitul toamnei si inceputul iernii (noiembrie-ianuarie), cand se scurg in medie 45% si 

respectiv 12% din volumul anual. 

Prutul primeste principalii afluenti pe partea dreapta: Riioasa, Solonet, Jijia, Bohotin si Mosna. 

In aval de primirea Jijiei, Lunca Prutului se largeste mult atingand pe alocuri 2-4 km si incepe sa 

cantoneze o serie de lacuri de lunca. 

Raul Jijia este afluentul Prutului cu dimensiunile morfometrice cele mai mari, insa debitele sale 

medii sunt reduse (4,8 mc/s) din cauza scurgerii zonale sarace. Izvoraste de pe teritoriul 

Ucrainei de la altitudinea de 410 m. Dupa un curs de cca. 4 km patrunde pe teritoriul tarii 

noastre, unde pana la Dorohoi are pante medii de 10 m/km. In aval scade sub 1 m/km si chiar 

sub 0,3 m/km. Pana la confluenta sa cu Miletinul, Jjia primeste un afluent consecvent din 

dreapta, pe Aluza, iar dinspre interfluviul ingust al Jijiei cu Prutul afluentii mici, obsecventi 

(Glavanesti, Cracalia, Epureni, Hartabau, Sbant, Pop si Frasin). 

Bazinul hidrografic al raului Jijia se caracterizeaza prin frecvente si accentuate variatii de 

niveluri si debite ce dau nastere la viituri si inundatii in tot bazinul.Apele mari se produc in 

general in intervalul martie-iunie, cand se transporta cca 70% din stocul anual. 

Raul Miletin izvoraste din culmea Siretului superior de la altitudinea de 323 m. Cel mai important 

afluent venit dinspre Dealul Mare este Scanteia. De aici, raul Miletin devine un curs subsecvent 

de podis, cu cueste din dreapta sa si primeste afluenti mai ales din stanga, cum sunt: Paraul lui 

Vasile si Recea. 


Page 108 of 246

Raul Bahlui este cel mai mare afluent al Jijiei, iar in bazinul sau se gasesc numeroase lacuri de 

acumulare. Izvoraste din Dealul Mare al Harlaului de la altitudinea de 500 m. Din apropierea de 

saua care il desparte de Oneaga, afluent al Miletinului, primeste primul sau afluent de stanga, 

Bahluiul Mic, iar din dreapta, dinspre coasta calcaroasa a dealului Mare – Harlau sosesc: Valea 

Mare, cetatuiei, Buhalnita, magura si Putina. 

Regularizarea debitelor de viitura este realizata prin acumularea Pircovaci, aflata in 

administrarea D.A. Prut, lucrare hidrotehnica amenajata la cca 10 km amonte de orasul Harlau. 

Pe cursul mijlociu, la cca 70 km de izvoare pe raul Bahlui este amenajata o alta lucrare 

hidrotehnica importanta, acumularea Tansa-Belcesti. 

In aval de acumularea Tansa-Belcesti, Bahluiul primeste ca afluenti de stanga cursurile de apa 

Vulpopiului, Gurguiata, Lungu, Durusca si Totoiesti. Dintre acestia, aportul de apa cel mai 

important il are cursul de apa Gurguiata pe care este amenajata acumularea Plopi aflata in 

administrarea D.A. Prut si o serie de iazuri amenajate in cascada, cu rol agropiscicol: Strimbu, 

Contas, Valea Mre, Urechea, savia, Cicadaia si Huc. 

In depresiunea Podul Iloaiei, Bahluiul primeste cel mai important afluent: Bahluetul. 

Raul Bahluet isi are obarsia in arealul Portii Ruginoasa, la capatul sudic al Dealului Mare de la 

altitudinea de 310 m. Pana la Tg. Frumos are pante destul de mari, in medie de 7,8 m/km. Pe 

sectorul superior colecteaza cateva paraie mici din stanga: Pascania, Probota si Cucuteni, iar 

din dreapta paraul Rediu cu obarsia dinspre Saua Rediului. 

Raul Bahluet este colectorul principal al afluentilor ce vin dinspre Podisul inalt al Barladului. 

Aceste cursuri sunt in general mici, au pante mari si scurgere intermitenta sau semipermanenta. 

Sirul lor incepe cu Ciunca si continua cu Albesti, Sinesti, Harpasesti. Singurul afluent mai de 

seama al Bahluetului este paraul Oii, pe care este amplasata lucrarea hidrotehnica de 

acumulare Sirca, cu rol de aparare impotriva inundatiilor. 

Amonte de localitatea Podul Iloaiei, debitele de viitura sunt atenuate de acumularea Podul 

Iloaiei, lucrare hidrotehnica aflata in administrarea D.A. Prut. 

In continuarea depresiunii de la Podul Iloaiei, valea si lunca bahluiuilui este larga, cu ingustari 

locale, iar panta longitudinala scade sub 1 m/km. 

In amonte cu cca 15 km de municipiul Iasi, Bahluiuil colecteaza apele din bazinul hidrografic al 

paraului Voinesti, pe care este amenajata acumularea cu rol hidrotehnic Cucuteni. 

La intrarea in municipiul Iasi, paraul Fundu Vaii conflueaza cu raul Bahlui, dupa ce isi atenueaza 

undele de viitura in acumularea Rediu. In municipiul Iasi primeste, din dreapta, apele paraului 

Nicolina, curs de apa care pe raza municipiului Iasi are albia regularizata. 

Paraul Nicolina este un afluent important al Bahluiului si prezinta un grad complex de 

amenajare hidrotehnic: acumularea nepermanenta Ciurea pe cursul de apa Nicolina, 

acumularile Barca (nepermanenta) si Ciurbesti (permanenta) pe cursul de apa Locii si Ezareni 

(permanenta) pe paraul Izareni. 

Aval de confluenta cu paraul Nicolina, Bahluiul traverseaza municipiul Iasi primind din stanga 

apele paraului Cacaina pe care sunt amenajata acumularile nepermanente Vanatori si Carlig cu 


Page 109 of 246

ol de aparare impotriva inundatiilor si paraul Ciric, pe care sunt amenajate acumularile 

Aroneanu, Ciric I, Ciric II, Ciric III lucrari hidrotehnice administrate de D.A.Prut. 

Pe distanta de cca 7 km pe care o parcurfe pana la varsarea in raul jijia, curs de apa aflat pe 

raza de activitate a S.H. Prut-Jijia, Bahlului primeste apele afluentilor Vamasoia, Chirita si 

Orzeni. 

Raul Moldova izvoraste din Obcinele Mestecanisului si Feredeului. Limiteaza spre vest judetul 

Iasi pe un tronson de 31 km, latimea sesului fiin cuprinsa aici intre 1 si 3 km, unde, in conditiile 

sedimentelor autohtone nisipoase cu pietris, pantele longitudinale sunt relativ mari (1,65 m/km). 

Singurii afluenti au lungimi reduse: Letcani, Cristesti, Boura, Umbrara si Pietroaia. 

Lacurile completeaza reteaua hidrografica a judetului, marea majoritate fiind artificiale, create 

prin bararea vailor. Cele mai numeroase se intalnesc in zona cmpiei colinare, constituind o 

caracteristica atat prin numar cat si prin dispunerea lor „in salba‖. 

Pe total judet sunt 20 de acumulari de apa complexe, din care 5 sunt nepermanente si una in 

executie. Cele permanente au un volum de 55,6 mil m 3 si o suprafata de 1.922 ha, la care se 

adauga 71 iazuri piscicole, cu un volum de 6,65 mil m 3 si o suprafata de 4.255 ha. Mai 

importante sunt acumularile: Tansa, Halceni, Tungujei, Ciurbesti, Podu Iloaiei si amenajarile 

piscicole Vladeni, Osoi, carniceni, Borsa, Gorban. 

Resursele de apa de suprafata sunt completate de acumularile complexe al caror volum util 

totalizeaza peste 55.910.000 mii m 3 , precum si de iazuri cu un volum total de peste 6 mil m 3 . 

Lacurile de acumulare Parcovaci, Tansa, Chirita, Halceni, Tungujei asigura un volum total 

pentru alimentari cu apa ale localitatilor de 38.800.000 mii m 3 . 

4.1.2 Date hidrogeologice 

Teritoiul judetului Iasi se desfasoara in intregime in cadrul Platformei Moldovenesti. 

Fundamental cristalin Precambrian (aflat la cca 800÷1000 m adancime) al platformei este 

acoperit de formatiuni Ordovician-siluriene si cretacice. La zi apar dominant depozite din diferite 

etaje ale sarmatianului: volhiniene (marne, marne nisipoase in sud, intercalatii de nisipuri si 

gresii oolitice in vest), bessarabiene (marne argiloase, complex de argile si nisipuri cu doua 

pachete de gresii calcaroase si gresii oolitice in sud si vest), kersoniene (argile, nisipuri 

argiloase, nisipuri; in baza lentil de gresii). 

Intre vaile Vasluiului si Prut, pe interfluvii, exista depozite argilo-marnoase si nisipoase 

meotiene. In lungul vailor sunt depozite fluviatile cuaternare, iar pe versanti deluvii lutuoase. 

Forajele de mica adancime executate in jurului Iasului, pe sesul aluvial al vaii Bahluiului, precum 

si forajele de adancime, au pus in evidenta existenta mai multor orizonturi acvifere: stratul 

acvifer din depozitele cuaternare, complexul acvifer din depozitele miocene, complexul acvifer 

din depozitele siluriene si formatiunile acvifere din formatiunile de Cristalin. 

Stratul acvifer freatic este cantonat in aluviunile vechi ale vaii Bahluiului constituite din nisipuri 

cu lentile de pietrisuri. Cercetarile intreprinse asupra acestui strat acvifer au pus in evidenta 

urmatoarele caracteristici hidrogeologice: nivelul hidrostatic este la adancimea de 2,50÷4,00 m; 

grosimea stratului acvifer freatic este de 3÷5 m; temperatura apei este de 11 °C; debitul obtinut 

prin pompari experimentale este de cca 0,330 l/s. 


Page 110 of 246

Complexul acvifer din depozitele miocene. Depozitele apartinand Sarmatianului mediu, 

constituite predominant din marne si argile, prezinta intercalatii subtiri de nisipuri fine, in care 

sunt acumulate ape subterane, uneori cu caracter ascensional. Complexul este caracterizat prin 

ape clorosodice, sulfuroase, brom-iodurate, bicarbonate alcaline, calcice magneziene, cu 

concentratie mare in saruri. 

Complexul acvifer din depozitele siluriene este reprezentat prin ape clorosodice, puternic 

sulfuroase, bicarbonatate alcaline, cu o concentratie salina relativ ridicata. Depozitele siluriene, 

constituite din roci masive fisurate, permit acumularea si circulatia apelor subterane pe intreaga 

lor grosime alcatuind un complex acvifer unic cu caracter artezian. 

In complexul acvifer din formatiunile de Cristalin s-a constatat prezenta unor ape 

clorosodice, clorocalcice, cu o mineralizatie foarte mare. 

4.1.3 Calitatea apelor 

Apele de suprafata 

In bazinul hidrografic Prut pe teritoriul judetului Iasi, din lungimea totala a cursurilor de apa de 

suprafata un procent de 37.5% se incadreaza in clasa a III a de calitate, iar 13.5% in clasa a IVa 

de calitate. 

Principalele surse de poluare sunt date de efluentii statiilor de epurare neretehnologizate ale 

localitatilor riverane urbane sau rurale, lipsa retelelor de canalizare si a statiilor de epurare in 

cele mai multe zone rurale ale judetului. 

Tabel 4.1-2: Repartitia sectiunilor de monitorizare, pe clase de calitate pentru anul 2009 

Nr. 

Crt. 

Bazinul 

hidrografic 

Nr. total 

sectiuni 

Repartitia sectiunilor pe clase de calitate 

I II III IV V 

Nr. % Nr. % Nr. % Nr. % Nr. % 

1 Prut 11 - - 3 27,3 5 45,4 3 27,3 - - 

2 Siret 3 2 66,7 1 33,3 - - - - - - 

Sursa: APM Iasi – Raportul privind starea factorilor de mediu din judetul Iasi pentru anul 2009 


indicatori fizico-chimici, pentru anul 2009 

Nr. 

Crt. 

Bazinul 

hidrografic 

Lungimea 

totala (km) 

Repartitia lungimilor pe clase de calitate 

I II III IV V 

Nr. % Nr. % Nr. % Nr. % Nr. % 

1 Prut 517 - - 253 49,0 194 37,5 70 13,5 - - 

2 Siret 101 55 54,5 46 45,5 - - - - - - 



indicatori biologici, pentru anul 2009 


Page 111 of 246

Nr. 

Crt. 

Bazinul 

hidrografic 

Lungimea 

totala (km) 

Repartitia sectiunilor pe clase de calitate in functie de starea ecologica – 

indicatori biologici 

I II III IV V 

Nr. % Nr. % Nr. % Nr. % Nr. % 

1 Prut 517 - - 441 85,3 61 11,8 - - 15 2,9 

2 Siret 101 47 46,5 54 53,5 - - - - - - 


Apa subterana 

Calitatea apei freatice ramane in continuare majoritar necorespunzatoare, procentul 

nepotabilitatii ramane peste 80% din totalul forajelor monitorizate.Cauzele probabile pentru care 

in majoritatea cazurilor apele freatice nu corespund cerintelor pentru a fi utilizate in scopuri 

potabile sunt date de poluarea apelor de suprafata, acumularea in timp a ingrasamintele 

chimice, etc. 

Sunt necesare masuri de realibitare si modernizare a statiilor de epurare ape uzate, infiintarea 

de retele de canalizare si statii de epurare in localitati cu peste 2000 locuitori echivalenti, 

realizarea in termen a masurilor din planurile de etapizare /conformare,implicarea autoritatilor 

locale in atragerea fondurilor europene pentru investitii de apa/canal si epurare, indepartarea 

surselor de poluare locale. 

Tabel 4.1-5: Starea ecologica a lacurilor 

Lac 

Calitatea apei (clasa de 

calitate) 

Volum 

Curs de 

Folosinta 

total (mil 

apa 

principala 

Nume Tip mc) 

Chimic Bioogic 

Surse de 

poluare 

Parcovaci Acumulare Bahlui 8,75 A,AT II E - 

Halceni Acumulare Miletin 42,80 A,AT,I,P III H - 

Tansa Acumulare Bahlui 27,12 A,AT,I,P III H - 

Podu 

Iloaiei 

Acumulare Bahluet 37,83 A,AT,I,P IV H - 

Ciric III Acumulare Ciric 1,60 AT, P, X IV H - 

Cucuteni Acumulare Voinesti 14,20 AT, I, P III H - 

Tungujei Acumulare Sacovat 42,00 AT,A, I, P II M - 

UO – ultraoligotrof, O – oligotrof, M – mezotrof, E – eutrof, H - hipertrof 

Page 112 of 246 


Sursa: APM Iasi– raportul anual privind starea factorilor de mediu din judetul Iasi in anul 2009 

Legenda 

H – producere de energie hidroelectrica 

A – alimentare cu apa pentru populatie si industrie 

I – alimentare cu apa pentru irigatii 

P – piscicultura 

AT – atenuarea viiturilor 

X – agrement 

4.1.4 Alimentarea cu apa potabila si managementul apelor uzate 

4.1.4.1 Centrul de management al deseurilor Tutora 

Amplasamentul studiat se afla situat in imediata vecinatate a raului Jijia, pe malul stang al 

acestuia, dupa digul de protectie. In partea de nord a amplasamentului se afla drumul judetean 

249E, care face legatura intre Iasi si Tutora, via Holboca. Acest drum pietruit este in rambleu cu 

inaltimea de 2 – 3 m fata de suprafetele invecinate de cota medie 36 mdMN. 

Hidrografia si hidrogeologia din zona amplasamentului este influentata de raurile Jijia si Prut, in 

interfluviul carora se afla. Nivelul apei freatice, oscileaza dependent de cotele raului Jijia, 

precum si de regimul pluvial local la adancimi de cca 3 ÷ 5 m 

4.1.4.1.1 Alimentarea cu apa 

Pentru alimentarea cu apa se va construi o gospodarie de apa ce va fi alimentata prin 

bransament la conducta de aductiune aflata in imediata vecinatate a amplasamentului. Acest 

bransament va asigura necesarul de apa pentru consumul menajer si tehnologic. 

Alimentarea cu apa pentru asigurarea consumurilor se va face la urmatoarele obiective: 

pavilionul administrativ – pentru asigurarea apei reci si prepararea apei calde de 

consum; 

cabina cantar 

zona de interventii utilaje - lavoar; 

zona spalare utilaje; 

zona de receptie, sortare si expeditie deseu reciclabil; 

zona de tratare mecano-biologica a deseului biodegradabil; 

statia de epurare ape uzate menajere – apa tehnologica; 

statia de epurare a levigatului. 

Necesarul de apa va fi in conformitate cu necesarul de apa tehnologica si pentru consum 

igienico – sanitar. 

Pentru calculul necesarului de apa menajera s-a considerat un numar de maximum 119 

persoane – utilizatori de apa, cu un debit specific conform STAS 1478-90 de 50 l/om/zi, 

rezultand astfel un debit zilnic mediu de 7,07 m 3 /zi. 


Page 113 of 246

Pentru consumul tehnologic de apa, constituit din spalare pardoseli hale, spalare roti 

autovehicule, se vor folosi spalatoare sub presiune, care au un consum de apa de 0,13 – 2,00 

l/s. S-a estimat un necesar de 3 m 3 /zi. 

Pentru consumul total de apa a rezultat astfel un debit zilnic mediu de 10,07 m 3 /zi si un debit 

maxim zilnic de 12,20 m 3 /zi. 

4.1.4.1.2 Managementul apelor uzate 

In urma activitatilor de prelucrare si eliminare finala a deseurilor menajere, pe amplasament vor 

rezulta mai multe categorii de ape uzate: 

Levigatul colectat de sistemul de drenaj levigat montat la baza celulei de depozitare 

(format din apa continuta de deseuri si apele meteorice care se infiltreaza prin deseuri); 

Ape uzate menajere provenite de la grupurile sanitare ale cladirilor administrative si cu 

folosinte similare; 

Ape uzate tehnologice si de la spalarea platformelor tehnologice; 

Ape uzate provenite de la spalarea autovehiculelor. 

Apa pluviala provenita de pe suprafata primei celule va fi colectata prin 3 sisteme: 

colectarea apei meteorice provenita de pe suprafata exterioara a digului eferent celulei 

de depozit se face prin intermediul santurilor de pamant amplasate la baza acestuia; 

colectarea apei meteorice drenata de pe suprafata interioara a celulei de depozit, 

reprezentand apa potential contaminata (levigat) se face prin intermediul stratuluide 

drenaj si a conductelor de drenaj; 

colectoare de canalizare a levigatului, provenit din zona interioara a celulei de depozit. 

Caracteristici ale apelor uzate 

Indicatorii de calitate ai apelor uzate evacuate in reteaua de canalizare conform NTPA- 

002/2002, sunt: 

- 350 mg/l - Materii in suspensie. 

- 300 mg/l - Consum biochimic de oxigen la 5 zile (CBO 5 ). 

- 30 mg/l - Azot amoniacal (NH 4 + ) 

- 5,0 mg/l - Fosfor total (P) 

- 500 mg/l - Consum chimic de oxigen-metoda cu dicromat de potasiu 

(CCOCr) 

- 25 mg/l - Detergenti sintetici biodegradabili 

- 30 mg/l - Substante extractibile cu solventi organici 

- 6,5-8,5 - Unitati pH 

- 40 0 C - Temperatura 

Conditii de evacuare in emisar 


Page 114 of 246

Pentru efluentul epurat, indicatorii de calitate trebuie sa se incadreze in limitele impuse de A.N. 

Apele Romane si prevederilor normativului NTPA 001-2002, si anume: 

- 60 mg/l - Materii in suspensie (MSS) 

- 25 mg/l - Consum biochimic de oxigen la 5 zile (CBO 5 ). 

- 15 mg/l - Azot total (Nt) 

- 2,0 mg/l - Fosfor total (Pt) 

- 125 mg/l - Consum chimic de oxigen-metoda cu dicromat de potasiu 

(CCOCr) 

- 20 mg/l - Materii extractibile cu solventi organici 

- 6,5-8 - Unitati pH 

a) Levigatul 

Dintre tipurile de ape uzate mai sus mentionate, levigatul generat de depozitul de deseuri este 

considerat cel mai nociv pentru protectia mediului. Levigatul este un deseu lichid, o apa uzata 

foarte poluata, in care concentratiile de impurificatori variaza in functie de cantitatea, natura si 

vechimea deseurilor precum si de cantitatea de apa care le traverseaza. 

Compozitia tipica a levigatelor din depozitele aflate in diferite faza de descompunere este 

prezentata in tabelul urmator: 

Tabel 4.1-6: Compozitia levigatului 

Indicatorul 

de poluare 

Compozitia levigatului ( mg/l ) 

Deseuri proaspete Deseuri vechi Deseuri cu umiditate ridicata 

CCO-Cr (mg/l) 23800 1160 1500 

CBO5 (mg/l) 11900 260 500 

COT (mg/l) 8000 465 450 

Acizi volatili - carbon (mg/l) 5688 5 12 

Amoniu (mg/l) 790 370 1000 

Azotati (mg/l) 3 1 1 

Fosfati (mg/l) 0,73 1,4 1 

Cloruri (mg/l) 1315 2080 1380 

Sodiu (mg/l) 9601 300 1900 

Magneziu (mg/l) 252 185 186 

Potasiu (mg/l) 780 560 570 

Calciu (mg/l) 1820 250 158 

Mangan (mg/l) 27 2,1 0,05 

Fier (mg/l) 540 23 2 


Page 115 of 246

Indicatorul 

de poluare 

Compozitia levigatului ( mg/l ) 

Deseuri proaspete Deseuri vechi Deseuri cu umiditate ridicata 

Nichel (mg/l) 0,6 0,1 0,2 

Cupru (mg/l) 0,12 0,03 – 

Zinc (mg/l) 21,5 0,4 0,5 

Plumb (mg/l) 0,40 0,14 – 

Colectarea levigatului se va face prin: 

conducte de drenaj apa meteorica drenata de pe suprafata interioara a celulei de 

depozit, reprezentand apa cu potential contaminat (levigat) se face prin intermediul 

stratului de drenaj si a conductelor de drenaj; 

colectoare de canalizare a levigatului depozit catre facilitate de epurare. 

Levigatul este transportat prin intermediul sistemelor enumerate mai sus si in cele din urma, 

deversat in cadrul bazinului de retentie. 

Levigatul va fi colectat prin intermediul conductelor perforate de drenaj (PEID PN 10 De 

250mm) si a conductei colectoare (PEID PN 10 De 315mm), intr-un bazin de retentie levigat cu 

un volum de 200 mc. Apoi va trece prin unitatea de prefiltrare de unde ajunge in unitatea de 

osmoza inversa. Tratamentul de prefiltrare consta in 2 filtre. Unitatea de osmoza inversa include 

2 linii de osmoza inversa in 3 pasi (care lucreaza in mod simultan), permitand ca procedura de 

curatare sa nu implice stoparea intregului proces (detalii despre statia de epurare se regasesc 

la punctul 4.1.2.4.1). 

b) Apele uzate menajere si reziduale ( industriale) 

Apele uzate menajere provenite de la grupurile sanitare ale cladirii administrative si cu folosinte 

similare sunt colectate si directionate catre statia de epurare ape uzate menajere si apoi 

evacuate prin gura de descarcare in canalul de desecare HCA-46/4. 

Apele uzate reziduale provin de la spalarea platformelor si spatiilor inchise din cadrul statiei de 

sortare. Datorita continutului lor, aceste ape vor fi colectate si tratate in statia de epurare ape 

uzate menajere. 

Debitul maxim de ape uzate menajere este 9,20 mc/zi. Reteaua de colectare a apelor uzate 

menajere (Dn 250 mm PVC) va avea o lungime de 497 m. 

Ape uzate 

menajere si 

reziduale 

Statie epurare ape uzate 

menajere 

Levigat 

Bazin 

retentie 

levigat 

Statie 

epurare 

levigat 

Bazin 

retentie ape 

conventional 

curate 

Canal de 

desecare 

HCA – 46/4 

Page 116 of 246 


Figura 4.1-1: Managementul apelor uzate 

4.1.4.1.3 Managementul apelor pluviale 

Apele pluviale provenite de pe suprafata platformelor exterioare si din zona de spalare roti vor fi 

colectate prin intermediul retelei de canalizare ape pluviale. Mai departe apele pluviale vor fi 

directionate catre canalul de desecare existent HCA – 46/4, aflat in imediata apropiere a 

amplasamentului. Inainte de a fi deversate, apele pluviale vor fi preepurate intr-un separator de 

produse petroliere. 

Apele pluviale colectate de pe platformele exterioare aferente facilitatilor prevazute prin 

proiectul inceput in cadrul Conventiei de Finantare cu Primaria Iasi vor fi descarcate intr-un 

bazin de retentie a apelor pluviale prevazut cu plasa de sarma pentru a retine corpurile mari. 

Bazinul va fi echipat cu 2+0 pompe si 3 senzori de nivel, astfel va fi asigurata evacuarea 

eficienta a apelor pluviale din incinta. Lungimea canalelor colectoare de apa pluviala este de 

627 m, cu diametre cuprinse intre Dn 300 – 600 mm PVC SN4, 

Pentru platformele exterioare aferente statiei TMB proiectata in cadrul aplicatiei de finantare prin 

POS Mediu, s-a prevazut o retea de canalizare cu guri de scurgere la suprafata platformei cu o 

lungime de 279 m cu diametru de 250 mm PVC SN4. Apele pluviale colectate vor fi descarcate 

intr-un separator de hidrocarburi cu o capacitate maxima de 60 l/s. 

Apa pluviala provenita de pe suprafata exterioara a digului aferent celulei de depozit nr. I va fi 

colectata prin intermediul santurilor de garda amplasate la baza acestuia; apa este directionata 

direct in canalul de desecare aflat la Nord de depozit, in paralel cu DC 22 Iasi - Tutora. Santurile 

de garda vor avea sectiunea trapezoidala cu taluze inierbate si baza protejata cu pereu sau 

dale din beton. 

Dupa inchiderea finala a depozitului, apele din precipitatii colectate prin sistemul de drenaj de 

suprafata, precum si cele rezultate din siroirea pe pantele depozitului – ambele categorii fiind 

considerate conventional curate – vor fi preluate prin rigolele special prevazute si apoi 

deversate in emisar. 

Debitul de apa meteoric s-a calculate conform STAS 1846 – 2:2007. 

n 

q = m S I [l/s] 

c j j 

j=1 

1. Zona tehnica (Receptie, Sortare si Compostare) - ZT 

Zona tehnica = 0,80 x (3,12 x 0,95 + 1,83 x 0,85 + 0,47 x 0,05) x 150 = 545,16 [l/s] 

Depozit D – s-a considerat un debit de calcul in ipoteza exploatarii depozitului inainte de 

inchidere si un debit de verificare in ipoteza exploatarii dupa inchidere: 

D_Calcul = 0,80 x (0,0 x 0,95 + 0,44 x 0,85 + 2,69 x 0,05) x 150 = 61,02 [l/s] 

D_Verificare = 0,80 x (0,0 x 0,95 + 0,44 x 0,85 + 16,72 x 0,05) x 150 = 145,20 [l/s] 


Page 117 of 246

Unde: 

m – coeficient de reducere a debitului, datorat efectului de acumulare a apei meteorice in 

reteaua de canalizare → [-]; 

m = 0,80 → pentru timp de ploaie t < 40 [min] 

S j – suprafata de calcul de pe care se va colecta apa de provenienta meteorica → [ha]; 

S 1ZT = 3,12 [ha] – suprafata invelitorilor metalice; 

S 2ZT = 1,83 [ha] – suprafata platformelor din beton; 

S 2D = 0,44 [ha] – suprafata platformelor din beton; 

S 3ZT = 0,47 [ha] – suprafata spatiilor verzi; 

S 3 D calc = 2,69 [ha] – suprafata spatiilor verzi; 

S 3 D verif = 16,72 [ha] – suprafata spatiilor verzi; 

Φ j – coeficient suprafata de scurgere → [-]; 

Φ 1 = 0,95 

Φ 2 = 0,85 

Φ 3 = (0,05…0,10) = 0,05 

t – timpul de ploaie; 

t = 10 [min] 

f – frecventa de calcul a ploii; 

f = 1/1 

I – functie (f, t) - intensitatea ploii de calcul, stabilita in functie de frecventa normata a ploii si 

durata teoretica a acesteia [l/sxha]; 

Judetul Iasi → Zona 3 → I = 150 [l/sxha]. 

4.1.4.1.4 Managementul levigatului 

Generarea – compozitia levigatului 

Levigatul se produce in depozitele de deseuri, cand apa patrunde in volumul de deseuri, ca 

urmare a umiditatii, precipitatiilor si/sau nivelului ridicat al apelor subterane. 

Levigatul contine particule solide suspendate, componente solubile ale deseurilor, produse 

solubile descompuse si microbi. Majoritatea componentelor levigatului pot fi toxice si pot cauza 

degradarea apelor, in mod direct (prin toxine si CBO5) sau indirect (prin eutrofizare). Apa 

potabila poate fi de asemenea contaminata. Prin urmare, in niciun caz levigatul nu trebuie 

descarcat in ape de suprafata sau in apele subterane. 

Experienta ne-a aratat ca izolarea bazei, fara colectarea si indepartarea levigatului, pot cauza 

mai mult rau decat bine. Prin urmare, un sistem de colectare si drenaj este esential, si este una 


Page 118 of 246

dintre cele mai importante faze in constructia unui depozit de deseuri, deoarece durata de viata 

a izolare depinde in mare masura de acesta. 

Pentru subcompartimentele 1 si 2 deja executate ale celulei 1 de depozitare acest sistem de 

colectare a levigatului a fost realizat. 

Pentru colectarea levigatului in subcompartimentu 3 se vor prevedea lucrari similare, drenuri 

absorbante riflate din PEID, Dn 250 mm, perforate pe 2/3 din sectiune. Acestea vor fi amplasate 

pe directie este – vest. Distanta intre drenurile absorbante va fi de 30 m. curgerea catre drenul 

colector va fi gravitationala datorita pantelor iar racordarea intre cele doua drenuri va fi libera. 

Drenul colector se va realiza din tuburi PEID Dn 315 mm, perforat pe ¼ din sectiune si va fi 

amplasat pe axul compartimentului 3. Panta colectorului de levigat va fi de 1% pe directie nordsud. 

Conectarea drenului colector a levigatului se face in cadrul caminelor de conectare si spalare 

prefabricate din PEID Dn 1100 mm, prevazute fiecare cu o vana de retinere din PEID DN 315 

mm. Panta de amplasare a conductelor va fi de 0,50% in lungul generatoarei conductei, catre 

bazinul de retentie. 

De-a lungul colectoarelor de levigat, se amplaseaza camine de vizitare, care vor permite 

curatarea acestora cu jet de apa. 

Colectorul de levigat existent de la baza digului de sud are o lungime totala de 536 m si 

scurgere gravitationala pana la caminul de pompare executat, ce refuleaza levigatul in bazinul 

de stocare temporara a levigatului. 

Debitele de levigat generate din cadrul celulei nr. I de depozitare 

Valorile debitului anual mediu, precum si maximul debitului de apa drenat dint-o celula vor 

prezenta fluctuatii considerabile de-a lungul perioadei de exploatare a depozitului. 

Debitele de apa drenate vor fi mari in situatia cand celulele sunt goale, cu o capacitate scazuta 

de retentie a apelor pluviale si cu o accentuata stabilizare in situatia cand celulele sunt pline. 

In prezent, se depoziteaza in subcompartimentul 1 cu un grad de umplere de cca. 70%. Debitul 

maxim de levigat inregistrat a fost de 1,04 mc/h, 25 mc/zi. In momentul sistarii depozitarii in 

subcompartimentul 1 si realizarea acoperirii temporare, debitul de levigat generat va fi minim, 

dar va creste debitul generat in subcompartimentul 2. 

Tinand cont de aceste variatii de debit, sistemul de colectare, transport si epurare a levigatului a 

fost dimensionat pentru o capacitate maxima de 84 mc/zi. 

Debitele de apa pluviala evacuate dintr-o celula goala a depozitului de deseuri (fara deseuri 

depuse), vor fi maxime in absenta fenomenului de retentie si evaporare si datorita 

permeabilitatii marite a stratului drenant. 

Cu fiecare cantitate suplimentara de deseu depus in celula, cantitatea de levigat va scade 

datorita fenomenului de evaporare a apei pluviale retinuta in straturile superioare si de retentie 

in corpul depozitului. 

Debitele maxime vor scadea, datorita retentiei apei in straturile de deseu depus, ceea ce 

va duce la o echilibrare a volumelor de apa drenate. 


Page 119 of 246

4.1.4.1.5 Statia de epurare levigat existenta 

Levigatul este un deseu lichid, o apa uzata foarte poluata, in care concentratiile de impurificatori 

variaza in functie de natura si vechimea deseurilor precum si de cantitatea de apa care le 

traverseaza. 

Statia de epurare va avea capacitatea de 84 mc/zi. 

Statia de epurare existenta pe amplasamentul Centrului de management al Deseurilor Tutora 

foloseste ca tehnologie de tratare a levigatului osmoza inversa. Acestea sunt metode de filtrare 

tangentiala, sub actiunea presiunii. 

In statia de epurare levigat vor fi evacuate urmatoarele debite : 

levigat din celula 1 de depozitare; 

apele reziduale provenite din procesul de biostabilizare si compostare a 

deseului biodegradabil. 

Levigatul este descarcat intru-un bazin de retentie levigat si apoi aspirate in statia de epurare 

levigat. Bazinul de retentie levigat are capacitatea de 200 mc si are dimensiunile in plan 12 x 

12 m. 

Avand in vederea incarcarea apei uzate ce intra in statia de epurare si avand in vedere 

indicatorii de calitate prevazuti de NTPA 001-2005, randamentele de epurare estimate necesare 

ale statiei de epurare levigat sunt urmatoarele: 

Tabel 4.1-7: Randamente de epurare ale statiei de epurare levigat 

Indicatori de calitate 

Valori estimate in 

influentul 

statiei(mg/l) 

Valori limita conf. 

NTPA 001/2005 

pentru statii noi 

Suspensii 700 60 91,4 

CBO 5 3.800 25 99,3 

Azot total 500 15 97 

Fosfor total 4,5 2 55,5 

Substante extractibile in eter de 

petrol 

530 20 96,2 

Eficienta de epurare 

(%) necesar a fi 

realizata in statie 

Statia de epurare levigat este executata si functioneaza in prezent, asigurand epurarea 

levigatului colectat din subcompartimentul 1 de depozitare aflat in exploatare. Capacitatea 

statiei instalata este de 84 mc/zi. 

Procesul de epurare foloseste principiul osmozei inverse. Statia de epurare levigat existenta 

este un produs al PALL Austria Filter Ges.m.b.H si respecta prevederile in domeniu impuse de 

directivele UE. Indicatorii de calitate ai permeatului rezultat se incadreaza in prevederile NTPA 

001/2002 modificat si completat prin HG nr.352/2005 si HG 210/2007. 


Page 120 of 246

S-a tinut cont de faptul ca si pe plan international tratarea levigatului din depozitele de deseuri 

se efectueaza prin procesul osmozei inverse, proces prin care sunt indepartate toate 

elementele de contaminare din levigat, in procent de peste 99,5 %. Dupa epurare, concentratia 

de poluanti este chiar sub valorile standard pentru apa potabila. 

Folosirea instalatiilor de osmoza inversa ofera operatorului avantaje semnificative fata de alte 

metode, luand in considerare siguranta operarii, lucru confirmat in peste 2 000 de astfel de 

instalatii in intreaga lume. Instalatia este conceputa in sistem modular, si asigura o functionare 

simpla, durabila, 24 h/zi, necesitand un minim de intretinere. 

Statia propusa de epurare a levigatului asigura ca apa epurata va fi de calitate satisfacatoare 

pentru a fi descarcata in emisari naturali in conformitate cu cerintele legislatiei si reducerea 

valorilor de concentrare pentru urmatorii indici: 

Materiale solide suspendate 

Consum chimic de oxigen 

Consum biochimic de oxigen 

amoniac 

nitrati 

sulfuri 

clorati 

Metale grele. 

Tehnica aplicata de tratare trebuie sa asigure indepartarea urmatorilor factori poluanti: 

Nitrogen amonianc 

Compusi organici biodegradabili si non-degradabili 

Compusi organici clorinati 

Saruri minerale. 

Statia de epurare a levigatului va include urmatoarele unitati. 

Bazin de stocare temporara levigat 200 mc – cu rol de egalizare a debitului de levigat, 

alimentare in mod constant a procesului de epurare, preluarea varfului de debit. 

Unitate de pre-filtrare 

Unitate de separare 

Unitate osmoza inversa 

Bazin permeat 400 mc. 

Bazin permeat - ape conventional curate 

Apa tratata din unitatea de osmoza inversa este descarcata in bazinul de stocare a apei 

conventional curate - permeat. Rezervorul are dimensiuni suficiente pentru a colecta apele 

epurate din ultimele 3 zile. Pe baza calculelor privind proiectarea, rezervorul are un volum 

efectiv minim de 400 m 3 . 


Page 121 of 246

Parametrii de calitate ai permeatului sunt controlati automat pe principiul conductivitatii. Acesta 

nu poate fi evacuat din bazinul de retentie ape conventional curate, decat daca 

indeplineste conditiile de calitate impuse. 

Apele epurate colectate in bazinul de retentie sunt descarcate in final prin intermediul conductei 

de descarcare in canalul de desecare existent HCA – 46/4. 

De regula, apa rezultata nu are calitatea apei potabile, dar poate fi folosita ca apa industriala 

sau la irigatii in parcuri. 

Concentratul rezultat in urma procesului de epurare va fi preluat de catre o companie 

specializata, in vederea tratarii si eliminarii definitive. 

Conform prevederilor NTPA 001, apele epurate se vor inscrie in urmatoarii indicatori fizicochimici: 

Indicator Valoare Indicator Valoare 

pH 6,5 – 8,5 CCO Cr 125 mgO 2 /dm 3 

CCBO5 25 mgO 2 /dm 3 Azot amoniacal 2,0 mg/dm 3 

Azot total 10 mg/dm 3 Azotiti 1 mg/dm 3 

Fosfor total 1 mg/dm 3 Sulfati 600 mg/dm 3 

Cu 0,1 mg/dm 3 Mn 0,1 mg/dm 3 

Zn 0,5 mg/dm 3 Cloruri 500 mg/dm 3 

azotati 25 mg/dm 3 Reziduu filtrare 2000 mg/dm 3 

In conditii normale de exploatare retelele de canalizare, bazinele de retentie nu reprezinta surse 

de poluare. Problema poluarii se pune in cazul aparitiei exfiltratiilor datorate deteriorarii 

colectoarelor. Acestea pot fi evitate printr-o exploatare corecta cu efectuarea periodica a 

inspectarii obiectivelor si interventia rapida pentru remedierea eventualelor avarii. 

4.1.4.1.6 Statia de epurare ape uzate menajere 

Statia proiectata pentru CMD Tutora, este obiectiv ce a fost prevazut a fi executat in cadrul 

Conventiei de Finantare, dar din lipsa de fonduri aceasta nu a mai fost executata. Prin prezentul 

proiect, aceasta statie de epurare ape uzate va fi executat pentru a asigura epurarea apelor 

uzate menajere si reziduale. 

Debitele de proiectare luate in considerare la dimensionarea Statiei de epurare ape uzate 

menajere sunt calculate tinand cont de numarul de personal necesar in aria de servicii, astfel: 

Qu zi med = 9,0 m 3 /zi 

Qu zi max = 13,8 m 3 /zi 

Indicatorii de calitate ai apelor uzate evacuate la intrarea in statie de epurare sunt conform 

incarcarilor tipice pentru apa uzata menajera, iar conditiile de evacuare in emisar sunt in 

conformitate cu NTPA001/2002. 


Page 122 of 246

Nr. 

crt. 

Denumire indicator 

Incarcari maxime 

influent 

[mg/l] 

Incarcari maxime 

efluent 

[mg/l] 

Eficienta de 

epurare 

necesara [%] 

1. 

2. 

3. 

4. 

5. 

6. 

Consun biochimic de oxigen (CBO5) 

Materii totale in suspensie (MTS) 

CCO_Cr 

Azot total 

Fosfor total 

Grasimi 

300 

350 

500 

30 

5 

30 

25 

60 

125 

15 

2 

20 

92,00 

83,00 

75,00 

50,00 

60,00 

33,00 

Valorile rezultate impun o epurare mecano-biologica cu nitrificarea-denitrificarea apelor uzate. 

Pentru aceasta, schema de epurare cuprinde urmatoarele obiecte tehnologice: 

Camin de intrare ; 

Bazin de omogenizare si pompare ape menajere ; 

Treapta de epurare mecanico – biologica; 

Camine de canalizare; 

Camine de prelevare probe. 

In urma procesului de epurare se produce o cantitate redusa de namol in exces astfel ca 

namolul trebuie evacuat odata la 8-12 luni din statie. Namolul rezultat fiind oxidat total, este 

stabilizat si nu mai contine substante organice si nutrienti, nu are miros si manipularea lui este 

accesibila din punct de vedere igienic si sanitar. Namolul se va vidanja si se va transporta la 

depozitul de deseuri din incinta CMD Tutora. 

Statia va dispune de un tablou de automatizare cu sistem de programare digitala, cu 

posibilitatea conectarii la PC. Acest sistem permite supravegherea automata a proceselor 

tehnologice in diferite faze, mentinerea eficientei maxime de epurare, economii la consumul de 

energie electrica si evacuarea apei epurare la parametri proiectati. 

Valorile instantanee ale parametrilor de proces se transmit la dispecer unde se prelucreaza 

automat si sunt puse la dispozitia operatorului uman. 

Functia de monitorizare se va realiza printr-un calculator compatibil IBM, imprimanta si tablou 

cu interfata, automate programabile – calculator si modem radiocomunicatie. 

Efluentul rezultat in urma procesului de epurare va fi descarcat in canalul de desecare HCA – 

46/4 aflat in apropierea obiectivelor proiectate. 

4.1.4.2 Statie de transfer Baltati 


Alimentarea cu apa potabila se va face cu ajutorul cisternelor alimentate din reteaua de 

alimentare cu apa potabila a comunei Baltati sau din orasul Targu Frumos. Alimentarea cu apa 


Page 123 of 246

pentru statia de transfer Baltati va fi asigurata cu ajutorul unui rezervor de apa potabila, pompa 

cu hidrofor si a retelei de alimentare interna. 


persoane – utilizatori de apa, cu un debit specific conform STAS 1478/90 de 50 l/om/zi, 

rezultand astfel un debit zilnic mediu de 0,36 m 3 /zi. Debitul maxim zilnic este de 0,46 mc/zi. 


Apele uzate provenite de la grupul sanitar vor fi colectate intr-un bazin de colectare ape uzate 

(3,5 mc) si vidanjate periodic. 

Debitul maxim zilnic de ape uzate menajere va fi de 0,46 mc/zi. 


Apele pluviale provenite de pe platforma betonata si cladiri vor fi colectate prin intermediul 

retelei de colectare a apelor pluviale (250 m) prevazuta cu doua guri de scurgere. Apele vor fi 

directionate catre un separator de hidrocarburi cu o capacitate de 60 l/s unde vor fi preepurate 

si apoi descarcate intr-un bazin tampon, apoi in canalul de desecare aflat la sud-est de 

amplasament HCA 858. 


n 

q = m S I [l/s] 

c j j 

j=1 

= 0,80 x (0,005 x 0,95 + 0,37635 x 0,85 + 0,21 x 0,05) x 150 = 40,20 [l/s] 






S 1 = 0,005 [ha] – suprafata invelitorilor metalice; 

S 2 = 0,37635 [ha] – suprafata platformelor din beton; 

S 3 = 0,21 [ha] – suprafata spatiilor verzi; 

Φ j – coeficient mediu de scurgere → [-]; 

Φ 1 = 0,95 

Φ 2 = 0,85 

Φ 3 = (0,05…0,10) = 0,05 


t = 10 [min] 


Page 124 of 246


f = 1/1 




4.1.4.3 Statia de sortare si transfer Ruginoasa 


Pentru alimentarea cu apa se va construi o gospodarie de apa ce va cuprinde o captare de 

adancime cu put forat, cabina foraj, o statie de tratare a apei, (pentru eliminarea NH 4 , H 2 S si 

clorinare apa) un rezervor de apa potabila 50 mc si instalatii hidromecanice. Acest put va 

asigura necesarul de apa pentru consumul menajer si tehnologic. 


persoane – utilizatori de apa, cu un debit specific conform STAS 1478/90 de 50 l/om/zi, 

rezultand astfel un debit zilnic mediu de 1.72 m 3 /zi. 

Pentru consumul tehnologic de apa, constituit din spalare pardoseli hale, spalare roti 

autovehicule, se vor folosi spalatoare sub presiune, care au un consum de apa de 0,13 – 2,00 

l/s. S-a estimat un necesar de 1 m 3 /zi. 

Pentru consumul total de apa a rezultat astfel un debit zilnic mediu de 2,72 m 3 /zi si un debit 

maxim zilnic de 3,24 m 3 /zi. 

Reteaua de apa va lua in considerare alimentarea cu apa a utilitatilor pentru toate cladirile in 

scopul asigurarii necesarului de apa tehnologica si pentru nevoile sanitare. 

Reteaua de alimentare cu apa Dn 40 mm va avea o lungime de 235 m. 


Apele uzate menajere si reziduale din aceasta incinta au urmatoarele surse: 

- Cladirea administrativa cu grupuri sanitare; 

- Cladirea de interventii utilaje cu grupuri sanitare; 

- Apele rezidulae provenit de pe platforma interioara a halei de sortare. 

Reteaua de canalizare va fi realizata din tuburi PVC Dn 250 mm cu lungimi de 56 m 

canalizare menajera si 172 m canalizare ape reziduale. 

Debitul maxim zilnic de ape uzate va fi de 2,24 mc/zi. 

Apele uzate menajere ce vor fi vidanjate si apoi descarcate in statia de epurare trebuie se 

respecte indicatorii de calitate conform NTPA 002/2005, privind conditiile de evacuare a apelor 

uzate in retelele de canalizare ale localitatilor si direct in statiile de epurare, conform HG 

352/2005 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a 

apelor uzate. Operatorul va asigura vidanjarea si transportul apei uzate catre cea mai apropiata 


Page 125 of 246

statie de epurare. In cazul in care nu exista posibilitati de epurare in imediata apropiere (de 

exemplu SEAU Pascani), apa uzata va fi transportata catre CMD Tutora. 


Apele pluviale colectate de pe caile de acces interioare, vor fi colectate prin intermediul retelei 

de colectare a apelor pluviale (419 m) prevazuta cu 13 guri de scurgere si dirijate catre 

separatorul de produse petroliere si preepurate cu o capacitate de 100 l/s. Toate echipamentele 

sunt prevazute cu element de coalescenta si dispozitiv de inchidere automata pentru blocarea 

evacuarii, in cazul in care se atinge capacitatea maxima de depozitare a lichidelor usoare. 

Accesoriile constau in tubul de prelevare, trusa de prelevare probe si dispozitivul de inchidere 

automata. Apele pluviale ce ies din separatorul de grasimi vor respecta limitele impuse de 

NTPA 001/2002. 

Apa conventional curata rezultata va fi descarcata catre rigola drumului national si ravena din 

vecinatate, prin intermediul punctului de cea mai joasa cota, aval de amplasament. Aceasta 

solutie a tinut cont de conditiile de amplasament, fara a afecta suprafetele invecinate. 


n 

q = m S I [l/s] 

c j j 

j=1 

= 0,80 x (0,1596 x 0,95 + 0,7268 x 0,85 + 1,20 x 0,05) x 150 = 99,53 [l/s] 






S 1 = 0,1596 [ha] – suprafata invelitorilor metalice; 

S 2 = 0,7268 [ha] – suprafata platformelor din beton; 

S 3 = 1,20 [ha] – suprafata spatiilor verzi; 

Φ j – coeficient mediu de scurgere → [-]; 

Φ 1 = 0,95 

Φ 2 = 0,85 

Φ 3 = (0,05…0,10) = 0,05 


t = 10 [min] 


f = 1/1 


Page 126 of 246




4.1.4.4 Inchiderea depozitului neconform Pascani – Valea Seaca 

Lucrarile de inchidere a depozitului vor presupune relocarea deseurilor in scopul pregatirii 

depozitului pentru inchidere, compactarea masei deseurilor prin trecerea succesiva cu un 

buldozer, de 3-5 ori. Deseurile voluminoase precum deseurile de echipamente electrice si 

electronice, bateriile, acumulatorii, anvelopele uzate, deseurile feroase, deseurile de mobilier 

sau din constructii si demolari, vor fi indepartate pentru a facilita compactarea masei deseurilor. 

De asemenea vor fi indepartate deseurile usoare (mase plastice) de pe platforma si taluzele 

depozitului, inainte de inceperea inchidereii propriu-zise. Gropile existente din corpul depozitului 

se vor nivela prin umplerea cu pamant si compactare. 

Depozitul de deseuri urban neconform Pascani – Valea Seaca va fi inchis prin implentarea unui 

sistem complet de acoperire dupa cum urmeaza: 

Strat de sustinere (suport) de 0,50 m grosime cu coeficient de permeabilitate 

(conductivitate hidraulica) k > 1x10-4 m/s. Drept material pentru stratul de sustinere pot 

fi utilizate deseurile minerale corespunzatoare provenite din constructii sau demolari, 

forari, cenusa, deseurile minerale sau minerale naturale; 

Strat drenare biogaz cu o grosime de 0,30 m care se aplica peste stratul de sustinere. 

Materialul de drenare are un coeficient de permeabilitate (conductivitate hidraulica) de 

minimum 1x10-4m/s; 

Strat de geocompozit bentonitic pentru izolarea completa a corpului depozitului de 

mediul inconjurator care se aseaza peste stratul de drenare biogaz. Stratul de 

geocompozit bentonitic are o grosime de 0,01 m. 

Stratul de drenaj pentru apa din precipitatii realizat cu o grosime de 0.30m, coeficientul 

de permeabilitate (conductivitate hidraulica) este mai mare de 1x10-3m/s 

Geotextil de separatie de 400 gr/mp Pe stratul de drenaj pentru apa din precipitatii se 

aplica un strat separator, pentru a impiedica patrunderea componentelor din stratul de 

recultivare in stratul de drenaj. 

Stratul de recultivare este format din: strat de pamant argilos (d ≥ 0,85 m), peste care se 

pune un strat de pamant vegetal (d ≥ 0,15 m), acesta fiind insamantat cu ierburi perene. 

Sistemul de colectare si indepartare a gazului din depozit 

Biogazul din depozitul de deseuri neconform Pascani – Valea Seaca este colectat cu ajutorul 

unei instalatii de captare care cuprinde: 

puturile de extragere a biogazului; 

sistemul de colectare si transport al biogazului incluzand conducte, sistem de 

deshidratare si substatie gaz; 

sistem de ardere al gazului. 

Pentru evacuarea gazelor din depozit, vor fi forate 2 puturi prin masa de deseuri, care sunt 

pozitionate in mod uniform in corpul depozitului care genereaza gaz. Puturile de gaz sunt 

amplasate simetric si la distanta egala intre ele (de cca. 50 m). Acestea sunt amplasate cat mai 


Page 127 of 246

aproape de caile de circulatie, iar distanta de la puturi pana la limita exterioara a corpului 

depozitului este de 45 m, pentru a cuprinde in zona de aspiratie si marginea depozitului. 

Puturile de gaz sunt etanse, pentru a nu permite patrunderea aerului in interior; fiind rezistente 

pentru a suporta tasarea corpului depozitului. 

Putul de gaz este alcatuit dintr-un filtru vertical cu diametrul de 80 cm, pozitionat in interiorul 

corpului depozitului, realizat din pietris sau criblura, si in care este inglobata conducta perforata 

de PVC cu diametrul interior de 200 mm. 

Fiecare put de extractie a gazului este conectat la statia de colectare a gazului prin intermediul 

unei conducte de captare. 

Conductele de captare si transport a gazului de la puturile forate la substatia de gaz sunt din 

PEID DN 90 mm PN6, si sunt instalate cu o panta de 5% fata de statia de colectare a gazului, 

pentru a se evacua apa provenita din condens in interiorul conductei. Lungimea totala a 

conductelor de la colectarea gazului de pe depozitul existent Pascani este de 1150 m. 

Conductele individuale sunt conectate la statia de colectare a gazului, iar prin intermediul unei 

conducte principale de eliminare a gazului se face legatura cu sistemul de ardere (facla). 

Panta acestei conducte principale este de 0,5% pentru a putea evacua particulele minerale din 

condensat. Conducta principala este din PEID DN 200 mm PN6, iar lungimea ei este de 16 m. 

Conducta se instaleaza la adancimi mai mari decat adancimea de inghet specifica zonei, dar nu 

la mai putin de 80 cm fata de nivelul terenului. 

Statia de colectare a gazului se afla in interiorul unui container cu dimensiunile de 6,00 m x 2,50 

m x 2,50 mm. Conform standardelor nationale, infrastructurile care includ statii de colectare a 

gazului sunt complet etansate si prevazute cu sisteme de ventilare (cel putin doua ferestre cu 

gratii pentru aerisire de 50 x 50 cm), iar accesul personalului neautorizat este strict interzis. In 

interiorul conductei principale de evacuare la nivelul minim se instaleaza separatorul de 

condens, oferind posibilitatea scurgerii apei condensate intr-un recipient cu diametrul de 1 m. 

Statia de ardere a gazului se instaleaza ca o unitate compacta intr-un container standard ISO. 

Aceasta are un design compact si este formata in principal din unitatea suflanta si unitatea de 

combustie controlata. 

Statia are o flacara inchisa, ceea ce ofera o eficienta ridicata combustiei care are loc la 

temperaturi de peste 850°C, asigurand astfel concordanta cu reglementarile privind emisiile. 

Sistem de colectare a levigatului 

Pentru colectarea si evacuarea levigatului acumulat in corpul depozitului amenajat se va utiliza 

o pompa submersibila mobila echipata cu conducta flexibila de refulare care va functiona astfel: 

- Putul de gaz va fi construit astfel incat sa permita accesul periodic in interiorul putului 

pana la baza depozitului, a unei pompe submersibile pentru apa uzata, de unde levigatul 

acumulat poate fi aspirat si evacuat catre bazinul vidanjabil din incinta; 


Page 128 of 246

- Nivelul liber al levigatului din put va fi determinat cu ajutorul unui „aparat de masura nivel 

ape subterane‖ – frecventa masuratorilor va fi determinata de operator prin interventiile 

periodice efectuate si va fi actualizata de cate ori este nevoie; 

- Conducta flexibila a fost dimensionata astfel incat sa asigure transportul levigatului de la 

orice put de colectare din incinta pana la bazinul vidanjabil din incinta; 

- Operatorul va asigura vidanjarea bazinului si transportul levigatului catre statia de 

epurare levigat din cadrul Centrului de Management al Deseurilor Tutora. 

Sistemul de colectare si evacuare a apelor pluviale 

Apele pluviale de pe suprafata depozitului neconform Pascani sunt preluate de catre stratul 

drenant si conduse in santuri perimetrale ( pavate cu placi prefabricate 500x500x50 mm ) 

amplasate la baza taluzului depozitului de deseuri. Santul perimetral de la baza depozitului in 

lungime de 575 m si santul colector ape pluviale in lungime de 75 m sunt executate in sapatura 

deschisa. Sectiunea santului perimetral este trapezoidala si are urmatoarele caracteristici: hmin 

= 0.50m, b = 0.50m, B = variabil. 

Apele pluviale astfel colectate sunt deversate in Paraul Ermolea printr-o rigola amenajata, aflat 

la o distanta de 75 m, in partea de vest a amplasamentului, acesta fiind afluent al raului Siret. 

Instalatii de monitorizare 

Supravegherea impactului pe care depozitul il are asupra panzei freatice se face prin 

executarea a 3 puturi de monitorizare a apelor subterane, din care se vor putea preleva periodic 

probe de apa. 

Puturile se executa astfel: se sapa mai intai pana la adancimea finala, dupa care se cimenteaza 

la suprafata pe o distanta de 3-4 m. Urmeaza introducerea conductei din PEID DN 110, 

formarea filtrului de pietris. Se vor recolta probe de apa, urmand ca la final puturile sa fie inchise 

cu un capac de siguranta. 

Drumuri de acces si imprejmuirea amplasamentului 

Accesul la terasa depozitului pentru monitorizarea comportarii in timp se face pe drumul de 

acces din placi prefabricate din beton 5.00x3.00x2.00 m. Lungimea drumului de acces in incinta 

depozitului este de L=10 m iar lungimea drumului de acces pe terasa depozitului este de L= 150 

avand panta de 8% . 

Prin intermediul drumurilor la terasa depozitului se faciliteaza accesul la puturile de gaz. 

Trecerea utilajelor peste canalul perimetral se face prin intermediul unor podete din beton. 

Imprejmuirea incintei se realizeaza cu gard din plasa zincata. Lungimea totala a gardului 

este de 630 m. 

4.1.4.5 Inchiderea depozitului neconform Targu Frumos - Adancata 




Page 129 of 246

uldozer, de 3-5 ori. Deseurile voluminoase precum deseurile de echipamente electrice si 






Depozitul de deseuri urban neconform Targu Frumos va fi inchis prin implentarea unui sistem 

complet de acoperire dupa cum urmeaza: 



















Biogazul din depozitul de deseuri neconform Targu Frumos este colectat cu ajutorul unei 

instalatii de captare care cuprinde: 













Page 130 of 246









conductelor de la colectarea gazului de pe depozitul existent Targu Frumos este de 320 m. 



















Pentru a pompa in mod activ levigatul din corpul de deseuri, putul de colectare a levigatului va fi 

construit pentru a pozitiona o pompa in interior. Levigatul va fi trimis la un rezervor de colectare 

(bazin etans vidanjabil) printr-o conducta de refulare din PEID Dn 50 mm avand o lungime de 

L=115 m. Rezervorul va fi golit cu ajutorul unui vehicul special, iar levigatul colectat va fi 

transportat la depozitul din Tutora si tratat in statia de tratare a levigatului. 


Apele pluviale de pe suprafata depozitului neconform Targu Frumos sunt preluate de catre 

stratul drenant si conduse in santuri perimetrale ( pavate cu placi prefabricate 500x500x50 mm ) 

amplasate la baza taluzului depozitului de deseuri. Santul perimetral in lungime de 465.00 m si 

santul colector ape pluviale in lungime de 5.00 m sunt executate in sapatura deschisa. 

Sectiunea santului perimetral este trapezoidala si are urmatoarele caractersitici: hmin = 0.50m, 

b = 0.50m, B = variabil. 


Page 131 of 246

Apele pluviale astfel colectate sunt evacuate in panza de apa freatica printr – un bazin de 

scurgere. Fundul bazinului de scurgere in apa freatica are un coeficient de permeabilitate de cel 

putin 1x10 -4 m/s. Intre apa freatica si bazinul de scurgere nu exista nici un strat de sol 

impermeabil. In bazinul de scurgere in apa freatica nu se acumuleaza frunze din tufisuri sau 

copaci. Este interzisa inierbarea bazinului. Marginile bazinului de scurgere se fixeaza cu piatra 

cubica sau dale de piatra perforata. Zona de acces a apei in bazinul de scurgere este bine 

intarita , pentru a se asigura rezistenta pe termen lung. 











acces din placi prefabricate din beton 5.00x3.00x2.00 m. Lungimea drumului de acces in incinta 

depozitului este de 20 m iar drumul de acces pe terasa depozitului este de 50 m avand panta 

de 8% . 



Imprejmuirea incintei se realizeaza cu gard din plasa zincata. Lungimea totala a gardului este 

de 540.00 m. 

4.1.4.6 Inchiderea depozitului neconform Harlau 









Depozitul de deseuri urban neconform Harlau va fi inchis prin implentarea unui sistem complet 

de acoperire dupa cum urmeaza: 






Page 132 of 246















Biogazul din depozitul de deseuri neconform Harlau este colectat cu ajutorul unei instalatii de 

captare care cuprinde: 




















conductelor de la colectarea gazului de pe depozitul existent Harlau este de 830.00 m. 




Page 133 of 246

















Pentru colectarea si evacuarea levigatului acumulat in corpul depozitului amenajat se va utiliza 

o pompa submersibila mobila echipata cu conducta flexibila de refulare care va functiona astfel: 

- Putul de gaz va fi construit astfel incat sa permita accesul periodic in interiorul putului 

pana la baza depozitului, a unei pompe submersibile pentru apa uzata, de unde levigatul 

acumulat poate fi aspirat si evacuat catre bazinul vidanjabil din incinta; 

- Nivelul liber al levigatului din put va fi determinat cu ajutorul unui „aparat de masura nivel 

ape subterane‖ – frecventa masuratorilor va fi determinata de operator prin interventiile 

periodice efectuate si va fi actualizata de cate ori este nevoie; 

- Conducta flexibila a fost dimensionata astfel incat sa asigure transportul levigatului de la 

orice put de colectare din incinta pana la bazinul vidanjabil din incinta; 

Operatorul va asigura vidanjarea bazinului si transportul levigatului catre statia de epurare 

levigat din cadrul Centrului de Management al Deseurilor Tutora. 


Apele pluviale de pe suprafata depozitului neconform Harlau sunt preluate de catre stratul 

drenant si conduse in santuri perimetrale ( pavate cu placi prefabricate 500x500x50 mm ) 

amplasate la baza taluzului depozitului de deseuri. Santul perimetral de la baza depozitului 

inclusiv rigola pluviala de langa drumul de acces pe terasa depozitului au o lungime de 800.00 

m si sunt executate in sapatura deschisa. Sectiunea santului perimetral este trapezoidala si are 

urmatoarele caractersitici: hmin = 0.50m, b = 0.50m, B = variabil. 

Apele pluviale astfel colectate sunt evacuate in panza de apa freatica printr – un bazin de 

scurgere. Fundul bazinului de scurgere in apa freatica are un coeficient de permeabilitate de cel 


Page 134 of 246

putin 1x10 -4 m/s. Intre apa freatica si bazinul de scurgere nu exista nici un strat de sol 

impermeabil. In bazinul de scurgere in apa freatica nu se acumuleaza frunze din tufisuri sau 

copaci. Este interzisa inierbarea bazinului. Marginile bazinului de scurgere se fixeaza cu piatra 

cubica sau dale de piatra perforata. Zona de acces a apei in bazinul de scurgere este bine 

intarita , pentru a se asigura rezistenta pe termen lung. 











acces din placi prefabricate din beton 5.00x3.00x2.00 m. Lungimea drumului de acces in 

interiorul incintei depozitului este de 11 m iar drumul de acces pe terasa depozitului are o 

lungime de 250 m avand panta de 8%. 



Imprejmuirea incintei se realizeaza cu gard din plasa zincata. Lungimea totala a gardului este 

de 580.00 m. 

4.1.4.7 Inchiderea depozitului neconform Tomesti 

Inchiderea depozitului neconform de la Tomesti a fost parte a unui proiect local dezvoltat de 

Primaria Municipiul Iasi si finantat de autoritatile central in cadrul unei Conventii de Finatare. 

Acest obiectiv de investitii nu a fost demarat niciodata si este inclus in acest proiect in cadrul 

aplicatiei de finantare din POS Mediu. 









Depozitul de deseuri urban neconform Tomesti va fi inchis prin implementarea unui sistem 

complet de acoperire dupa cum urmeaza: 

Strat suport care va avea o grosime de minim 0,30 m; 


Page 135 of 246

Peste acest strat se va asterne un geocompozit de drenaj pentru gazul de depozit 

(geogrila cu geotextil pe ambele fete). Imbinarea fasiilor se face prin suprapunere pe 

minim 20 cm; 

Etansarea calotei depozitului de deseuri se va executa cu un geocompozit bentonitic. 

Fasiile de geocompozit se vor imbina prin suprapunere pe minim 0,20 m; 

Urmatorul strat, cel pentru colectarea si evacuarea apei pluviale din infiltratii, se 

realizeaza dintr-un material geocompozit geogrila de drenaj si geotextil la interfata cu 

stratul de pamant de umplutura; 

Acoperirea cu pamant se va face pe o grosime de minim 0,85 m; 

Stratul vegetal va avea o grosime de minim 0,15 m, pe toata suprafata. Toata suprafata 

va fi insamantata cu gazon; 

Respectarea pantelor de inchidere si profilare a depozitului in asa fel incat sa se previna 

erodarea acestora in perioadele ploioase, respectandu-se panta maxima de 1:3 si 

minima de 1:20; 

Prevederea de santuri perimetrale ( pavate cu placi prefabricate 500x500x50 mm ) 

amplasate la baza depozitului de deseuri, cu rol de preluare a apelor provenite din 

precipitatiile cazute in zona depozitului si posibilitatea de descarcare a acestor ape de 

ploaie in santurile existente din zona. Sistem perimetral de colectare a apei pluviale in 

lungime 1718 m; 

Prevederea de panouri avertizoare in zona depozitului de deseuri cu rol de atentionare 

asupra tipurilor de utilaje care au posibilitatea de a patrunde in zona depozitului; 

Imprejmuire. 


In scopul consolidarii sistemului de captare existent sunt propuse un numar de 36 puturi pentru 

colectarea biogazului. Adancimea de forare este diferita in functie de pozitia acestora. 

Puturile pentru colectarea gazelor Dn 800 mm se vor executa inainte de sistematizarea 

deseurilor in depozit si se vor ridica pe masura ce se executa celelalte lucrari. 

Gazul captat este transportat la instalatia de ardere a gazului (statia de control, suflante, arzator 

cu facla si camin colectare condens) prin intermediul unui sistem de conducte din PEHD cu 

diametre variind intre 90 si 160 mm, cu o lungime de aproximativ 6.800 m. 

Sistemul de colectare si inmagazinare a levigatului 

Pentru colectarea levigatului s-a propus un dren colector amplasat pe latura de nord a 

depozitului, sub piciorul taluzului de deseuri. Drenul este o conducta riflata din PEHD, Dn 160 

mm, SN 8, perforate pe 2/3 din sectiune. Panta colectorului de levigat este de 1% pe directie 

vest -est, catre bazinul colector. 

Evacuarea levigatului din drenul colector se va face gravitational in bazinul colector pentru 

levigat. 

Transeea de pozare a drenului de levigat va avea o latime de minim 0,50 m, si o adancime 

mai mare de 0,50 m. Stratul drenant se va realiza din pietris sort 16-32 si va fi imbracat intrun 

geotextil. 


Page 136 of 246

Bazinul colector pentru levigat are o capacitate de 150 mc. Din acest bazin levigatul este 

vidanjat si transportat la statia de epurare cu ozmoza inversa a depozitului conform de la 

Tutora. 


In vederea colectarii apelor meteorice de pe amplasamentului depozitului, sunt prevazute 

canale de garda. 

Canalele de garda sunt lucrari hidrotehnice cu rolul de a colecta apele pluviale de pe taluzurile 

exterioare ale depozitului inchis definitiv si de pe carosabilul drumurilor de acces si tehnologice 

betonate si de a le transporta catre punctele de evacuare. Lungimea totala a canalelor de 

garda este de 1.718 m. 

Canalele de garda vor fi pereate si executate cu pante care sa asigure curgerea apelor 

gravitational si vor fi prevazute unde este cazul cu lucrari hidrotehnice (caderi, camine de 

decantare, podete). Apele din precipitatii scurse pe taluzul depozitului inchis vor fi evacuate 

gravitational in doua puncte, in partea vestica - emisar natural raul Vamasoaia respectiv in 

partea nord-estica – canal colector pentru apele pluviale existent. 

Drumurile tehnologice aferente exclusiv depozitului care se inchide definitiv, se vor amenaja 

astfel: 

• De 1 - drum de acces pe depozit: in continuarea actualului drum de acces la depozit 

care este betonat, pana pe calota superioara a acestuia. Carosabilul drumului tehnologic 

De 1 va avea o fundatie din balast cilindrat cu grosimea de 30 cm dupa cilindrare 

asezata pe o geogrila bietirata. Imbracamintea rutiera va fi din dale trapezoidale din 

beton rutier clasa BcR 3,5 cu grosime de 20 cm, asezate pe hartie Kraft si strat de 

egalizare din nisip, 2 cm. 

• De 2 - drum perimetral: pe tot perimetrul depozitului la baza taluzului acestuia. Este un 

drum pietruit care va asigura accesul la instalatiile de monitorizare (puturi de observatie 

hidrogeo, puturi de captare gaz, canale de garda). Structura acestuia este dupa cum 

urmeaza: geogrila bietirata, strat anticapilar din nisip cu g=2cm, fundatie din balast cu g 

= 25 cm, piatra sparta cu g=15 cm, macadam cu g=8cm. Sectiunea drumului de acces 

are latimea partii carosabile de 3,50 m cu acostamente de 0,75 m. 

4.1.5 Prognozarea impactului 


In perioada de constructie si amenajare a depozitului si statiei de sortare Tutora se pot 

manifesta diferite forme de impact direct sau indirect, mai mult sau mai putin semnificative, 

temporare sau definitive. 

In faza de constructie nu se prognozeaza niciun impact negativ asupra apelor de suprafata sau 

freatice din zona. 

Impactul asupra calitatii apei freatice 


Page 137 of 246

In raport cu conditiile climatice si cu de modul de amenajare si exploatare al depozitului se 

apreciaza ca nu exista posibilitatea de patrundere a levigatului in panza freatica datorita 

impermeabilizarii fundului depozitului la nivelul standardelor nationale si europene (HG 

349/2005 si Ord. MAPM 757/2004 - Directiva Consiliului Europei 1999/31/EC). 

Tinand cont de caracteristicile geometrice, geotehnice si hidrogeologice ale amplasamentului, 

ca si de volumul de pamant necesar realizarii digurilor perimetrale, s-a adoptat solutia executiei 

depozitului semiingropat. 

Integritatea impermeabilizarii de fund se va asigura astfel incat nu va exista un impact asupra 

calitatii apei freatice. 

Pe amplasament vor exista si alte potentiale surse de poluare a apelor subterane, precum 

depozitele de combustibil sau canalizarea de ape uzate tehnologice si menajere. Realizarea lor 

conform proiectului, ca si controlul periodic al functionarii acestora, conform programului de 

monitoring tehnic, va permite eliminarea oricaror riscuri de impact asupra apei subterane. 

Impactul asupra regimului de curgere al apei de suprafata 

Acest proiect nu va avea impact asupra regimului de curgere al apei de suprafata. 

Impactul asupra calitatii apei de suprafata 

Schema de epurare selectiva a apelor uzate rezultate din activitatea depozitului, sustine ideea 

unui impact minim asupra calitatii apei de suprafata, in conditiile unei exploatari corecte a 

procesului. 

Proiectul prevede urmatoarele instalatii: 

statia de epurare a levigatului; 

statia de epurare ape uzate menajere si reziduale; 

separator de produse petroliere pentru apele meteorice de pe platforma incintei. 

In caz de avarie la statia de epurare a levigatului, apele vor fi descarcate intr-un bazin tampon 

de unde vor fi reintroduse in procesul de epurare. 

Efectele in cazul descarcarii accidentale a unor ape uzate neepurate (levigat, menajere, 

tehnologice) 

Teoretic, exista riscul descarcarii de ape uzate neepurate, datorita unor eventuale defectiuni la 

statiile de epurare. Deoarece prin proiect este prevazut un bazin de retentie pentru levigat si 

apele uzate tehnologic cu o capacitate de stocare de 4 zile, in cazul unor defectiuni la statia de 

epurare, nu exista riscul deversarii acetor ape in mediul natural. 

Masuri suplimentare de protectie a calitatii apelor subterane 

Lucrarile proiectate pentru amenajarea depozitului au urmarit sa asigure protectia tuturor apelor 

subterane, prin evitarea exfiltratiilor din depozit. Aceste lucrari, constau in principal din: 

impermeabilizarea de fund si a taluzelor depozitului; 

colectarea levigatului din depozitul de deseuri printr-un sistem de drenaj amplasat 

deasupra hidroizolatiei de fund; 


Page 138 of 246

includerea unei hidroizolatii in acoperisul depozitului, in zonele care au atins cota finala 

de depozitare, care sa impiedice patrunderea apei din precipitatii in masa de deseuri in 

scopul reducerii debitului de levigat din depozit; 

pentru colectarea apelor pluviale cazute pe suprafata depozitului dupa inchidere se va 

executa un sistem de drenaj din pietris spalat cu continut de carbonat de calciu mai mic 

de 10%; 

un canal de garda pe intreg perimetrul depozitului pentru evitarea infiltrarii in depozit a 

apelor pluviale scurse de pe suprafetele invecinate si de pe taluzurile exterioare ale 

digului perimetral; 

urmarirea calitatii apei subterane prin intermediul stationarelor (foraje) hidrogeologice; 

Pentru celelalte activitati, in scopul protectiei apelor subterane, se au in vedere masuri precum: 

colectarea prin canalizare a tuturor apelor uzate produse in instalatiile auxiliare 

depozitului propriu-zis si aflate pe platforma tehnologica, pentru evitarea infiltrarii lor in 

panza freatica; 

epurarea acestor ape in statia de epurare cu osmoza inversa; 

colectarea apelor uzate menajere de la grupurile sanitare ale corpului administrativ si a 

celorlalte cladiri si conducerea lor spre statia de epurare ape menajere; 

prevederea unui separator de hidrocarburi in sistemul de colectare a apelor pluviale 

provenite de pe platforma betonata din incinta. 

In raport de conditiile climatice si de modul de amenajare si exploatare al depozitului se 

apreciaza ca nu exista posibilitatea de patrundere a levigatului in panza freatica datorita 

impermeabilizariide fund a depozitului la nivelul standardelor nationale si europene (HG 

349/2005 care aproximeaza Directiva Consiliului Europei 1999/31/EC si Ord. MAPM 757/2004). 

Pe amplasament vor exista si alte potentiale surse de poluare a apelor subterane, precum 

canalizarea de ape uzate tehnologice si menajere. Realizarea lor conform proiectului, ca si 

controlul periodic al functionarii acestora, conform programului de monitoring tehnic, va permite 

eliminarea oricaror riscuri de impact asupra apei subterane. Impact direct nul. 

4.1.5.2 Statia de transfer Baltati 

Statia de transfer Baltati se va afla in bazinul hidrografic al raului Calmatui. 

Cel mai important curs de apa ce trece prin apropierea statie de transfer este raul Calmatui, 

aflat la o distanta de ~3,5 km. Raul Calmatui cu un bazin hidrografic de 670 km 2 si o lungime de 

57 km la intrarea in judet insumeaza la varsarea in Dunare o suprafata totala de bazin de 1460 

km 2 si o lungime de 144 km. Debitul mediu multianual de apa la varsare este de 1.50 m 3 /s. Un 

alt curs de apa, aflat la o distanta de ~ 2 km este Paraul Puturos. 

Atat in perioada de executie, cat si in perioada de exploatare nu vor exista surse de poluare a 

apelor de suprafata sau subterane. 

Principalele surse de poluare a apelor in faza de executie sunt reprezentate de: 

 

 

deversari accidentale de ape uzate menajere provenite de la organizarea de 

santier; 

scurgeri accidentale de uleiuri, hidrocarburi provenite de la echipamentele si 


Page 139 of 246

utilajele folosite. 

Pentru protectia calitatii apelor vor fi luate urmatoarele masuri, in faza de executie: 

 

 

 

echiparea organizarii de santier cu cabine ecologice etanse si descarcarea 

periodica a acestora; 

folosirea echipamenetelor si utilajelor performanente, corespunzatoare si 

verificarea periodica a acestora. 

organizarea de santier nu va fi amplasata in apropierea apelor de suprafata. 

Sursele potentiale de impurificare a apelor in perioada de exploatare vor fi reduse la minim prin 

executia retelei de canalizare interna, a separatorului de hidrocarburi si a bazinului vidanjabil. 

Pentru protectia calitatii apelor se vor lua urmatoarele masuri: 

 

 

 

colectarea apelor uzate menajere prin reteaua de canalizare menajera interna si 

deversarea lor in bazinul vidanjabil etans, de unde vor fi colectate si transportate 

la cea mai apropiata statie de epurare; 

preepurarea apelor pluviale in separatorul de hidrocarburi prevazut, inainte de 

deversarea acestora in mediul natural; 

pastrarea curateniei pe amplasament. 

4.1.5.3 Statia de transfer si sortare Ruginoasa 

In perioada de constructie, apele subterane pot fi afectate doar in cazul unor evenimente 

accidentale de poluare (scurgeri accidentale de carburanti si uleiuri) din utilajele si mijloace auto 

angrenate in activitatile de santier. 

Executia lucrarilor de constructii nu necesita deversarea unor deseuri sau produse secundare 

pe suprafata solului si nici de ape uzate, care ar putea duce la poluarea apelor subterane. 

Eventualele scurgeri de produse petroliere pe sol vor fi izolate, perimetrele respective fiind 

decopertate si apoi tratate pentru neutralizaea poluantului, fiind astfel evitata eventualitatea 

poluarii cursurilor de ape sau a stratelor freatice cu produse petroliere. 

Prin urmare, nu se prognozeaza un impact semnificativ asupra apelor de suprafata si 

subterane, in faza de constructie. 

In perioada de exploatare impactul asupra apelor subterane si de suprafata este 

nesemnificativ, avand in vedere modul de colectare si evacuare a apelor uzate, prevazut in 

proiect. 

Platformele de acces si cele tehnologice vor fi betonate, prin urmare, impactul asupra apelor 

subterane, in cazul unor scurgeri accidentale de poluanti, este redus. 

Masuri de protectie a calitatii apelor 


Page 140 of 246

Avand in vedere ca nu s-a prognozat un impact semnificativ asupra apelor, in perioada de 

constructie, nu sunt necesare masuri speciale pentru protectia acestui factor de mediu. In 

activitatile de organizare de santier se vor normativele de protectia mediului. Pentru prevenirea 

scurgerilor accidentale de produse petroliere, care pot fi antrenate de precipitatii, intretinerea 

utilajelor, schimbul de ulei si alimentarea cu combustibil se vor efectua numai in locurile special 

amenajate in acest scop si numai de catre personal instruit. In plus, reviziile si reparatiile 

utilajelor sau instalatiilor se vor face periodic, conform graficelor si specificatiilor tehnice, la 

ateliere specializate. 

Pentru evitarea poluarilor accidentale si diminuarea impactului asupra factorului de mediu apa, 

se vor lua urmatoarele masuri: 

optimizarea traseului utilajelor care transporta material excavat sau materiale de 

constructie preluat din gropi de imprumut 

imprejmuirea incintelor inca din faza incipienta de constructie 

monitorizarea calitatii factorilor de mediu pe durata constructiei 

verificarea periodica si mentinerea intr-o stare tehnica corespunzatoare a tuturor 

utilajelor 

respectarea normelor specifice de protectia muncii si protectia mediului la lucrarile ce se 

executa. 

In perioada de exploatare masurile pentru protectia apelor sunt: 

betonarea platformelor de acces si a platformelor tehnologice 

colectarea apelor uzate menajere printr-o retea de canalizare in sistem inchis si stocarea 

acestora intr-un bazin etans vidanjabil 

evacuarea periodica a apelor uzate menajere prin vidanjare si transportul acestora la 

statii de epurare; 

preepurarea apelor pluviale prin separatoare de hidrocarburi, inainte de evacuarea 

acestora de pe amplasament. 

4.1.5.4 Inchiderea depozitelor neconforme 

Principala sursa de poluare a apei freatice o reprezinta levigatul si scurgerile de apa pe 

suprafata deseurilor. Levigatul se formeaza atunci cand apa din precipitatii sau apa rezultata din 

deseurile depozitate patrunde prin corpul depozitului si ajunge la baza acestuia. Avand in 

vedere ca terenul pe care se afla depozitul este plan, frecvent pe suprafetele libere apar 

acumulari de apa din precipitatii. Aceasta sursa de poluare va fi eliminata prin inchiderea 

depozitului. 

In perioada de executie a lucrarilor de inchidere a depozitului, apele subterane pot fi afectate 

doar in cazul unor evenimente accidentale de poluare (scurgeri accidentale de carburanti si 

uleiuri) din utilajele si mijloace auto angrenate in activitatile de santier. Eventualele scurgeri de 

hidrocarburi pe sol vor fi izolate, perimetrele respective fiind decopertate si apoi tratate pentru 

neutralizarea poluantului, fiind astfel evitata eventualitatea poluarii stratelor freatice cu 

hidrocarburi. 


Page 141 of 246

Lucrarile de inchidere prevad realizarea unor santuri perimetrale amplasate la baza depozitului 

de deseuri, cu rol de preluare a apelor provenite din precipitatiile cazute in zona depozitului. 

Prin inchiderea depozitelor neconforme, in conformitate cu prevederile proiectului si prin 

respectarea HG 349/2005, a Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor aprobat prin 

Ord. nr. 757/2004, se preconizeaza un impact pozitiv asupra factorului de mediu apa, tinand 

cont ca se va asigura diminuarea semnificativa a impactului existent la ora actuala asupra 

apelor subterane, prin patrunderea in masa acestora a levigatului. Acest lucru va putea fi pus in 

evidenta prin forajele de monitorizare, care se vor executa pe amplasamentul depozitului inchis. 

Avand in vedere ca nu s-a prognozat un impact semnificativ asupra apelor, in perioada de 

executie, nu sunt necesare masuri speciale pentru protectia acestui factor de mediu. In 

activitatile de organizare de santier se vor respecta normativele de protectia mediului. Pentru 

prevenirea scurgerilor accidentale de hidrocarburi, care pot fi antrenate de precipitatii, 

intretinerea utilajelor, schimbul de ulei si alimentarea cu combustibil se vor efectua numai in 

locurile special amenajate in acest scop si numai de catre personal instruit. In plus, reviziile si 

reparatiile utilajelor sau instalatiilor se vor face periodic, conform graficelor si specificatiilor 

tehnice, la ateliere specializate. 

Pentru evitarea poluarilor accidentale si diminuarea impactului asupra factorului de mediu apa, 

se vor lua urmatoarele masuri: 


utilajelor; 

respectarea normelor specifice de protectia muncii si protectia mediului la lucrarile ce se 

executa; 

prevederea de santuri perimetrale amplasate la baza depozitului de deseuri, cu rol de 

preluare a apelor provenite din precipitatiile cazute in zona depozitului; 

monitorizarea panzei de apa freatica prin executarea unor foraje de monitorizare. 

Prin respectarea prevederilor proiectului se vor asigura toate conditiile de protectia mediului, 

fiind prevazute masuri de prevenire si diminuare a impactului activitatilor propuse asupra apelor 

subterane si de suprafata. 

4.2 Aer 

4.2.1 Date climatice 

Teritoriul judetului Iasi apartine zonei de climat temperat – continental pronuntat, aflat sub 

influenta anticiclonilor atlantic si euro-asiatic. 

Radiatia solara globala, cu valori medii de 116 kcal/cm2 are o distributie neuniforma in cursul 

anului. 40% din total revine perioadei de vara (iulie = 17 kcal/cm2), in timp ce iarna se 

realizeaza doar 10% (ianuarie = 2.2 kcal/cm2). 

Temperatura medie anuala a aerului este cuprinsa intre 8°C si 9°C in vest si sud si intre 9°C si 

10°C in nord si nord-est, scazand odata cu cresterea altitudinii. 


Page 142 of 246

Cele mai mari valori medii lunare se inregistreaza in iulie (18°C- 20°C in zonele inalte si 20°C - 

21,5°C in zonele joase), iar cele mai mici valori se inregistreaza in ianuarie (- 3°C - 4°C si chiar 

sub - 4°C pe vai). 

Durata de stralucire a soarelui atinge 2000 ore anual, repartizate intre 200 si 290 de zile; la 

Cotnari se inregistreaza 2076 ore de stralucire in timp ce la Iasi, doar 1953 ore de stralucire a 

soarelui; 

Caracterul continental e pus in evidenta de valorile extreme ale temperaturilor: 40°C la Iasi (in 

iulie, 1909) si -32,3°C la Podu Iloaiei (in ianuarie, 1963), rezultand o amplitudine de 72,3°C. 

Temperaturile de peste 5°C incep de la 23 martie si dureaza pana spre 11 noiembrie, iar cele 

ce depasesc 10°C se inregistreaza intre 11 aprilie si 20 octombrie (180 -185 zile), aceasta fiind 

si perioada de dezvoltare optima a culturilor agricole. 

O caracteristica termica specifica intervalului noiembrie - martie este inghetul, care se produce, 

in medie, toamna in octombrie si primavara in aprilie, numarul mediu al zilelor cu inghet fiind de 

110. Cel mai timpuriu inghet s-a inregistrat la 10 septembrie, iar cel mai tarziu la 21 mai. In mod 

obisnuit, primul inghet se produce in jurul datei de 14 octombrie, la Iasi, iar ultimul la 20 aprilie. 

In dealurile cu inaltimi mai mari de 350 m se inregistreaza peste 120 zile cu inghet si peste 40 

zile de iarna, iar in dealurile si culoarele de vale, cu altitudini mai mici de 350 m, numarul mediu 

al zilelor cu inghet este 110. 

In perioada calda a anului se inregistreaza in medie 85 zile de vara cu temperaturi maxime 

egale sau mai mari de 25°C si 23 zile tropicale cu temperaturi maxime egale sau mai mari de 

30°C. 

Umezeala relativa a aerului are valori medii anuale de 75 - 76 % in zona inalta din vest si sud si 

74 % in zona joasa din est. Cele mai mari valori lunare depasesc 85 – 90 % iarna, iar cele mai 

reduse coboara pana la 64 - 65% vara. Important de mentionat este deficitul de umiditate din 

aer care se inregistreaza in aprilie - mai (67 - 66%), influentand negativ dezvoltarea vegetatiei. 

Nebulozitatea este direct influentata de temperatura si umezeala aerului, valoarea medie anuala 

variind de la 5 zecimi la 6,5 zecimi, cele mai mari valori medii lunare inregistrandu-se iarna 

(peste 7 zecimi). Ca urmare, durata efectiva de stralucire a soarelui variaza intre 1900 si 2000 

ore/an in zonele inalte din vest si sud si intre 2000 si 2100 ore/an in zona campiei colinare. In 

cadrul acestor zone se inregistreaza valori mai reduse pe vaile principale si pe Coasta Iasilor, 

respectiv sub 1900 ore/an in vest si sud si intre 1900 - 2000 ore/an pe vaile din campie. 

Precipitatiile atmosferice care cad pe teritoriul judetului variaza de la 450 - 500 mm in medie pe 

an la limitele de nord - est si sud, la 550 mm in zona de contact dintre zona inalta si campia 

colinara si peste 600 mm in zonele inalte din vest si sud. 

In timpul anului, regimul precipitatiilor este de asemenea neuniform, inregistrandu-se cantitati 

mari in mai si iunie, uneori si iulie (65 - 75 mm in medie) si mici in decembrie - martie (25 - 35 

mm in medie). In proportie de 70% ele cad sub forma de ploaie, cu exceptia intervalului din 

ultima decada a lunii noiembrie, pana in ultima decada a lunii martie, cand se inregistreaza 34 - 

42 zile cu ninsoare. Din totalul precipitatiilor, 35 - 40% cad vara, 23 – 30% primavara, 17-23% 

toamna si 10-17% iarna. 


Page 143 of 246

Caracteristic pentru regimul pluviometric al judetului este atat abundenta cat si deficitul de 

precipitatii, ambele fenomene avand influente negative asupra economiei, mai ales in zona 

campiei colinare. In acest sens mentionam aversele torentiale, cand, intr-un timp scurt, se 

inregistreaza cantitati ce depasesc cu 50 - 60% din suma lunii respective. Astfel, valoarea 

maxima cazuta in 24 ore a inregistrat la Iasi, 136,7 mm, si la Podu Iloaiei, 128,2 mm, la 25 

august 1970. 

In cursul unui an sunt, in medie, 190 de zile fara precipitatii, iar gruparea lor in perioada 

vegetativa a culturilor, are influente negative asupra recoltelor. 

Precipitatiile sub forma de ninsoare din perioada rece a anului, inregistreza un numar mediu de 

40 zile la Iasi, 33 la Cotnari, 31 la Podu Iloaiei. 

Vanturile care bat pe teritoriul judetului se caracterizeaza prin fluctuatii mari de directie si viteza, 

fiind determinate atat de circulatia generala a maselor de aer cat si de orientarea reliefului. 

Cele mai mari frecvente medii anuale le au vanturile dinspre nord - vest (23,3 % la Iasi, 29 % la 

Cotnari) urmate de vanturile dinspre est (14,2 %), vest (9,4 %), sud-est (8,1 %) si nord (7,2 %), 

la Iasi, si dinspre nord (12 %), sud (11 %), sud - vest (10%) si sud -est (9%) la Cotnari. 

Cele mai mici frecvente le au vanturile dinspre nord - est (3,8% la Iasi si 2% la Cotnari). 

Calmul atmosferic are valori relativ ridicate (22,8 % la Iasi, 22% la Cotnari), indicand conditii de 

adapost aerodinamic. 

Viteza vanturilor a inregistrat valori medii de 5,9 m/s la Iasi si 4,6 m/s la Cotnari pe directia 

dominanta de nord - vest. Viteze medii ridicate s-au mai inregistrat la Iasi dinspre nord (4,8 

m/s), sud-est (4,5 m/s) si sud (4,7 m/s), iar la Cotnari dinspre nord (3,5 m/s),sud - est (3,1 m/s), 

sud si vest (2,9 m/s). 


Page 144 of 246

Figura 4.2-1: Viteza medie anuala a vantului (1961-2000) 


Page 145 of 246

4.2.2 Calitatea aerului 

Prin radiografierea starii de calitate a factorilor de mediu la nivelul judetului Iasi in anul 2009, in 

cadrul raportului privind starea factorilor de mediu in judetul Iasi pentru anul 2009, se subliniaza 

o serie de vulnerabilitatii ale starii de calitate a aerului, dupa cum urmeaza: 

Vulnerabilitatea este data de depasirea concentratiilor maxim admise la indicatorul pulberi in 

suspensie – PM 10. Pulberile in suspensie (PM10 ), monitorizate in statiile automate din 

aglomerarea Iasi, constituie singurul poluant care depaseste valoarea limita prevazuta in 

legislatie. 

Aglomerarea Iasi este poluata cu pulberi, concentratia medie anuala fiind de 48,85 μg/mc,cu o 

frecventa de depasire a valorii limita zilnice la nivelul intregii aglomerari de 29,56%. 

Sursele principale de poluare: transportul, starea precara a cailor rutiere, gradul de salubritate 

nesatisfacator a acestora indeosebi prin neindepartarea materialului antiderapant, starea 

tehnica si de curatenie a vehiculelor, santierele de constructii, lucrarile la instalatiile subterane 

de termoficare si energie electrica, de telefonie, sursele naturale. Pentru reducerea 

concentratiilor de PM10 la nivelul admis, in anul 2008 a fost elaborat Programul de gestionare a 

calitatii aerului in aglomerarea Iasi. Programul contine sursele de poluare, masurile necesare, 

termenele de realizare si entitatile responsabile. La finele anului 2009, programul era in 

procedura de revizuire ca urmare a faptului ca Romania a fost notificata de catre Comisia 

Europeana pentru nerespectarea legislatiei privind calitatea aerului. 

Tabel 4.2-1: Calitatea aerului in judetul Iasi 


Page 146 

of 246

Sursa: Raport privind starea factorilor de mediu in judetul Iasi pentru anul 2009 

Principala sursa de emisie de SO2 este arderea din producerea de energie si industria de 

transformare la SC. CET Iasi SA a carei contributie este de 76,40 %. 

Pe locul doi sunt instalatiile de ardere rezidentiale (arderea lemnului in sobe, camine, masini de 

gatit) care au o contributie de 14,07 % din totalul emisiilor de SO2. Fata de anul 2008 in anul 

2009 emisiile masurate de SO2 rezultate din activitatea SC. CET IASI SA – CET I au scazut de 

la 490 t la 56,7 t. 

Principalele surse de emisii de NOx din judet in ordinea contributiei sunt reprezentate de: 

transportul rutier, arderile din producerea de energie si industria de transformare la SC CET Iasi 

SA, arderile rezidentiale de lemn in sobe si camine si de procesele industriale. 

Emisiile de amoniac rezulta in principal din agricultura, sursa reprezentand-o dejectiile de la 

cresterea animalelor si ingrasamintele chimice azotoase aplicate (6195,99 t), respectiv 89,69%). 

Din tratarea si depozitarea deseurilor au rezultat 695,84 t amoniac (10,07 %). 

Pulberile in suspensie PM10 monitorizate in statiile automate constituie singurul poluant care 

depaseste valoarea limita prevazuta in legislatie. Sursele de emisie din judet, rezultate din 

inventarul de emisii sunt: instalatii de ardere rezidentiale de lemn in sobe si camine, agricultura, 

transport rutier, producerea de energie si industria de transformare la SC CET Iasi SA, industria 

metalurgica, fabricarea produselor de ceramica prin ardere. Din inventarul de emisii a rezultat 

pentru anul 2009 o cantitate de 1769,08 t PM10. 


Page 147 

of 246

Aglomerarea Iasi este poluata cu pulberi, concentratia medie anuala fiind de 48,85 μg/mc, cu o 

frecventa de depasire a valorii limita zilnice la nivelul intregii aglomerari de 29,56%. Cauze ale 

depasirii VL, pe langa emisiile din inventar, trebuie considerate starea precara a cailor rutiere, 

gradul de salubritate nesatisfacator a acestora indeosebi prin neindepartarea materialului 

antiderapant, starea tehnica si de curatenie a vehiculelor, santierele de constructii, lucrarile la 

instalatiile subterane de termoficare si energie electrica, de telefonie sursele naturale. 

In aglomerarea Iasi ozonul s-a masurat in statiile: de fond regional (Copou-Sadoveanu), si 

industriala (Oancea Tatatasi). Variatia anuala indica valori mai crescute vara iar concentatiile 

sunt corelate cu temperatura, umiditatea si radiatia solara. In OM 592/2002, care transpune 

legislatia europeana in domeniu sunt prevazute valori tinta pentru anul 2010 privitor la protectia 

sanatatii umane de 120 μg/mc ca valoare maxima a mediilor pe 8 ore (medii mobile), valoare 

care a fost depasita de 9 ori (7 depasiri in aprilie si cate 1 in iunie si iulie) in statia de fond 

regional Copou-Sadoveanu si de 2 ori in luna aprilie in statia Oancea tatarasi, ceea ce s-a 

raportat la Agentia Europeana de Mediu (EEA). 

Concentratia poluantilor gazosi (SO2, NOx, CO etc.) in aer este situata sub valorile limita pentru 

protectia sanatatii umane prevazute in OM 592/2002, neinregistrandu-se nici o depasire in 

cursul anului 2009. 

4.2.3 Surse si poluanti generati 


4.2.3.1.1 Faza de constructie 

Construirea subcompartimentului III din prima celula de depozitare, a statiei de sortare si a 

statiei TMB consta in lucrari de constructie pentru: 

Subcompartimentul III al primei celule de depozitare (lucrari de excavatie, umplutura 

etc); 

anexele necesare pentru exploatarea acesteia; 

lucrari perimetrale, drumuri, parcari. 

Realizarea subcompartimentului III implica urmatoarele categorii de lucrari: 

a) pregatirea patului; 

b) amenajarea fundului depozitului, constand in: 

hidroizolarea fundului si peretilor laterali ai depozitului; 

instalarea sistemului de drenaj al levigatului colectat la baza depozitului; 

c) construirea digului de contur. 

Sursele potentiale de poluare a aerului sunt datorate: 

a) manevrarii pamantului (sapaturi, umpluturi) - emisii de particule in suspensie; 


Page 148 

of 246

) utilajelor angrenate in efectuarea constructiilor, 

c) traficului auto de lucru – emisii datorate arderii motorinei in motoarele cu ardere interna 

si emisii de particule in suspensie datorate antrenarii prafului de pe drumurile de acces 

de catre rotile vehiculelor; 

d) eroziunii eoliene – emisii de particule in suspensie de pe gramezile de pamant 

descoperite. 

Aceste emisii au urmatoarele caracteristici comune: 

- sunt emisii la nivelul solului, nedirijate; 

- au impact preponderent local (nu afecteaza localitatile limitrofe amplasamentelor); 

- sunt temporare (dureaza pana la terminarea obiectivului). 

Ca in orice santier, activitatile principale vor fi efecuate cu utilaje diverse, in cazul de fata 

excavatoare, buldozere, screpere, camioane etc. 

Toate activitatile importante din faza de constructie reprezinta surse de poluanti atmosferici. 

Sursele asociate lucrarilor de constructie sunt surse deschise, libere. 

Toate aceste utilaje vor genera gaze de esapament continand, suspensii de funingine iar prin 

circulatia lor pe drumuri de santier vor ridica in aer pulberi sedimentabile – praf. 

Poluantul specific fazei de constructie este constituit de particulele in suspensie cu un spectru 

dimensional larg, incluzand si particulele cu diametre aerodinamice mai mici de 10 μm (particule 

inhalabile, care pot afecta sanatatea umana). Alaturi de emisiile de particule vor aparea emisii 

de poluanti specifici gazelor de esapament rezultate de la utilajele cu care se executa operatiile 

si de la vehiculele pentru transportul materialelor echipate cu motoare cu ardere interna de tip 

Diesel: oxizi de azot, oxizi de carbon, oxizi de sulf, particule cu continut de metale grele (Cd, 

Cu, Cr, Ni, Se, Zn), compusi organici (inclusiv hidrocarburi aromatice policiclice – HAP, 

substante cu potential cancerigen). 

Cele mai mari consumuri de carburanti vor avea loc in faza de constructie a depozitului 

volumele de lucrari si consumurile de carburanti pentru etapele de constructie ulterioare fiind cu 

mult mai reduse. 

Utilajele care vor fi utlizate sunt: buldozere, incarcatoare, screpere, excavatoare. Pentru 

transportul materialelor se vor utiliza autocamioane cu capacitatea de 10 – 20 t. 

Emisiile aferente perioadei de constructie vor inceta in momentul inceperii perioadei de operare. 

4.2.3.1.2 Faza de operare 

Surse potentiale de poluanti emisi in aer sunt urmatoarele: 

Lucrari de constructie (deschidere celule/inchidere finala) 

Descarcarea/manipularea deseurilor (instalatie de tratare mecano-biologica, statia de 

sortare si depozit) si compactarea deseurilor in cadrul depozitului 


Page 149 

of 246

Descompunerea deseurilor depozitate – emisii de gaze specifice: CO 2, CH 4, N 2 si urme 

de H 2 S, compusi organici speciali (inclusiv compusi organici clorurati) si de mercur. 

Autovehiculele care vor asigura transportul deseurilor pana la depozitarea finala. 

Durata de viata a proiectului va fi de 30 de ani, aceasta incluzand constructia, operarea si 

inchiderea finala. Realizarea depozitului va implica trei etape, care insa nu vor fi decat partial 

distincte. Astfel, etapa de constructie va include o faza de pregatire distincta cu durata de 2 ani, 

urmata de etape anuale de constructie pana cand se va atinge capacitatea proiectata. 

Etapa de operare a depozitului va include faze zilnice de operare propriu-zisa urmate de 

inchideri zilnice intermediare si anuale finale ale celulelor (incepand din cel de al patrulea an de 

la deschidere): 

Descarcarea gunoaielor din utilajele de transport; 

Impingerea lor in celule, 

Compactarea si acoperirea zilnica cu pamant a deseurilor; 

Inchiderea finala a celulelor; 

Lucrari de constructie a celulei anuale. 

Etapa de inchidere finala va fi distincta abia dupa epuizarea capacitatii de stocare a depozitului 

si va include numai inchiderea finala a ultimei celule . 

Intrucat lucrarile de constructie si de inchidere a celulelor presupun in principal manevrarea 

pamantului, aceste situatii vor avea asociate cele mai mari rate de emisie pentru particule si 

pentru poluantii rezultati din functionarea utilajelor. 

Emisii datorate operarii depozitului au urmatoarele caracteristici comune: 

- sunt emisii la nivelul solului, nedirijate; 

- au impact preponderent local (nu afecteaza localitatile limitrofe 

amplasamentelor); 

- sunt temporare (dureaza pana la terminarea obiectivului). 

Sursele si emisiile de poluanti se prezinta pentru fiecare categorie de lucrari: 

Lucrari de constructie (deschidere celule/inchidere zilnica/inchidere finala) 

Activitatile de inchidere zilnica si finala, cele de construire a celulelor, inchiderea depozitelor 

care se constituie in surse de poluanti atmosferici sunt asemanatoare celor descrise in faza de 

constructie. Poluantii specifici sunt reprezentati de particule in suspensie si poluantii specifici 

gazelor de esapament rezultate de la utilajele cu care se executa operatiile si de la vehiculele 

pentru transportul materialelor: oxizi de azot, oxizi de carbon, oxizi de sulf, particule cu continut 

de metale grele (Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn) si COV. 

Descarcarea/manipularea si compactarea deseurilor: 

Prin descarcarea/manipularea si compactarea deseurilor emisiile de particule sunt reduse. 


Page 150 

of 246

Prin acoperirea zilnica a deseurilor depozitate cu materiale inerte si umectarea depozitului in 

perioadele de seceta prelungita se va preveni riscul antrenarii particulelor de praf si a 

mirosurilor in atmosfera. 

In ceea ce priveste poluantii cu impact olfactiv (H 2 S, mercaptani, etc) concentratiile in emisie 

vor fi extrem de scazute, iar la distanta la care se gasesc localitatile, concentratiile in aer se vor 

situa mult sub pragurile olfactive. 

Descompunerea deseurilor depozitate 

Pentru subcompartimentele 1 si 2 din CMD Tutora au fost realizate fundatia si puturile de gaz 

pe o inaltime de 3 m, protejate cu conducta de otel de 1 m diametru. Aceeasi masura va fi 

prevazuta si pentru subcompartimentul 3 inclus in aplicatia de finantare a investitiei prin POS 

Mediu. Prelungirea puturilor pana la inaltimea finala a depozitului ramane in sarcina 

operatorului. In prezentul proiect nu vor fi prevazute instalatii de transport si eliminare a gazului 

de depozit din urmatoarele motive: 

Nu exista informatii clare despre cantitatea si calitatea gazului de depozit decat dupa 

inchiderea corespunzatoare a corpului depozitului cand vor putea fi prelevate si 

analizate mostre de gaz; 

Orice investitie in eliminarea sau valorificarea gazului nu este justificata decat dupa 

sistarea depozitarii si inchiderea depozitului de deseuri in conformitate cu Normativul 

tehnic. 

Vehiculele care vor asigura transportul deseurilor pana la depozitarea finala. 

In vederea reducerii emisiilor provenite de la autovehicule se vor lua urmatoarele masuri: 

optimizarea circulatiei vehiculelor de transport deseuri pe suprafata depozitului 

plantarea unei perdele vegetale de protectie pe conturul depozitului. 

Inchiderea finala a depozitului 

Sursele de poluare a aerului specifice acestei perioade vor fi asemanatoare celor pentru etapele 

de inchidere a celulelor in timpul perioadei de operare. Debitele masice de poluanti sunt 

prezentate in tabelul de mai jos. 

Tabel 4.2-2: Emisii de particule – inchidere – emisii nedirijate 

Nr. 

crt. 

Categorie 

lucrare/operatie 

Debite masice pe spectrul dimensional (kg/h) 

d 30 m d 15 m d 10 m d 2,5 m 

Page 151 

of 246 


1. Umpluturi 1.518 0.350 0.267 0.149 

Emisii din utilajele si mijloacele de transport auto utilizate in activitate 

Cele mai mari debite masice orare de poluanti (altii decat poluantii generati de depozitarea 

deseurilor) apar in perioada de constructie (etapa de pregatire) a depozitului. 

Sursele aferente lucrarilor de constructie, de depozitare a deseurilor si de inchidere sunt surse 

nedirijate, care nu pot fi evaluate in conformitate cu prevederile Ordinului MAPM 462/1993 

privind concentratiile in emisie. Comparatia cu debitele masice orare de la care OM 462/1993 

limiteaza concentratiile in emisie indica faptul ca doar debitele masice de particule generate de 

unele lucrari de manevrare a materialelor (pamant, nisip, balast), prezinta un impact 

semnificativ. 

4.2.3.2 Statia de transfer Baltati 

In etapa de constructie, sursele de poluanti pentru aer sunt cele specifice activitatilor de 

constructii: 

pulberi rezultate din manevrarea pamantului si a altor materiale de constructii; 

emisii de gaze de esapament de la utilaje. 

In etapa de operare, poluantii emisi in atmosfera sunt in principal cei produsi de gazele de 

esapament provenite de la mijloacele de transport auto utilizate in activitate. 

Emisiile de poluanti de la mijloacele de transport auto provin din surse necontrolate si mobile; 

conform Ordinului MAPM nr. 462/1993, modificat de Ordinul MAPM nr. 592/2002, limitarea 

acestor emisii se realizeaza cu caracter preventiv prin Conditiile Tehnice impuse de Ministerul 

Transporturilor. 


Avand in vedere ca activitatile de constructie vor fi cu caracter temporar, impactul asupra 

aerului din aceste surse va fi nesemnificativ. Emisiile din sursele mobile vor fi dispersate in 

zona de executie a lucrarilor si vor inceta la terminarea activitatilor de constructie. 

Pe durata operarii statiei vor rezulta emisii de poluanti in aer, constand in gazele de esapament 

provenite de la utilajele si mijloacele de transport auto utilizate pentru transportul deseurilor 

respectiv din depozitele de carburanti, dar nu se prognozeaza un impact semnificativ asupra 

aerului din aceste surse. 

In ceea ce priveste impactul transfrontier, acesta nu va fi semnificativ. 

4.2.3.3 Statia de transfer si sortare Ruginoasa 

In etapa de constructie, sursele de poluanti pentru aer sunt cele specifice activitatilor de 

constructii: 

pulberi rezultate din manevrarea pamantului si a altor materiale de constructii; 


Page 152 

of 246


In etapa de operare, poluantii emisi in atmosfera sunt in principal cei produsi de gazele de 

esapament provenite de la mijloacele de transport auto utilizate in activitate. 

Emisiile de poluanti de la mijloacele de transport auto provin din surse necontrolate si mobile; 

conform Ordinului MAPM nr. 462/1993, modificat de Ordinul MAPM nr. 592/2002, limitarea 

acesotr emisii se realizeaza cu caracter preventiv prin Conditiile Tehnice impuse de Ministerul 

Transporturilor. 





Pe durata operarii statiei vor rezulta emisii de poluanti in aer, constand in gazele de esapament 

provenite de la utilajele si mijloacele de transport auto utilizate pentru transportul deseurilor 

respectiv din depozitele de carburanti, dar nu se prognozeaza un impact semnificativ asupra 

aerului din aceste surse. 


4.2.3.4 Inchidere depozite urbane neconforme 

In perioada de executie a lucrarilor, sursele de poluanti pentru aer sunt cele specifice 

activitatilor de constructii: 

pulberi rezultate din manevrarea pamantului; 


De asemenea, emisiile de la puturile de drenare gaze de depozit pot constitui surse de 

poluare a aerului, dupa efectuarea lucrarilor de inchidere. 

Aceste emisii vor inceta la terminarea lucrarilor de inchidere si ecologizare a depozitelor. 

Lucrarile specifice de inchidere a depozitelor se vor desfasura cu caracter temporar, impactul 

asupra aerului datorat acestor activitati va fi nesemnificativ. Emisiile din sursele mobile vor fi 

dispersate in zona de executie a lucrarilor si vor inceta la terminarea activitatilor specifice de 

inchidere. 

Executarea lucrarilor de inchidere si remediere a suprafetelor de teren ocupate de depozitele 

neconforme va avea un impact pozitiv asupra calitatii aerului, fata de situatia existenta la ora 

actuala. 

Emisiile de la puturile de drenare gaze de depozit vor constitui surse de poluare a aerului, 

dupa efectuarea lucrarilor de inchidere, dar nu se prognozeaza un impact semnificativ, 

tinand cont de prevederile din proiect privind captarea si arderea controlata a acestor gaze (in 

facla). 

4.2.4 Prognozarea poluarii aerului 


Page 153 

of 246


Constructia depozitului va insemna aparitia si dezvoltarea unui santier care va functiona practic 

pe toata durata existentei depozitului. Ca in orice santier, activitatile principale vor fi efecuate cu 

utilaje diverse, in cazul de fata excavatoare, buldozere, screpere, camioane etc. Toate aceste 

utilaje vor genera gaze de esapament continand poluanti pentru calitatea aerului – CO 2 , SO 2 , 

COV-uri, suspensii de funingine iar prin circulatia lor pe drumuri de santier vor ridica in aer 

pulberi sedimentabile – praf (impact direct temporar). Acesti poluanti pot influenta negativ 

plantele din zona prin depunere pe frunze, reducerea luminozitatii si a radiatiei solare, ceea ce 

va determina scaderea proceselor de fotosinteza (impact indirect temporar). Desi probabil de 

intensitate semnificativa pe amplasament si in imediata sa vecinatate, aceste efecte sunt 

limitate in spatiu datorita localizarii clare a activitatilor – pe de o parte – si datorita dimensiunii 

mari a particulelor care se depun nu departe de locul generarii. 

Emisiile provenite din activitatile specifice de constructie au urmatoarele caracteristici comune: 

sunt emisii la nivelul solului, nedirijate; 

au impact preponderent local (nu afecteaza localitatile limitrofe amplasamentelor); 

sunt temporare (dureaza pana la terminarea lucrarilor). 

Emisiile datorate operarii curente a depozitului ecologic dureaza pana la inchiderea acestuia (30 

ani), si au aceeasi natura si li se pot aplica aceleasi caracteristici ca si emisiilor din constructii. 

Emisiile datorate descompunerii deseurilor (emisii de pe suprafata depozitului) nu vor afecta 

semnificativ aerul. 

In cazul depozitului ecologic Tutora s-a presupus ca 85% din emisiile totale din depozit se 

colecteaza prin cosurile de gaz. Poluantii investigati in acest sens au fost CH 4 , CO 2 , H 2 S. Se 

mentioneaza ca pentru CH 4 si CO 2 , legislatia (nationala si UE - transpusa in legislatia nationala) 

nu prevede limite pentru calitatea aerului. Acesti doi poluanti au efecte fie la scara globala, 

ambii compusi fiind gaze cu efect de sera, fie, in cazul metanului si efecte indirecte la scara 

locala si sub-regionala, acesta fiind unul dintre precursorii ozonului troposferic. 

Caracteristicile surselor de poluare a aerului din depozit, specifice perioadei de operare sunt: 

Manevrarea deseurilor si a materialelor – surse la sol, nedirijate, de suprafata; 

Depozitarea finala a deseurilor – surse punctuale in apropierea solului (conductele 

pentru colectarea si evacuarea gazelor de depozit) si surse nedirijate de suprafata 

(suprafetele celulelor de pe care se emit gaze de depozit necolectate); 

Utilajele si mijloacele de transport auto utilizate pe amplasament – surse mobile din care 

rezulta gaze de esapament, evacuate in apropierea solului. 

Emisiile din tratarea biologica a deseurilor vor fi neglijabile si nu reprezinta o sursa 

semnificativa de poluare atmosferica. 


Page 154 

of 246

4.2.4.2 Statia de transfer Baltati si statia de transfer si sortare Ruginoasa 




Pe durata operarii statiilor vor rezulta emisii de poluanti in aer, constand in gazele de 

esapament provenite de la utilajele si mijloacele de transport auto utilizate pentru transportul 

deseurilor, dar nu se prognozeaza un impact semnificativ asupra aerului din aceste surse. 


4.2.4.3 Inchiderea depozitelor de deseuri neconforme 

Lucrarile specifice de inchidere a depozitelor se vor desfasura cu caracter temporar, impactul 

asupra aerului datorat acestor activitati va fi nesemnificativ. Emisiile din sursele mobile vor fi 

dispersate in zona de executie a lucrarilor si vor inceta la terminarea activitatilor specifice de 

inchidere. 

Inchiderea si remedierea suprafetelor de teren ocupate de depozitele neconforme va avea un 

impact pozitiv asupra calitatii aerului, fata de situatia existenta la ora actuala. Astfel, cantitatile 

de poluanti atmosferici emisi prin modul de colectare, transport si depozitare actual vor fi reduse 

semnificativ, urmand ca disconfortul olfactiv asupra zonelor limitrofe actualelor depozite sa fie 

redus semnificativ fata de situatia actuala. Totodata se va reduce semnificativ riscul de 

autoaprindere ori incendii in depozitele de deseuri, acest fapt fiind de asemenea un element 

important de imbunatatire a calitatii aerului. 

Emisiile de la puturile de drenare gaze de depozit vor constitui surse de poluare a aerului, 

dupa efectuarea lucrarilor de inchidere, dar nu se prognozeaza un impact semnificativ, 

tinand cont de prevederile din proiect privind captarea si arderea controlata a acestor gaze (in 

facla) la depozitele neconforme din judet. 

4.2.5 Masuri de diminuare a impactului 


Pentru protectia aerului, in perioada de constructie, se vor respecta normele in vigoare. 

Transportul materialelor se va efectua astfel incat sa nu fie antrenate particule in aer, dupa caz 

prin udarea drumurilor de acces in functiile de conditiile climatice din perioada executarii 

lucrarilor. Astfel, ca masuri de diminuare a impactului asupra aerului se pot mentiona: 

folosirea utilajelor si mijloacelor de transport auto dotate cu motoare performante cu 

emisii reduse de noxe; 

reducerea timpului de mers in gol a motoarelor utilajelor si mijloacelor de transport auto; 

detectarea rapida a eventualelor neetanseitati sau defectiuni si interventia imediata 

pentru eliminarea cauzelor; 

stropirea ciclica cu apa pe caile de transport pe care circula utilajele, in vederea 

reducerii pana la anulare a poluarii cu praf. 


Page 155 

of 246

In prezentul proiect nu vor fi prevazute instalatii de transport si eliminare a gazului de depozit 

din urmatoarele motive: 

Nu exista informatii clare despre cantitatea si calitatea gazului de depozit decat dupa 

inchiderea corespunzatoare a corpului depozitului cand vor putea fi prelevate si 

analizate mostre de gaz; 

Orice investitie in eliminarea sau valorificarea gazului nu este justificata decat dupa 

sistarea depozitarii si inchiderea depozitului de deseuri in conformitate cu Normativul 

tehnic. 

Prin urmare, principalele masuri pentru prevenirea si reducerea impactului asupra aerului: 

exploatarea etapizata a suprafetei de depozitare, prin celule zilnice de depozitare. In 

fiecare zi, dupa operatia de imprastiere, nivelare si compactare, operatii ce se 

desfasoara concomitent si permanent in cursul zilei, caseta zilnica se va acoperi; 

portiunile din depozit care ating cota finala de depozitare se acopera definitiv; 

evacuarea gazelor de fermentare se va face in mod controlat prin cosuri de gaz. In acest 

mod, se evita riscul de autoaprindere a deseurilor si de explozii ; 

amplasarea unui strat continuu de captare a gazelor care se elimina pe spatiile aflate 

intre cosuri; acest strat colector de gaz va fi racordat la cosurile de gaz si izolat fata de 

exterior; 

retinerea unor poluanti gazosi (ex: CO 2 sau pulberi in suspensie) si eliminarea 

mirosurilor neplacute prin intermediul unei perdele vegetale substantiale prevazuta a se 

planta pe perimetrul intregului centru de management. 

4.2.5.2 Statia de transfer Baltati si statia de transfer si sortare Ruginoasa 

Pentru protectia aerului, in perioada de constructie, se vor respecta normele in vigoare. 

Transportul materialelor se va efectua astfel incat sa nu fie antrenate particule in aer, dupa caz 

prin udarea drumurilor de acces in functiile de conditiile climatice din perioada executarii 

lucrarilor. Astfel, ca masuri de diminuare a impactului asupra aerului se pot mentiona: 








In perioada de operare nu sunt prevazute masuri speciale pentru protectia aerului. Tinand cont 

ca principalele surse de poluare sunt reprezentate de mijloacele de transport auto, se vor 

respecta aceleasi masuri ca in perioada de constructie, pentru diminuarea impactului datorat 

acestor surse. 


Page 156 

of 246

4.2.5.3 Inchiderea depozitelor neconforme 

In perioada de executie a lucrarilor de inchidere se vor respecta normele in vigoare. 

Transportul si manipularea materialelor se va efectua astfel incat sa nu fie antrenate particule in 

aer, dupa caz prin udarea drumurilor de acces in functiile de conditiile climatice din perioada 

executarii lucrarilor. Astfel, ca masuri de diminuare a impactului asupra aerului se pot mentiona: 








In perioada de post-inchidere a depozitelor neconforme se va realiza monitorizarea calitatii 

aerului. 

Masurile pentru prevenirea impactului asupra aerului, in perioada post-inchidere vor fi: 

prevederea de foraje de captare a gazului de depozit pentru evacuarea gazelor de 

fermentare, in mod controlat. 

4.3 Solul si subsolul 

4.3.1 Solul 

Conditiile oro-fito-climatice au determinat o desfasurare zonala si chiar o usoara etajare a 

principalelor tipuri de soluri in judetul Iasi. Defrisarea, procesele erozoinale au determinat 

degradarea, in diferite stadii, a solurilor si scaderea coresounzatoare a posibilitatilor de folosire 

a acestora. 

Potrivit Sistemului Roman de Taxonomie a Solurilor (2003), pe teritoriul judetului Iasi au fost 

identificate 7 clase de soluri, 17 tipuri de sol, cu separarea a peste 100 de subtipuri, care se 

deosebesc prin propietatile lor, capacitatea productiva si masurile de mentinere si ridicare a 

fertilitatii. 

Din suprafata agricola cartata pedologic a judetului, 20,68% apartine Protisolurilor, 52,89% 

Cernisolurilor, 13,35% Luvisolurilor, 0,04% Pelisolurilor, 2,41% Hidrisolurilor, 1,6% 

Salsodisolurilor si 9,03% Antrisolurilor. 

Datorita caracteristicilor conditiilor naturale, fondul pedologic agricol este afectat de o serie de 

factori limitativi: eroziuni, alunecari de teren, exces de umiditate, aciditate, saraturare, 

inundabiitate, tasare. 


Page 157 

of 246

La nivelul judetului Iasi se constata o deteriorare a tuturor factorilor de degradare a solului, 

fenomenele de eroziune si alunecarile de teren accentuandu-se in corelare cu fenomenele de 

defrisare. 

Tabel 4.3-1: Factori de degradare a solurilor in judetul Iasi 

Judet Iasi 

Factori de degradare 

Anul 

2007 2008 2009 

Suprafata (ha) 

Eroziune 167.347 167.843 114.570 

Alunecari de teren 66.985 67.724 66.800 

Inundabilitate 18.866 19.217 28.700 

Acidifiere 65.463 173.238 63.000 

Compactare - - 190.000 

Deficit de elemente 

nutritive 

70.296 

- - 

Volum edafic redus - - - 

Saraturare 57.810 57.347 55.000 

Exces de umiditate in sol - 101.743 93.100 

Gleizare 82.268 82.581 74.800 

Pseudogleizare 17849 19.162 18.300 

Din punct de vedere al calitatii, pe baza notelor de bonitare, incadrarea terenurilor agricole din 

judetul Iasi, pe clase de pretabilitate, se prezinta astfel: 

Tabel 4.3-2: Clasele de calitate a solurilor in judetul Iasi 

Clasa I Clasa II Clasa III Clasa IV Clasa V 

Judet 

Iasi 

Folosinta 

ha 

% din 

total 

folosinta 

ha 

% din 

total 

folosinta 

ha 

% din 

total 

folosinta 

ha 

% din 

total 

folosinta 

ha 

% din 

total 

folosinta 

Arabil 1.200 0,47 75.000 29,33 143.577 56,15 30.400 11,89 5500 2,16 

Agricol 1.400 0,37 83.000 21,83 180.877 47,57 100.600 26,46 14.300 3,77 

4.3.2 Geologia subsolului 


Page 158 

of 246

Din punct de vedere geologic, teritoriul aferent judetului Iasi este situat in partea central - estica 

a Platformei Moldovenesti si reflecta intru totul ansamblul structural in care se integreaza. 

Evolutia paleogeografica: in fundamentul regiunii se gases vestigii ale unui vechi sistem 

muntos. Acesta s-a format in timpul cutarilor arhaice si s-a definitivat probabil prin miscarile 

orogenice din Proterozoicul mijlociu. 

Fundamentul este constituit din roci cristaline cutate cu importante intruziuni granitice de varsta 

precambriana, peste care se dispune o cuvertura sedimentara cu grosimi intre 1.000 si 2.000 m, 

formata din depozite cambrian-devoniene, cretacice si neogene. 

Ultimile depozite din seria neogena sunt cele sarmatiene, cu o grosime de 280 m la Iasi si peste 

1.000 m spre valea Siretului. Acestea au o structura monoclinala, cu inclinare de 8-10 m/Km de 

la nord-vest catre sud-est. 

Sarmatianul inferior (Volhinianul) apare la zi doar in partea de nord-vest a teritoriului sub forma 

unui pachet de marne si argile cu alternante de marne nisipoase, nisipuri si intercalatii de gresii. 

Sarmatianul mediu (Basarabianul) ocupa cea mai mare parte a teritoriului aparand sub forma a 

trei formatiuni: 

Formatiunea inferioara, constituita in zona Tg.Frumos - Cotnari din nisipuri, argile, gresii, 

calcare oolitice, iar in partea de est a teritoriului, din argile, denumite "argile de 

Ungheni"; 

Formatiunea mijlocie, constituita din argile si argile nisipoase peste care se gasesc 

calcare oolitice, gresii calcaroase si nisipuri; 

Formatiunea superioara, constituita dintr-o alternanta de marne, argile si nisipuri. 

Sarmatianul superior (Kersonianul) se intalneste in partea de sud-est a teritoriului si pe unele 

inaltimi, fiind constituit din argile, nisipuri argiloase si nisipuri. 

Pliocenul este reprezentat prin depozite meotiene intalnite in partea de sud-est a judetului sub 

forma de argile marnoase si nisipuri in care se intercaleaza un nivel de gresii cineritice. 

Peste depozitele sarmatiene si meotiene se dispun formatiuni cuaternare aluvio-coluviale, 

deluviale, eluviale, reprezentate prin nisipuri, pietrisuri, argile, argile nisipoase, luturi loessoide. 

Din punct de vedere geotehnic depozitele argiloase sarmatiene si cuaternare fac parte sau pot fi 

asimilate in clasa "argilelor grase", plastic-vartoase, iar luturile loessoide sunt macroporice si 

sensibile la umezire, constituind in general terenuri care impun masuri specifice de consolidare. 

4.3.2.1 Date seismice 

Conform hartii de macrozonare seismica a teritoriului Romaniei, anexa la SR 11100/1-93, 

perimetrul cercetat se incadreaza in macrozona de intensitate 8 1, cu perioada de revenire de 50 

de ani (fig. 4.3.3). 


Page 159 

of 246

Figura 4.3-1: Zonarea seismica a teritoriului Romaniei 

Conform hartilor anexe la normativul P100-1/2006, valoarea de varf a acceleratiei terenului 

pentru proiectare, pentru cutremure avand intervalul mediu de recurenta IMR = 100 ani, este ag 

= 0.24g, iar perioada de control (colt) a spectrului de raspuns Tc=1.00sec. 


pentru proiectare ag pentru cutremure avand intervalul mediu de recurenta IMR=100 ani 


Page 160 

of 246

Figura 4.3-3: Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de perioada de control (colt), Tc, a spectrului 

de raspuns 

4.3.2.2 Potentialul producerii alunecarilor de teren 

Conform normativului G.T. 006 – 97, elaborat de ISPIF, privind zonarea teritoriului functie de 

potentialul de producere a alunecarilor de teren, zona in care se afla amplasat perimetrul 

cercetat este caracterizata cu potential scazut si probabilitate practic zero de producere a 

alunecarilor de teren (fig. 4.3-6). 


Page 161 

of 246

Figura 4.3-4: Zonarea teritoriului Romaniei functie de potentialul producerii alunecarilor de teren 

4.3.3 Centrul de management al deseurilor Tutora 

4.3.3.1 Surse de poluare a solului si subsolului in perioada de constructie 

Lucrarile de amenajare a obiectivului se vor desfasura in interiorul perimetrului desemnat 

pentru realizarea investitiei propuse. 

Pentru perioada de constructie, sursele potentiale de poluare a solului sunt: 

depozitarea necontrolata pe sol a unor materiale, deseuri, ambalaje care ar putea 

afecta calitatea acestuia; 

depunerea pe sol a poluantilor emisi initial in aer de utilajele si mijloacele de transport 

utilizate la constructia depozitului; 

pierderi accidentale de uleiuri sau produse petroliere de la utilajele de pe 

amplasament; 

scurgeri accidentale ale apelor uzate rezultate din organziarea de santier; 

Depozitarile temporare a unor materiale de constructie pe sol, dupa cum si scurgerile 

accidentale de carburanti/lubrefianti datorate unor defectiuni a utilajelor sau mijloacelor de 

transport, vor trebui sa fie urmate de igienizarea corespunzatoare a perimetrelor poluate. 

In faza de constructie calitatea solurilor va fi afectata prin urmatoarele actiuni: 

Decopertarea solului 


Page 162 

of 246

In perioada de constructie propriu-zisa activitatile de decopertare a solului sunt o sursa 

principala de afectare a calitatii solului. 

Noua folosinta impune decopertarea terenului, actiune care va genera forme de impact direct 

asupra solului, biodiversitatii zonei, apei subterane, calitatii aerului si peisajului. 

Decopertarea se va efectua prin indepartarea solului fertil si depunerea lui in afara zonei de 

depozitare si realizarea unei sapaturi cu eliminarea pamantului de deasupra stratului de argila 

care va fi prelucrat pentru imbunatatirea barierei geologice naturale existente pe amplasament. 

Aceste activitati vor determina: 

modificari in calitatea pamantului (rocilor) extras prin deranjarea stratificatiei naturale 

si compactare (efect direct si ireversibil); 

modificari in calitarea solului depozitat care, in functie de perioada de depozitare, isi 

va pierde total sau partial fertilitatea prin mineralizare si prin disparitia microflorei din 

sol (posibil impact indirect si definitiv); 

modificarea calitatii solurilor din zonele nedecopertate ca urmare a circulatiei utilajelor 

de constructie si a realizarii de drumuri tehnologice (impact direct si partial reversibil). 

4.3.3.2 Surse de poluare a solului si subsolului in perioada de exploatare 

Surse potentiale de poluare 

a) Instalatiile din zona tehnica 

Zona tehnica a amplasamentului este astfel proiectata incat toate activitatile sa se desfasoare 

fie in spatii inchise cu pardoseala impermeabila, fie pe platforme deschise, betonate. Sunt 

prevazute inclusiv spatii destinate parcarii sau manevrarii autovehiculelor. In acest fel, 

posibilitatea poluarii solului sau a subsolului prin activitatile tehnologice derulate pe 

amplasament, este diminuata la maxim. 

b) Instalatiile de canalizare 

Sistemul de canalizare proiectat este de tip divizor, existand retele distincte pentru apele uzate 

menajere, tehnologice si pluviale. 

Instalatiile de canalizare pot constitui sursa de poluare pentru subsol, in situatia aparitiei unor 

fisuri ale peretilor conductelor sau caminelor de vizitare, prin infiltratii sau scurgeri ale apelor 

uzate, respectiv meteorice, in apele freatice. 

c) Sistemul de colectare si tratare levigat 

Statia de epurare si bazinul colector pentru levigat pot constitui surse de poluare a solului si a 

subsolului, in situatia aparitiei unor fisuri sau crapaturi in pereti, avand in vedere faptul ca 

lichidele pe care le contin sunt ape uzate, respectiv levigat. 

d) Zona de depozitare 


Page 163 

of 246

Celulele de depozitare sunt astfel proiectate incat straturile de impermeabilizare de la baza 

depozitului, sa asigure pe termen lung etanseitatea necesara prevenirii in totalitate a 

scurgerilor de levigat in sol si subsol. 

Sunt respectate cerintele constructive prevazute de Anexa la Ordinul ministrului mediului si 

gospodaririi apelor nr. 757/2004, pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea 

deseurilor, in ceea ce priveste constructia depozitului. 

Realizarea investitiei in stricta conformitate cu prevederile proiectului, ar trebui sa asigure 

prevenirea in totalitate a poluarii solului si subsolului prin infiltratii de levigat. 

Celulele de depozitare pot fi surse de poluare a solului si subsolului, in cazul aparitiei unor 

fisuri in straturile de impermeabilizare, prin infiltratii de levigat. 

4.3.3.3 Prognozarea impactului 

Solul decopertat 

Studiul de fezabilitate prevede ca lucrarile de decopertare sa fie realizate astfel incat solul fertil 

de la suprafata sa fie depozitat separat de argila, acesta fiind necesar la copertarea exterioara 

a digurilor de protectie si a stratului superior de inchidere a depozitului neconform. 

Solul fertil va fi depozitat intr-o zona conditionata de asigurarea unui optim la depozitare si 

utilizare ulterioara. In conditiile respectarii termenilor tehnici stabiliti prin proiect, apreciem ca 

operatiunile determinate de constructia celulelor de depozitare, cu un impact fizic (mecanic) 

major asupra solului si subsolului, nu vor avea totusi o influenta negativa asupra mediului, 

decat local. 

Compactarea, tasarea, amestecarea straturilor de sol 

Proiectul investitiei evaluate, prevede lucrari de compactare si tasare a solului, in etapa de 

construire a celulelor de depozitare, in timpul exploatarii, cat si la inchiderea lor. Din 

perspectiva evaluarii impactului insa, aceste manopere nu pot fi apreciate negativ intrucat ele 

sunt circumscrise tocmai proceselor de prevenire a poluarii mediului in constructia depozitelor 

de deseuri. 

Proiectul prevede lucrari de compactare si tasare a solului, insa, aceste lucrari sunt destinate 

protectiei mediului prin construirea unui depozit de deseuri conform. 

Impactul asupra retelei hidrologice 

Constructia si exploatarea depozitului de deseuri menajere, desi va dezvolta activitati limitrofe 

retelei hidrologice, cum ar fi fundarea celulelor de depozitare, a bazinelor statiilor de epurare, 

sau chiar penetrante, prin forarea putului pentru alimentarea cu apa, nu va avea impact 

semnificativ asupra acesteia. 

Impactul transfrontiera 

Luand in considerare distantele la care se afla obiectivele fata de frontiera, nu va exista un 

impact transfrontiera pentru acest factor de mediu. 


Page 164 

of 246

4.3.3.4 Masuri de diminuare a impactului 

In perioada de constructie 

respectarea cu rigurozitate a prevederilor proiectului privind depozitarea si refolosirea 

in totalitate a solului vegetal rezultat prin decopertarile necesare realizarii celulelor de 

depozitare, a constructiilor, instalatiilor, platformelor si cailor de acces din zona tehnica; 

scoaterea imediata din uz a autovehiculelor sau agregatelor care prezinta scurgeri de 

carburanti sau lubrefianti; 

la planificarea lucrarilor de decopertare, sa fie avute in vedere prognozele meteo pe 

termen lung, iar la executarea lor, prognozele pe termen scurt, astfel incat sa fie evitate 

perioadele ploioase, respectiv zilele cu ploi torentiale. 


verificarea periodica a instalatiilor de canalizare, pentru depistarea operativa a 

eventualelor fisuri/crapaturi; 

verificarea periodica a bazinelor statiilor de epurare, a bazinului colector pentru levigat 

si a bazinului decantor de la statia de spalare a autovehiculelor, pentru depistarea 

operativa a eventualelor fisuri/sparturi ale peretilor; 

respectarea intocmai a prevederilor programului de monitorizare a depozitului de 

deseuri. 

levigatul format la baza depozitului va fi colectat si directionat catre statia de epurare; 

verificarea tehnica a utilajelor pentru prevenirea scurgerilor de carburanti si lubrifianti; 

executarea reparatiilor si schimbului de ulei in zona atelierului de reparatii existent pe 

platforma betonata; 

se va supraveghea traseul de acces la depozit pentru a se evita riscul de descarcare 

necontrolata a deseurilor in alte zone decat cele amenajate 

In perioada post-inchidere 

respectarea cu strictete a prevederilor programului de monitorizare post-inchidere a 

depozitului de deseuri. 

Sursele de poluare a subsolului sunt identice cu cele corespunzatoare apelor subterane. 

Datorita masurilor luate prin proiect se apreciaza ca nu va exista impact asupra resurselor 

subsolului. 

4.3.4 Statia de transfer Baltati si statia de transfer si sortare Ruginoasa 

4.3.4.1 Surse de poluare a solului in perioada de constructie 

Lucrarile de amenajare a obiectivului se vor desfasura in interiorul perimetrului desemnat pentru 

realizarea statiilor. 


Page 165 

of 246

O sursa principala de afectare a calitatii solului o reprezinta decopertarea stratului vegetal, din 

zona ce va fi betonata, in faza de executie. 

Deseurile rezultate in faza de executie a proiectului, pot fi: resturi de materiale de constructii, 

materiale izolatoare, deseuri menajere etc. 

Sursele posibile de poluare a solului sunt: 

depozitarea pe sol a deseurilor menajere si cele din constructie; 

infiltrarea de ape uzate in sol, datorate unor defectiuni la sistemul de colectare a apelor 

uzate rezultate din organizarea de santier; 

scurgeri accidentale de uleiuri si produse petroliere de la utilaje. 

Depozitarile temporare a unor materiale de constructie pe sol, dupa cum si depunerile 

accidentale de carburanti/lubrefianti datorate unor defectiuni a utilajelor sau mijloacelor de 

transport, vor trebui sa fie urmate de igienizarea corespunzatoare a perimetrelor poluate. 

4.3.4.2 Surse de poluare a solului si subsolului in perioada de exploatare 

Surse potentiale de poluare 

Instalatiile de procesare a deseurilor 

Toate activitaile se vor desfasura fie in spatii inchise cu pardoseala impermeabila, fie in spatii 

deschise cu platforme betonate. In acest fel, nu exista posibilitatea poluarii solului si subsolului 

prin activitatile desfasurate in incinta statiei de transfer. 

Instalatiile de canalizare 

Pentru statia de transfer Baltati precum si pentru statia de transfer si sortare Ruginoasa a fost 

prevazut un sistem intern de colectare a apelor uzate menajere provenite de la cladirea 

administrativa si un sistem separat de colectare si preepurare a apelor pluviale. 

In consecinta, poate exista riscul poluarii solului si subsolului doar in cazul unor defectiuni la 

sistemul de colectare a apelor uzate menajere. 

4.3.4.3 Prognozarea impactului 

Decopertare stratului de sol 

Pentru realizarea obiectivelor proiectate, vor fi necesare operatiuni de decopertare a solului 

vegetal, in zonele destinate construirii halelor, a platformelor betonate precum si a cailor de 

acces. Solul fertil va fi depozitat pe amplasament si va fi folosit la aducerea la starea initiala a 

perimetrelor afectate de lucrarile de santier, la incheierea lucrarilor de executie. 

In conditiile respectarii termenilor tehnici stabiliti prin proiect, apreciem ca operatiunile 

determinate de constructia statiilor, cu un impact fizic (mecanic) destul de important asupra 

solului si subsolului, nu vor avea o influenta negativa asupra mediului. 

Impactul asupra componentelor subterane 


Page 166 

of 246

Avand in vedere ca nu se vor executa sapaturi, cum am intalnit in cazul depozitului, si datorita 

dimensiunilor constructiei, va exista un impact nesemnificativ. 


Constructia si exploatarea statiilor nu prevede lucrari sau activitati limitrofe retelei hidrologice. 

Alimentarea cu apa pentru Baltati se va face cu o cisterna care va alimenta un bazin de 

alimentare cu apa din incinta, iar pentru Ruginoasa pentru alimentarea cu apa se va construi o 

gospodarie de apa ce va cuprinde o captare de adancime cu put forat, cabina foraj, o statie de 

tratare a apei, (pentru eliminarea NH 4 , H 2 S si clorinare apa) un rezervor de apa potabila 50 mc 

si instalatii hidromecanice. In consecinta, nu se preconizeaza un impact semnificativ asupra 

retelei hidrologice. 

Impactul transfrontiera 

Luand in considerare distantele la care se afla obiectivele fata de frontiera, nu va exista un 

impact transfrontiera pentru acest factor de mediu. 


In perioada de constructie 

Deseurile menajere din cadrul organizarii de santier si deseurile rezultate din procesul de 

executie reprezinta o sursa de poluare a solului. Se recomanda spatii special amenajate pentru 

depozitarea acestora si incheierea unui contract cu operator autorizat de preluare si transport al 

deseurilor, functie de natura acestora. Ca o masura generala trebuie evitata depozitarea 

necontrolata a deseurilor de orice natura provenite din diverse activitati tehnologice propuse. 

Pentru protectia poluarii solului vor trebui respectate urmatoarele masuri atat in perioada de 

constructie, cat si in cea de exploatare: 

evitarea depunerii pe sol a diferitelor materiale utilizate; 

orice material utilizat va fi depozitat in spatii inchise; 

mentinerea curateniei pe amplasament; 

folosirea oricaror substante toxice in procesul de constructie se va face doar dupa 

obtinerea aprobarilor necesare, functie de caracteristicile acestora, inclusiv masurile de 

depozitare; 

verificarea periodica a utilajelor pentru a evita scurgerile de ulei; 

organizarea de santier va ocupa o suprafata cat mai restransa; 

utilizarea toaletelor ecologice pe durata executiei. 

In cazul scurgerilor accidentale de uleiuri sau combustibil pe suprafata solului, se va interveni 

imediat prin curatarea zonei afectate si astfel evitarea infiltrarii in stratul de sol. 


folosirea statiilor doar pentru categoria de deseuri municipale autorizate si acceptate; 


Page 167 

of 246

utilizarea de echipamente si utilaje conforme, moderne si corespunzatoare; 

verificarea pozitionarii corecte a containerelor si a sistemelor de ancorare ale 

containerelor de mare capacitate si echipamentului hidraulic de compactare; 

verificarea periodica a sistemului de prindere a echipamentului de compactare la 

containerul de mare capacitate, in vederea evitarii scurgerii si imprastierii deseurilor; 

functionalitatea echipamentului hidraulic; 

interzicerea descarcarii oricaror categorii de deseuri in alta parte decat direct in 

containerele prevazute; 

utilizarea vehiculelor de transport corespunzatoare si verificarea periodica a acestora 

pentru a evita posibile scurgeri de carburanti pe sol. 

4.3.5 Inchiderea depozitelor neconforme 

4.3.5.1 Poluarea existenta 

Sistemul actual de depozitare este cel organizat partial. Suprafete intinse sunt neacoperite. Nu 

se realizeaza sortarea prealabila a deseurilor, acestea fiind depuse amestecat, pe langa 

deseurile menajere fiind depozitate deseuri de natura vegetala, deseuri din demolari, deseuri 

textile si de material plastic, deseuri din ambalaje, namoluri, deseuri de cauciuc, diverse deseuri 

industriale etc. 

Aceste date, coroborate cu inexistenta impermeabilizarii stratului de baza a depozitelor, a 

condus la o poluare semnificativa a solului in zonele de amplasare a actualelor depozite de 

deseuri menajere. 

4.3.5.2 Natura poluantilor 

Deseurile care au condus la nivelul ridicat al poluarii solului sunt reprezentate de substante 

organice, compusi ai metalelor grele, grasimi si uleiuri, diverse substante anorganice, uleiuri si 

baterii auto (acumulatoare), alte deseuri de natura industriala etc. 

4.3.5.3 Surse de poluare a solului in perioada de inchidere (executie) 

Principalii poluanti ai solului, in cazul activitatii de depozitare a deseurilor, sunt metalele grele, 

sulfati, cloruri, azotati si azotiti rezultati din reactiile de descompunere a deseurilor. 

Sursele posibile de poluare a solului sunt: 

deseurile menajere si cele din constructie depozitate necontrolat; 

infiltrarea de ape uzate in sol, provenite de la organizarea de santier; 

scurgeri accidentale de ulei si produse petroliere provenit de la utilajele ce se vor afla 

pe amplasament. 

Deseurile menajere din cadrul organizarii de santier si deseurile rezultate din procesul de 

executie reprezinta o sursa de poluare a solului. Se recomanda spatii special amenajate pentru 

depozitarea acestora si incheierea unui contract cu un operator autorizat de preluare si 


Page 168 

of 246

transport a deseurilor, functie de natura acestora. Ca o masura generala trebuie evitata 

depozitarea necontrolata a deseurilor de orice natura provenite din diverse activitati tehnologice 

propuse. 

In cazul scurgerilor accidentale de uleiuri sau combustibil pe suprafata solului, se va interveni 

imediat prin curatarea zonei afectate si astfel evitarea infiltrarii in stratul de sol. 

4.3.5.4 Surse de poluare a solului si subsolului in perioada post-inchidere 

In perioada post-inchidere nu vor exista surse de poluare a solului si subsolului. 

4.3.6 Prognozarea impactului 

Din perspectiva modului de utilizare a solului si subsolului, proiectul evaluat are particularitatea 

de a opera repere interferente, uneori inseparabile, nivelelor sol – subsol. Din acest motiv, 

impactul potential asupra acestor doua componente distincte ale mediului, precum si masurile 

de reducere a acestuia, vor fi analizate impreuna. 

Inchiderea depozitelor neconforme 

Inchiderea depozitelor neconforme conform proiectului propus, va avea un impact pozitiv 

foarte puternic asupra factorilor de mediu sol-subsol, in principal, prin reducerea considerabila 

a procesului actual de poluare. Acest lucru va fi posibil ca urmare a extragerii gazelor de 

fermentare din corpul de deseuri si prin reducerea producerii de levigat, prin stoparea 

patrunderii apelor pluviale in corpul depozitului de deseuri. 

Factori favorizanti pentru aparitia eroziunilor 

In perioada executarii lucrarilor de inchidere, manipularea unor cantitati mari de argila si sol 

vegetal, pentru constituirea straturilor de impermeabilizare si de acoperire, poate constitui un 

factor favorizant pentru aparitia eroziunilor, dar numai in asociere cu caderea unor ploi 

abundente. 

Compactarea, tasarea, amestecarea straturilor de sol 

Proiectul investitiei evaluate, prevede lucrari de compactare si tasare a solului, in etapa de 

inchidere a depozitelor neconforme. Din perspectiva evaluarii impactului insa, aceste 

manopere nu pot fi apreciate negativ intrucat ele se circumscriu tocmai proceselor de 

prevenire a poluarii mediului in constructia si inchiderea depozitelor de deseuri. 

Impactul asupra componentelor subterane 

In ceea ce priveste impactul asupra componentelor subterane, se preconizeaza un impact 

pozitiv prin reducerea substantiala a cantitatii de levigat. 


Se prevede ca nivelul de poluare al retelei hidrologice datorat functionarii depozitului, sa scada 

semnificativ ca urmare a scaderii nivelului de levigat, pe o perioada mai indelungata. 


Page 169 

of 246


Pentru protectia poluarii solului vor trebui respectate urmatoarele masuri in perioada de 

constructie: 

evitarea depunerii pe sol a diferitelor materiale utilizate; 

orice material utilizat va fi depozitat in spatii inchise; 

mentinerea curateniei pe amplasament; 

verificarea periodica a utilajelor pentru a evita scurgerile de ulei; 

organizarea de santier va ocupa o suprafata cat mai restransa; 

utilizarea toaletelor ecologice pe durata executiei. 

Dupa inchiderea depozitului apa pluviala nu se va mai infiltra in corpul depozitului, asftel ca 

substantele poluante rezultate din descompunerea deseurilor nu vor mai fi antrenate de apa 

pluviala si infiltrate in masa solului. 

Deseurile imprastiate in afara amplasamentului vor fi adunate, amplasamentul din jurul 

depozitului va fi curatat, indepartandu-se astfel pericolul de poluare in jurul depozitului. 

4.4 Biodiversitatea 

4.4.1 Biodiversitatea in judetul Iasi 

4.4.1.1 Vegetatia 

Diversitatea conditiilor pedo-climatice si oro-hidrografice ale judetului Iasi, au determinat 

instalarea unei vegetatii foarte variate, cu elemente floristice bogate si de origini diferite, ca 

urmare a interferentei pe acest teritoriu a provinciei central europene est-carpatice cu provincia 

ponto-sarmatica. 

Zona forestiera este caracteristica sectoarelor inalte de podis din vest si sud, fiind reprezentata 

prin paduri de foioase, ce apartin etajului stejarului si gorunului, iar in partile cele mai inalte, 

limitei inferioare a fagului. 

Padurile de fag (Fagus silvatica, F. taurica), pure sau in amestec, se intalnesc in nord - vestul 

judetului in Dealul Mare - Hirlau, dealurile Motcai si in sud, pe platourile Poieni - Birnova, Cheia 

Domnitei, Ipatele, Tansa. 

Dintre arbusti sunt prezenti: alunul, voniceriul, darmozul, clocotisul, cornul, sangerul, socul, s.a., 

iar din flora ierboasa fac parte: firuta de padure, aliorul de padure, toporasul de padure, obsiga 

de padure, lacramioara, sangele voinicului, susai de padure etc. 

Etajul gorun-stejar are o dezvoltare mai mare, ocupand in general suprafetele cu altitudini de 

peste 200 - 300 m. Cele doua specii de baza sunt asociate frecvent cu carpenul, teiul, jugastrul, 


Page 170 

of 246

frasinul, artarul, ulmul de camp, ciresul, marul paduret,parul paduret, uneori teiul argintiu, teiul 

cu frunza lata. 

Zona de silvostepa este caracteristica Campiei Colinare, dar se intalneste si in sectoarele mai 

joase ale podisului din sud (dealurile Prutului si depresiunea Negresti), unde climatul este de un 

continentalism mai accentuat, iar solurile sunt cernoziomice sau cenusii. 

Vegetatia naturala a silvostepei este reprezentata prin palcuri de padure (sleauri) si pajisti, 

puternic transformate si modificate antropic. 

Padurile silvostepei sunt formate din sleauri de gorun si stejar, alaturi de care se intalnesc: 

carpenul, teiul, artarul, jugastrul, ulmul, ciresul, si, mai rar, stejarul brumariu, mojdreanul, 

carpinita, teiul pucios, artarul tatarasc. Stratul de arbusti, dezvoltat mai ales la periferia padurilor 

este constituit din aceleasi esente ca in cazul padurilor de stejar si gorun ale zonei forestiere, la 

care se adauga: voniceriul pitic, migdalul pitic, caragana, ciresul pitic, scumpia, verigariul . 

Pajistile silvostepei sunt formate din asociatii de paius, colilie, firuta cu bulb, barboasa, pin gros, 

obsiga, pelinita, laptele cainelui , etc. 

Vegetatia specifica luncilor este formata din asociatii de pir tarator, iarba campului, firuta de 

camp, paius, zazanie, coada vulpii etc. Izolat, se intalnesc palcuri de padure (zavoaie) formate 

mai ales din esente moi: salcie, rachita, plop. In lunca Prutului se mai intalnesc si paduri de 

esente tari: stejar, ulm, frasin. 

Vegetatia naturala a judetului a fost intens modificata de interventiile antropice. Defrisarile si 

destelenirile practicate, uneori fara discernamant, in vederea extinderii culturilor agricole, au 

diminuat suprafetele ocupate de paduri si pajisti. 

Aceste actiuni au declansat reactii negative asupra celorlalte componente naturale: cresterea 

gradului de continentalism, reducerea debitelor apelor subterane si de suprafata, cresterea 

torentialitatii si a eroziunii, declansarea de alunecari de teren, etc. 

4.4.1.2 Fauna 

Fauna padurilor, intalnita in masivele forestiere din vest si sud, este reprezentata prin 

urmatoarele grupe si specii: 

a) Mamiferele frecvent intalnite sunt: caprioara, mistretul, cerbul carpatin, lupul, vulpea, 

iepurele, pisica salbatica, veverita, jderul, nevastuica, pirsul, viezurele, dihorul, soarecele 

scurmator, soarecele de padure . 

b) Pasarile sunt foarte numeroase, dintre cele mai caracteristice fiind: ghionoaia, ciocanitoarea 

mare, ciocanitoarea de stejar, ciuful de padure, huhurezul mic, cucuveaua, buha, sorecarul 

comun, gaia rosie, gaia neagra. Foarte commune sunt: pitigoiul, cinteza, sticletele, caneparul, 

botgrosul, mierla, ciocarlia de padure, sfranciocul etc 


Page 171 

of 246

c) Reptilele din zona forestiera au in general specii putine: vipera, sarpele de padure, sarpele de 

alun, iar in poieni, soparla . 

d) Amfibiile sunt reprezentate de: broasca de padure, broasca raioasa bruna, brotacelul, 

broasca rosie de padure, tritonul, buhai de balta. 

Fauna silvostepei si stepei este mai saraca, fiind mult diminuata in urma expansiunii 

activitatilor umane. 

a) Mamiferele cele mai reprezentative sunt din grupul rozatoarelor: popandaul, catelul 

pamantului, soarecele de stepa, soarecele de camp, sobolanul de camp, harciogul, iepurele, 

iepurasul de vizuina, ultimul colonizat in 1905 la Cristesti langa Iasi, de unde s-a raspandit 

repede in jur. Mai pot fi mentionate de asemenea, dihorul, nevastuica, bursucul (sau viezurele), 

vulpea, iar uneori, in apropierea zonelor forestiere, caprioara, mistretul si chiar lupul. 

b) Pasarile caracteristice silvostepei si stepei sunt: prepelita, potarnichea, ciocarlia, fisa de 

camp, presura, sticletele, cinteza, graurul, turturica, gugustiucul, pupaza, cucul, caneparul, 

porumbelul, maracinarul, vrabia, randunica, lastunul, cioara. In padurile de silvostepa de la 

Aroneanu si Cornesti a fost colonizat fazanul . Dintre pasarile rapitoare mentionam sorecarul 

comun, gaia. 

c) Amfibienii sunt legati de un mediu acvatic sau mai umed si umbrit, mai reprezentative fiind: 

broastele, buhaiul de balta. 

Fauna acvatica are o distributie sub forma de areale reduse, legate de apele stagnante sau 

curgatoare. 

Dintre mamiferele mai comune mentionam sobolanul de apa si chitcanul, iar cu mod de viata 

strict acvatic si destul de rar, vidra. 

Pasarile sunt numeroase si variate, multe prezentand interes cinegetic. Dintre cele mai 

frecvente mentionam: rata mare, rata mica, rata caraitoare, rata sulitar, rata rosie, gasca de 

vara, garlita mare, garlita mica . 

Fauna piscicola este de asemenea bogata si variata atat in lacuri, cat si in apele curgatoare 

(mai ales in cele mari, Prut si Siret), speciile mai importante fiind: crapul, salaul, somnul, stiuca, 

platica, mreana, cleanul, scobarul, obletul, bibanul. Recent, in iazuri si acumulari au fost 

introdusi crapi chinezesti care s-au adaptat bine si cu rezultate promitatoare. 

4.4.1.3 Tipuri de habitate 

Habitate naturale de interes national 

La nivelul judetului Iasi sunt inventariate un numar de 44 de habitate naturale de interes 

national. 

Habitate naturale de interes comunitar 

Page 172 

of 246 


Pe teritoriul judetului Iasi sunt declarate un numar de 22 de situri Natura 2000 – 18 de tip SCI si 

4 de tip SPA. In formularele standard ale siturilor declarate sunt inscrise 14 tipuri de habitate de 

importanta comunitara europeana – 4 tipuri de habitate de ape dulci, 6 tipuri de habitate de 

pajisti si tufarisuri si 4 tipuri de habitate de padure, dupa cum urmeaza: 

Tabel 4.4-1: Tipuri de habitate si starea de conservare in judetul Iasi 

Nr. 

crt 

Denumire categorie de 

habitat 

Numar tipuri 

habitate 

Starea de conservare 

Favorabila 

Nefavorabila 

Suprafata 

(ha) 

1 Habitate de ape dulci 4 4 - 24.973 

2 

3 

4 

Habitate de pajisti si 

tufarisuri 

Habitate de turbarii si 

mlastini 

Habitate de stancarii si 

pesteri 

6 6 - 8.530 

0 0 - 0 

0 0 - 0 

5 Habitate de padure 4 4 - 11.905 

TOTAL 14 14 0 45.410 

4.4.2 Arii naturale protejate 

Pentru protectia si conservarea biodiversitatii in esantioane reprezentative de habitate precum 

si pentru protectia si conservarea speciilor strict protejate prin lege, pe teritoriul judetului Iasi 

sunt declarate: 

27 de rezervatii - 24 rezervatii naturale si 3 rezervatii stiintifice – insumand o suprafata 

totala de 5330,59 ha (aproape 1% din suprafata judetului); 

22 de situri Natura 2000, cu o suprafata totala de cca. 70 000 ha (aproximativ 13% din 

suprafata judetului): 

‣ 18 situri de tip SCI – Situri de Importanta Comunitara, declarate pentru conservarea 

habitatelor de importanta comunitara si a speciilor de importanta comunitara, altele 

decat pasari; 

‣ 4 de tip SPA – Arii de Protectie Speciala Avifaunistica, declarate pentru conservarea 

speciilor de pasari de importanta comunitara. 

Tabelul de mai jos prezinta SPA - declarate prin H.G. 1284/2007 privind declararea ariilor de 

protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in 

Romania – in judetul Iasi. 

Tabel 4.4-2: SPA in judetul Iasi 

Nr.crt. Denumire Localizare Suprafata Suprafata Suprafata 


Page 173 

of 246

Totala 

Pe teritorul 

judetului 

suprapusa pe 

supr. ANP 

(%) 

ocupata din 

supr.judetului 

(%) 

1. 

Elesteele Jijiei 

si Miletinului 

Judetul Iasi – 

comunele: Andrieseni, 

Coarnele Caprei, 

Focuri, Gropnita, 

Movileni, Sipote, 

Tiganasi , Popricani, 

Probota, Trifesti, 

Victoria si Vladeni. 

19.425 19.425 0,0355 3,5472 

2. 

Lunca Siretului 

Mijlociu 

Judetele Iasi, Neamt 

si 

Bacau; in judetul Iasi 

– 

comunele: Stolniceni- 

Prajescu, Mogosesti 

Siret, A.I. Cuza, 

Halaucesti, Mircesti, 

Rachiteni si Butea. 

10.455,4 3272,5 0 0,5976 

3. 

Padurea 

Barnova 

Judetele Iasi si Vaslui; 

judetul Iasi – 

comunele: Barnova, 

Ciurea, Comarna, 

Dobrovat, Grajduri, 

Schitu Duca si 

Tomesti 

12.886,7 12.757,8 0,8396 2,3297 

4. 

Padurea 

Miclesti 


comunele: Ciortesti si 

Dolhesti. 

8473,5 5389 0 0,9841 

Total 226.340,6 40844,3 0,8751 7,4586 

Urmatorul tablel prezinta SCI - declarate prin Ordin MMDD 1964/2007 privind declararea 

siturilor de importanta comunitara ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 

in Romania – in judetul Iasi. 

Tabel 4.4-3: SCI in judetul Iasi 

Nr.crt. Denumire Localizare 

Totala 

Suprafata 

Pe teritorul 

judetului 

Suprafata 

suprapusa pe 

supr. ANP 

Suprafata 

ocupata din 

supr.judetului 

Page 174 

of 246 


(%) (%) 

1. 

Dealul lui 

Dumnezeu 


comunele: 

Letcani, Movileni, 

Rediu,Romanesti. 

570 570 0 0,1040 

2. 

Fanatele 

Barca 


comunele: Voinesti, 

Mogosesti-Iasi 

159 159 0 0,0291 

3. 

Fagetul 

Humosu 

Judetul Iasi – comuna 

Deleni 

80 80 91,6 0,0146 

4. 

Lunca 

Mircesti 


Mircesti 

28 28 92,32 0,0051 

5. 

Padurea 

Barnova- 

Repedea 


comunele: 

Barnova, Ciurea, 

Comarna, Dobrovat, 

Grajduri, Schitu Duca 

12426 12426 0,8651 2,2691 

6. 

Padurea 

Frumusica 


Madarjac 

114 114 85,3589 0,0208 

7. 

Padurea 

Gheorghitoaia 


Sinesti 

244 244 82,9098 0,0445 

8. 

Padurea 

Homita 


comunele 

Cristesti, Motca 

51 51 0 0,0093 

9. 

Padurea 

Icuseni 


Golaiest 

11 11 100 0,0020 

10. 

Padurea 

Medeleni 


Golaiesti, Victoria 

128 128 95,3125 0,0233 

11. 

Padurea 

Roscani 


Roscani 

67 67 52,2388 0,0122 

12. 

Padurea si 

pajistile de la 

Marzesti - Iasi 


comunele 

Rediu, Popricani. 

232 232 0 0,0407 

Page 175 

of 246 


13. 

Padurea 

Tatarusi 


comunele 

Tatarusi, Cristesti 

48 48 100 0,0087 

14. 

Padurea 

Uricani 


Miroslava 

113 113 60,1769 0,0206 

15. 

Raul Prut 


comunele 

Bivolari, Trifesti, 

Probota, 

Victoria, Golaiesti, 

Ungheni, Tutora, 

Prisacani, Grozesti, 

Gorban 

12506 5002 86,2854 0,9134 

16. 

Saraturile din 

valea Ilenei 


Dumesti, Letcani, 

Romanesti 

158,9 158,9 3,7 0,0290 

17. 

Saraturile Jijia 

Inferioara 


comunele: 

Andrieseni, Coarnele 

Caprei, Focuri, 

Gropnita, Movileni, 

Sipote, Tiganasi 

, Popricani, Probota, 

Trifesti, Victoria si 

Vladeni. 

10976 10976 0,06 2,0043 

18. 

Valea lui 

David 


Miroslava 

232 223 20,7892 0,0407 

TOTAL 38123,9 30134,9 873,2166 5,5936 


4.4.3.1 Amplasarea obiectivului fata de siturile Natura 2000 

In apropierea amplasamentului centrului de management al deseurilor nu se afla situri 

din reteaua Natura 2000 sau arii protejate in care sa traiasca si/sau sa se dezvolte specii 

sau habitate protejate. 

Centrul de management al deseurilor Tutora se afla la distanta de 1,84 km fata de situl ROSCI 

0123 Raul Prut, la 7,91 km fata de situl ROSCI 0135 Padurea Barnova – Repedea si la o 

distanta de 5,64 km fata de situl ROSPA 0092 Padurea Barnova. 


Page 176 

of 246

Figura 4.4-1: Pozitionarea amplasamentului 

4.4.3.1.1 Impactul prognozat 

Ca urmare a decopertarii, impactul este negativ, deoarece se produce distrugerea totala a 

vizuinilor de mamifere, pasari, reptile, a cuiburilor si adaposturilor pentru insecte (efect direct). 

De exemplu vor fi distruse adaposturile subterane ale rozatoarelor cu tot lantul de galerii de 

comunicatie dintre ele, iar pasarile care cuibaresc pe sol vor ramane fara cuiburi si va fi afectata 

noua generatie. Insectele vor fi cele mai afectate deoarece pe langa distrugerea mediului lor 

natural, sunt distruse larvele si ouale. Datorita faptului ca insectele sunt elemente nutritive 

pentru batracieni, reptile si pasari, decopertarea inseamna producerea unui efect indirect 

negativ asupra lantului trofic respectiv. 

Se estimeaza ca pana la noua echilibrare a biotopului, amenajarea deponeului va crea o 

perturbare de amploare a habitatului pasarilor, rozatoarelor si insectelor. 

De asemenea, se va reduce numarul indivizilor din speciile sensibile la praf, seceta, zgomot. 

Acest din urma efect este temporar si va dura pana la inchiderea partiala sau totala a 

deponeului. Dupa inchidere, este posibila revenirea la compozitia numerica aproximativ similara 

situatiei initiale sau chiar imbogatirea ei. De exemplu, ca efect pozitiv este de mentionat ca o 

data cu cresterea deponiei, taluzurile vor fi inierbate si plantate cu arbusti. 

Factorii perturbatori pentru elementele de flora si fauna, care pot aparea pe parcursul exploatarii 

depozitului sunt: 

praful ridicat de utilajele si buldozerele aflate in miscare care poate afecta: 

- caile respiratorii ale oamenilor si animalelor; 

- procesul de fotosinteza al plantelor - prin depunere pe vegetatia de pe terenurile 

adiacente deponeului; 

zgomotul produs de aceleasi utilaje aflate in miscare indeparteaza animalele si pasarile; 

compactarea solului cu utilajele specifice distruge elementele de flora si fauna; 


Page 177 

of 246

caldura degajata de fermentarea deseurilor atrage, mai ales iarna, insecte si pasari 

(pentru hrana si adapost); 

prezenta omului si traficul rutier indeparteaza animalele si poate genera accidente; 

Se apreciaza ca schimbarile prognozate, nu vor determina efecte cu caracter definitiv asupra 

florei si faunei terestre care sa insemne disparitia totala a unora din speciile existente in zona. 

Din cauza transportului cu autogunoiere si a compactarii cu utilaje care fac zgomot, multe dintre 

speciile de pasari si rozatoare locale vor fi inlocuite de altele care sunt deja obisnuite cu acest 

gen de activitate si care se hranesc cu resturi alimentare (ciori, pescarusi, sobolani, etc.). De 

asemenea, ar putea sa apara specii noi (cum ar fi pescarusii). 

Componentele gazului de depozit au efecte negative asupra calitatii aerului si a conditiilor 

climatice. In consecinta pot apare efecte indirecte asupra biocenozelor. Astfel, compusi 

precum SO2 sau NO2, in contact cu apa, creaza un mediu acid care este favorabil aparitiei 

ploilor acide. In schimb, generarea de CO2 este favorabila procesului de fotosinteza. 

Probabilitatea de producere in zona a unor ploi acide ca efect al deponeului ca si probabilitatea 

de a se depasi valorile recomandate drept concentratii ghid pentru protectia plantelor si a 

culturilor din zona (pentru mentinerea constanta a productiei agricole) este foarte mica. 

Metanul (CH4), care este componenta de baza a gazului de depozit, are afect de sera (ca si 

CO2 si unele COV-uri). Chiar daca nu sunt toxice pentru speciile de plante si animale aceste 

gaze pot, prin sinergism cu alte substante (efect sinergic) sa determine modificari climatice cu 

influenta si asupra componentelor biocenozelor locale. 

La evaluarea impactului proiectului asupra SCI/SPA s-au avut in vedere urmatoarele criterii: 

Afectarea integritatatii sitului; 

Posibila afectare a speciilor tinta din sit in faza de constructie si in faza de operare a 

proiectului, avand in vedere vulnerabilitatile sitului; 

Posibila afectare a parametrilor cantitativi si calitativi ai speciilor tinta, avand in vedere 

cerintele ecologice ale speciilor tinta relevante pentru posibilul impact al proiectului si 

vulnerabilitatile sitului 

Posibile surse de afectare a siturilor sunt: 

organizarile de santier; 

executarea lucrarilor; 

deversari accidentale de substante; 

depozitarea necontrolata a deseurilor de constructie. 

Tinand cont de distanta fata de situri, si de specificul proiectului, activitatile de depozitare si 

tratare mecano-biologica desfasurate nu vor avea un impact asupra acestuia. 


Page 178 

of 246

In etapa de inchidere impactul asupra biodiversitatii este similar cu cel din etapa de constructie 

a noului depozit. Suprafata acoperita va fi recultivata in intregime, activitate care va avea un 

impact pozitiv asupra biodiversitatii. Odata cu trecerea timpului, pe terenul inierbat pot aparea si 

alte specii vegetale care vor constitui biotopul unor noi specii de fauna. 

In etapa de post-monitorizare nu exista activitati cu impact asupra factorului de mediu 

biodiversitate. 

4.4.3.1.2 Masuri de diminuare a impactului 

Plantarea unei perdele vegetale 

Pentru evitarea afectarii biotopurilor invecinate noii activitati, s-a prevazut realizarea unei 

perdele verzi care are printre altele si rol de retinere a suspensiilor antrenabile de curentii de 

aer. In timp, o data cu cresterea vegetatiei, perdeaua verde va face legatura dintre biotopurile 

ce se vor dezvolta in deponeu si cele deja existente in exteriorul acestuia. 

Perdeaua verde prevazuta in proiect a fi realizata in jurul amplasamentului, va oferi de 

asemenea adapost pentru animalele si pasarile care s-au obisnuit cu zgomotele specifice 

activitatii. In timp, aceasta perdea verde va fi o mica padurice care poate sa adaposteasca o 

fauna specifica. 

Printre randurile de arbori, se mai pot planta si arbusti care cresc la umbra, astfel incat 

perdeaua sa fie cat mai deasa si cat mai eficienta atat in perioada calda cat si in cea rece. 

Pentru plantarea si mai ales intretinerea perdelei verzi este necesar sa fie angajat personal de 

specialitate care sa se ocupe de optima dezvoltare a plantelor. 

Refacerea locurilor de adapost, odihna, cuibarit prin replantarea de arbori si recultivarea cu 

plante ierboase pe terenurile eliberate de sarcini tehnologice. 

O data cu inchiderea treptata a depozitului si acoperirea sa cu sol fertil, acesta poate constitui 

suportul pe care se pot face plantari de arbusti si plante ierboase; se vor reface astfel locurile de 

adapost, odihna, cuibarit pentru pasari si animale mici. 

Activitatile de dezinsectie si deratizare vor fi contractate cu firme specializate cu acest profil. 

Realizarea unei perdele verzi in jurul deponeului va avea un impact pozitiv asupra zonei din 

multe puncte de vedere si anume: 

reduce poluarea cu suspensii si CO2, 

ecraneaza zgomotele si vizibilitatea asupra deponeului, 

ofera adapost si surse de hrana unor specii de pasari, mamifere, insecte, etc. 

Aceste efecte pot determina in timp chiar diversificarea biocenozelor zonei. 

Prin realizarea proiectului de investitii nu se vor efectua defrisari si nu se vor produce 

modificari ale unor suprafete impadurite, corpuri de apa, mlastini, zone protejate sau 

habitatele unor specii de plante protejate. 


Page 179 

of 246

In vederea reducerii impactului asupra speciilor tinta din situri, vor fi luate urmatoarele masuri: 

Amplasarea organizarilor de santier se va face in zone cat mai indepartate de situri si a 

coloniilor de pasari; 

Lucrarile se vor realiza etapizat, conform proiectului, astfel ca impactul generat sa fie cat 

mai mic; 

Amenajarea corespunzatoare a organizarilor de santier in ceea ce priveste utilitatile 

(apa, electicitate, dotarea cu grupuri sanitare ecologice, colectarea apei uzate menajere, 

dupa caz) si depozitarea materialelor periculoase si inflamabile, conform legislatiei in 

vigoare; 

Programul de lucru la depozit si statia de sortare vor fi pe timp de zi astfel incat sa nu se 

produca perturbatii in zonele de innoptat ale pasarilor; 

Colectarea tuturor deseurilor rezultate din activitatile de excavare, executie, constructie, 

etc. si transportul lor la depozitele de deseuri; 

Autovehiculele si utilajele folosite pentru constructia depozitului, pentru operarea 

depozitului si transportul deseurilor vor respecta normele si prevederile privind emisiile 

de noxe si de zgomot; 

Alegerea unor trasee de transport a materialelor de constructii optime astfel incat 

impactul asupra sitului sa fie cat mai redus; 

Echipele de specialisti care vor efectua lucrarile de constructie vor fi instruite cu privire la 

existenta siturilor din vecinatatea zonei de executie a lucrarilor si asupra masurilor si 

responsabilitatilor privind protectia habitatelor si speciilor existente in situri; 


perdele verzi, dese in jurul amplasamentului depozitului si a statiei de sortare care are 

printre altele si rol de retinere a suspensiilor antrenabile de curentii de aer. In timp, 

aceasta perdea verde va fi o mica padurice care poate sa adaposteasca o fauna 

specifica. Printre randurile de arbori, se mai pot planta si arbusti care cresc la umbra, 

astfel incat perdeaua sa fie cat mai deasa si cat mai eficienta atat in perioada calda cat 

si in cea rece; 

Realizarea unei perdele verzi in jurul amplasamentului va avea un impact pozitiv asupra 

zonei din multe puncte de vedere si anume: 

- reduce poluarea cu suspensii si CO2, 

- ecraneaza zgomotele si vizibilitatea asupra depozitului, 

- ofera adapost si surse de hrana unor specii de pasari si insecte, etc. 

Plantari de arbusti si plante ierboase deasupra celulelor inchise; 

Odata cu inchiderea treptata a depozitului si acoperirea sa cu sol fertil, acesta poate 

constitui suportul pe care se pot face plantari de arbusti si plante ierboase. 

Pe perioada de realizare a investitiilor nu va fi afectata integritatea siturilor, si se vor lua toate 

masurile necesare pentru reducerea impactului asupra speciilor si habitatelor tinta. 


Page 180 

of 246

4.4.4 Statia de transfer Baltati 


Statia de transfer nu va fi amplasata in interiorul sau apropierea siturilor Natura 2000, respectiv 

SCI/SPA, astfel ca nu vor fi afectate speciile tinta din aceste situri. Aceasta se afla la o distanta 

de 9,26 km fata de sirul ROSPA 0042 Elesteele Jijiei si Miletinului si la o distanta de 13,01 km 

fata de situl ROSCI 0221 Saraturile din Valea Ilenei. 



Construirea statiei de transfer va avea un impact asupra speciilor de flora si fauna doar pe 

amplasament si in jurul acestuia. Avand in vedere distanta la care se afla fata de situri, nu se 

preconizeaza un impact asupra sitului. 

Sursele de poluare cu impact potential asupra factorilor de mediu, florei, faunei etc din 

perimetrul zonei proiectului pot fi generate de: 

organizarea de santier; 

descarcari accidentale de ape uzate menajere; 

emisii necontrolate de particule, praf, fum, zgomot si mirosuri provenite din zona de 

descarcare si de depozitare temporara a deseurilor; 

deseuri menajere si de constructie. 

Se vor lua masurile necesare pentru evitarea decopertarii inutile a stratului vegetal si se vor 

prevedea utilaje dotate cu sisteme moderne de ardere, corespunzatoare normelor si 

prevederilor in vigoare. 


Masurile de protectie a florei si faunei pentru perioada de constructie se iau din faza de 

proiectare si organizare a lucrarilor, astfel: 


Page 181 

of 246

amplasamentul organizarii de santier si traseul drumurilor de acces sunt astfel stabilite 

incat sa aduca prejudicii minime mediului natural; 

suprafata de teren ocupata temporar in perioada de constructie trebuie limitata la strictul 

necesar; 

se va evita depozitarea necontrolata a deseurilor ce rezulta in urma lucrarilor 

respectandu-se cu strictete depozitarea in locurile stabilite de autoritatile pentru protectia 


la sfarsitul lucrarilor, proiectantul a prevazut fondurile necesare refacerii ecologice a 

suprafetelor de teren ocupate temporar si redarea acestora folosintelor initiale. 

Un impact asupra siturilor Natura 2000 il are transportul deseurilor (gaze de esapament, 

zgomot). Noxele emise la combustia a 1000 l motorina sunt: 

particule 0,222 kg 

SOx 0,005 kg 

CO 0,001 kg 

hidrocarburi 0,480 kg 

NOx 1,450 kg 

aldehide si cetone 0,120 kg 

substante organice 0,080 kg 

In ceea ce priveste transportul deseurilor, respectiv colectarea deseurilor de la surse si 

transportarea lor catre statiile de transfer dar si transportarea deseurilor colectate din statiile de 

transfer spre statiile de sortare, TMB si depozit se recomanda urmatoarele masuri, in vederea 

protectiei si conservarii ecosistemelor terestre: 

utilizarea autovehiculelor performante, corespunzatoare si cu emisii reduse de noxe; 

alegerea cu atentie a traseelor de colectare din zonele protejate, evitandu-se pe cat 

posibil tranzitarea ariilor protejate; 

in zonele stricte, situri Natura 2000, zone cu specii protejate, se recomanda evitarea 

tranzitarii, insa daca localitatile se regasesc in aceste zone, se pot impune masuri 

speciale, in functie de caz; 




ce se vor dezvolta in deponeu si cele deja existente in exteriorul acestuia. In zona de protectie 

cu latimea de 4 m, se vor planta 4 randuri de puieti dupa cum urmeaza: 1 rand de stejar, 1 rand 

salcam si 2 randuri arbusti (1 corn, 1 arin). Densitate : 5000 puieti/ha. 

Perdeaua verde prevazuta in proiect a fi realizata, va oferi de asemenea adapost pentru 

animalele si pasarile care s-au obisnuit cu zgomotele specifice activitatii. In timp, aceasta 

perdea verde va fi o mica padurice care poate sa adaposteasca o fauna specifica. 


Page 182 

of 246





4.4.5 Statia de transfer si sortare Ruginoasa 


Statia de transfer si sortare nu va fi amplasata in interiorul sau apropierea siturilor Natura 2000, 

respectiv SCI/SPA, astfel ca nu vor fi afectate speciile tinta din aceste situri. Acestea se afla la o 

distanta de 14,49 km fata de situl ROSCI 0159 Padurea Homita si la o distanta de 5,56 km fata 

de situl ROSPA 0071 Lunca Siretului Mijlociu. 



Construirea statiei de transfer si sortare va avea un impact asupra speciilor de flora si fauna 

doar pe amplasament si in jurul acestuia. Avand in vedere distanta la care se afla fata de situri, 

nu se preconizeaza un impact asupra sitului. 

Sursele de poluare cu impact potential asupra factorilor de mediu, florei, faunei etc din 

perimetrul zonei proiectului pot fi generate de: 

organizarea de santier; 

descarcari accidentale de ape uzate menajere; 

emisii necontrolate de particule, praf, fum, zgomot si mirosuri provenite din zona de 

descarcare si de depozitare temporara a deseurilor; 


Page 183 

of 246

deseuri menajere si de constructie. 

Se vor lua masurile necesare pentru evitarea decopertarii inutile a stratului vegetal si se vor 

prevedea utilaje dotate cu sisteme moderne de ardere, corespunzatoare normelor si 

prevederilor in vigoare. 






suprafata de teren ocupata temporar in perioada de constructie trebuie limitata la strictul 

necesar; 

se va evita depozitarea necontrolata a deseurilor ce rezulta in urma lucrarilor 

respectandu-se cu strictete depozitarea in locurile stabilite de autoritatile pentru protectia 




Un impact asupra siturilor Natura 2000 il are transportul deseurilor (gaze de esapament, 

zgomot). Noxele emise la combustia a 1000 l motorina sunt: 

particule 0,222 kg 

SOx 0,005 kg 

CO 0,001 kg 

hidrocarburi 0,480 kg 

NOx 1,450 kg 

aldehide si cetone 0,120 kg 

substante organice 0,080 kg 

In ceea ce priveste transportul deseurilor, respectiv colectarea deseurilor de la surse si 

transportarea lor catre statiile de transfer dar si transportarea deseurilor colectate din statiile de 

transfer spre statiile de sortare, TMB si depozit se recomanda urmatoarele masuri, in vederea 

protectiei si conservarii ecosistemelor terestre: 

utilizarea autovehiculelor performante, corespunzatoare si cu emisii reduse de noxe; 

alegerea cu atentie a traseelor de colectare din zonele protejate, evitandu-se pe cat 

posibil tranzitarea ariilor protejate; 

in zonele stricte, situri Natura 2000, zone cu specii protejate, se recomanda evitarea 

tranzitarii, insa daca localitatile se regasesc in aceste zone, se pot impune masuri 

speciale, in functie de caz; 


Page 184 

of 246




ce se vor dezvolta in deponeu si cele deja existente in exteriorul acestuia. In zona de protectie 

cu latimea de 4 m, se vor planta 4 randuri de puieti dupa cum urmeaza: 1 rand de stejar, 1 rand 

salcam si 2 randuri arbusti (1 corn, 1 arin). Densitate : 5000 puieti/ha. 

Perdeaua verde prevazuta in proiect a fi realizata, va oferi de asemenea adapost pentru 

animalele si pasarile care s-au obisnuit cu zgomotele specifice activitatii. In timp, aceasta 

perdea verde va fi o mica padurice care poate sa adaposteasca o fauna specifica. 





4.4.6 Inchiderea depozitelor de deseuri neconforme 

4.4.6.1 Amplasarea obiectivelor fata de siturile Natura 2000 

In urma analizei OM 1964/2007 privind declararea siturilor de importanta comunitara ca parte 

integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania, precum si a HG nr. 1284/2007 

privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei 

ecologice europene Natura 2000 in Romania, depozitele neconforme se afla la distante 

considerabile fata de aceste situri. 

Astfel, avem: 

Depozitul neconform de la Harlau se afla la o distanta de 18,4 km fata de situl ROSPA 

0042 Elesteele Jijiei si Miletinului, 13,13 km fata de situl ROSCI 0076 Fagetul Humosu si 

la o distanta de 27,08 km fata de situl ROSCI 0167 Padurea Roscani. 



Page 185 

of 246

Depozitul neconform de la Pascani – Valea Seaca se afla la o distanta de 5,9 km fata 

de situl ROSCI 0159 Padurea Homita, 6,9 km fata de situl ROSCI 0176 Padurea 

Tatarusi si la o distanta de 11,04 km fata de situl ROSPA 0071 Lunca Siretului Mijlociu. 


Depozitul neconform de la Targu Frumos – Adancata se afla la o distanta de 15,6 km 

fata de situl ROSPA 0071 Lunca Siretului Mijlociu si la o distanta de 18,64 km fata de 

situl ROSCI 0107 Lunca Mircesti. 


Depozitul neconform de la Tomesti se afla la o distanta de 7,29 km fata de situl 

ROSCI 0213 Raul Prut, 4,73 km fata de situl ROSCI 0135 Padurea Barnova Repedea si 

la o distanta de 4,04 km fata de situl ROSPA 0092 Padurea Barnova. 


Page 186 

of 246


4.4.6.2 Impactul prognozat 

Lucrarile de inchidere a depozitelor neconfore de deseuri vor avea un impact pozititv asupra 

tuturor factorilor de mediu (aer, apa subterana, sol si subsol, peisaj, sanatatea populatiei). 

In faza de exploatare a depozitelor factorii perturbatori pentru elementele de flora si fauna, care 

insa pot aparea si pe parcursul inchiderii acestora, au fost: 

praful ridicat de autovehiculele si utilajele aflate in miscare care poate afecta: 

- caile respiratorii ale oamenilor si animalelor; 

- vizibilitatea in zbor pentru pasari; 

- procesul de fotosinteza al plantelor - prin depunere pe vegetatia de pe terenurile 

adiacente deponeului; 

zgomotul produs de aceleasi utilaje aflate in miscare indeparteaza animalele si pasarile; 

caldura degajata de fermentarea deseurilor atrage, mai ales iarna, insecte si pasari 

(pentru hrana si adapost). 






- suprafata de teren ocupata temporar in perioada de constructie trebuie limitata la 

strictul necesar; 


Page 187 

of 246

- se va evita depozitarea necontrolata a deseurilor ce rezulta in urma lucrarilor 

respectandu-se cu strictete depozitarea in locurile stabilite de autoritatile pentru 

protectia mediului; 



Se estimeaza ca proiectul de inchidere a depozitelor va avea un impact negativ doar pe durata 

executarii lucrarilor (emisii de pulberi, noxe), impactul fiind pozitiv dupa terminarea acestora, 

prin reducerea emisiilor, mirosurilor provenite de la depozitul neconform. Lucrarile de inchidere 

si remediere a depozitelor neconforme vor avea un impact pozitiv asupra biodiversitatii, prin 

lucrarile de reconstructie ecologica prevazute prin proiect, creandu-se conditii pentru 

dezvoltarea vegetatiei in zona depozitelor inchise (inierbare, etc). 

Pentru protectia biodiversitatii, in perioada de executie a lucrarilor de inchidere a depozitelor se 

vor respecta normele de protectia mediului, iar activitatile de constructii se vor desfasura strict in 

perimetrul necesar organizarii de santier, pe o perioada de timp limitata. 

Accesul in zona se va face doar pe drumul de acces amenajat, iar circulatia utilajelor respectiv a 

mijloacelor de transport auto se va realiza doar pe suprafetele de teren strict necesare 

executarii lucrarilor. 

4.5 Peisajul 

4.5.1 Amplasarea obiectivelor 

4.5.1.1 Statie de transfer si sortare Ruginoasa 

Amplasamentul viitoarei statii de transfer, sortare Ruginoasa este situat la circa 1 km Vest de 

comuna Ruginoasa, pe partea stanga a drumului judetan DN 28A, mergand dinspre Orasul 

Targu Frumos catre orasul Pascani. 

Amplasamentul cuprinde 4 ha, fiind situat in extravilanul Comunei Ruginoasa, Judetul Iasi, in 

zona denumita ―Osoi‖, la o distanta de aproximativ 1 km de zona intravilana a localitatii si 

apartine domeniului public al localitatii Ruginoasa. 

Accesul rutier se realizeaza prin intermediul drumului judetean DN 28A. 

4.5.1.2 Statie de transfer Baltati 

Amplasamentul viitoarei statii de transfer Baltati este situat la circa 2.0 km Nord de comuna 

Erbiceni, pe partea dreapta a drumului comunal DC 115, mergand dinspre localitatea Baltati 

catre localitatea Erbiceni. 

Amplasamentul pu la dispozitie conform HCL cuprinde 1.0 ha, fiind situat in extravilanul 

comunei Baltati, judetul Iasi, la o distanta de aproximativ 2 km de zona intravilana a localitatii 

Erbiceni si apartine domeniului public al comunei Baltati. 

Accesul rutier se realizeaza prin intermediul drumului comunal DC 115. 


Page 188 

of 246


Amplasamentul facilitatii centrale de la Tutora este pozitionat in partea de V a comunei Tutora. 

Terenul este amplasat in zona neincorporata a comunei Tutora. Suprafata ocupata de intreaga 

investitie este de 69 ha, din care doar 50 ha au fost concesionate de primaria Tutora catre 

Primaria Iasi. Din aceste 50 ha, 27 ha au fost scosi din circuitul agricol in cadrul Conventiei. 

Suprafetele ocupate de investitiile din cadrul centrului de management al deseurilor Tutora sunt 

urmatoarele: 

Suprafata depozitului Tutora – 55,65 ha; 

Spatii comune si administrative – 4,40 ha; 

Statie de sortare existenta – 0,38 ha; 

Statie de compostare existenta – 1,23 ha; 

Statie de sortare – extindere – 0,38 ha; 

Statie TMB – 3,34 ha; 

Spatii comune intre celule – 3,62 ha. 

Centrul de management al deseurilor Tutora este amplasat la o distanta de 2,3 km fata de 

localitatea Cristesti, 3,8 km fata de localitatea Tutora si 3,2 km fata de localitatea Holboca. 

Accesul pe amplasament se realizeaza de la DJ 249A, pana la pod peste Jijia pe DC22 spre 

satul Tutora. 

4.5.1.4 Inchidere depozit urban neconform de deseuri Pascani-Valea Seaca 

Amplasamentul depozitului urban neconform de deseuri Pascani – Valea Seaca are o suprafata 

de 3.5 ha si este situat la circa 2 km limita de Municipiul Pascani si la 6 km de Fantanele. 

Amplasamentul cuprinde 3.5 ha, fiind situat in extravilanul Municipiului Pascani, judetul Iasi, la o 

distanta de aproximativ 2 km de zona intravilana a localitatii Pascani si apartine domeniului 

public al Municipiului. 

Accesul rutier se realizeaza prin intermediul drumului judetean Iasi – Lespezi DJ 208. 

4.5.1.5 Inchidere depozit urban neconform de deseuri Targu-Frumos-Adancata 

Amplasamentul depozitului urban neconform de deseuri Targu – Frumos – Adancata este situat 

la circa 2 km de orasul Targu – Frumos, in tarlaua Capu Calului, parcela 2714, pe partea 

dreapta a DN 28B, drum de mers Targu – Frumos spre Harlau. 

Amplasamentul este situat in extravilanul orasul Targu - Frumos, judetul Iasi, la o distanta de 

aproximativ 2 km de zona intravilana a orasului Targu – Frumos si apartine domeniului public al 

Municipiului. 

Accesul rutier se realizeaza prin intermediul drumului national Targu-Frumos – Harlau DN 28B. 


Page 189 

of 246

4.5.1.6 Inchidere depozit urban neconform de deseuri Harlau 

Amplasamentul depozitului urban neconform de deseuri Harlau este situat la circa 5 km de 

orasul Harlau, in tarlaua T20, parcela 550. 

Obiectivul analizat se invecineaza astfel: 

La Nord - este delimitata de drurnul de acces si un teren necultivat; 

La Est - un teren necultivat si un curs de apa nepermanent; 

La Sud - teren necultivat, fara utilizari agricole sau comerciale; 

La Vest - drumul de acces neasfaltat si un teren agricol. 

Amplasamentul studiat se gaseste in partea de Nord-Est pe Dealul Humariei al orasului Harlau, 

format din luturi loessoide cu panta mare in partea de Est a amplasamentului. In perimetrul 

amplasamentului nu sunt zone protejate sau piese de patrimomiu. 

4.5.1.7 Inchidere depozit urban neconform de deseuri Tomesti 

Amplasamentul depozitului urban neconform este situat in lunca raului Bahlui, la Est de 

municipiul lasi la cca. 1,3 km distanta de acesta si la Sud de raul Bahlui; acesta este amplasata 

la o distanta de 1,6 km fata de localitatea Tomesti, 1,2 km fata de localitatea Holboca si 1,3 km 

fata de localitatea Vladiceni. Depozitul se afla in bazinul hidrografic al raului Bahlui, la o distanta 

de aprox. 704 m fata de acesta. 

Suprafata ocupata de deseu este de 15,4 ha. Accesul se face din drumul judetean DN 28 

(E583), lasi – Tomesti - Albita, si apoi pe un drum tehnologic betonat, amplasat in incinta 

depozitului, avand lungimea de cca 700 m. 

4.5.2 Impactul prognozat 

4.5.2.1 Statii de transfer , sortare, compostare 

In perioada de constructie se vor ocupa anumite suprafete de teren in zona de amplasare a 

obiectivului, pentru depozite de materiale, organizare de santier. 

Aparitia santierului va insemna inlocuirea peisajului actual amorf, dar natural, cu un peisaj 

antropizat, plin de miscare si de componente precum: 

zone in curs de excavare, 

drumuri de acces sau tehnologice, 

cladiri si instalatii in constructie 

oameni angrenati in diferite activitati 

utilaje de diferite dimensiuni si culori. 

Unele din modificarile mentionate se vor mentine si in faza de exploatare iar o parte vor fi 

definitive. Zonele excavate si prezenta utilajelor vor dispare dupa finalizarea lucrarilor de 

constructie. 


Page 190 

of 246

Constructiile de pe amplasamentele statiilor de transfer, sortare si compostare se vor incadra in 

peisaj, fiind in concordanta cu prevederile planurilor de amenajare a teritoriului din localitatile 

respective. 

Dupa realizarea obiectivelor va dispare terenul agricol si, in peisaj, vor aparea o serie de noi 

componente antropice: 

drum de acces si drumuri tehnologice pe amplasament; 

cladiri, hale, suprafete betonate pentru parcari si instalatii. 

Tinand cont de suprafetele reduse ocupate de aceste obiective, nu va exista un impact 

semnificativ asupra peisajului, in conditiile respectarii prevederilor proiectului. 

4.5.2.2 Inchidere depozite neconforme 

In ceea ce priveste depozitele neconforme existente ce urmeaza a fi inchise, putem vorbi de un 

impact pozitiv, deoarece masa de deseuri va fi acoperita, in locul sau aparand un teren 

inierbat. 

Nu putem vorbi de un impact negativ asupra peisajului nici pe durata executiei lucrarilor de 

inchidere, avand in vedere folosinta actuala a terenului. 

4.5.3 Masuri de reducere a impactului 

4.5.3.1 Statii de transfer, sortare, compostare 

Pentru protectia peisajului, activitatile de constructii se vor desfasura strict in perimetrul 

necesar organizarii de santier, pe o perioada de timp limitata. 

Accesul in zona se va face doar pe drumul de acces amenajat, iar circulatia utilajelor respectiv a 

mijloacelor de transport auto se va realiza doar pe suprafetele de teren strict necesare 

executarii lucrarilor. 

In perioada de exploatare nu s-a prognozat un impact semnificativ asupra peisajului, tinand 

cont ca toate constructiile si instalatiile tehnologice de pe amplasamente se vor incadra 

corespunzator in peisaj. Prin urmare nu sunt prevazute masuri speciale pentru protectia 

peisajului. 

Proiectul prevede instalarea unor imprejmuiri pe perimetrul statiei de transfer respective, 

permitand astfel protectia intregii suprafete alocate. Imprejmuirea va fi dublata de o perdea 

vegetala din arbori si arbusti. 

4.5.3.2 Inchidere depozite neconforme 

Toate masurile prevazute pentru inchiderea depozitului au rolul de igienizare a terenului pe care 

s-au depozitat de-a lungul anilor deseurile majoritar menajere din zonele urbane si rurale si de a 

le reda mediului inconjurator printr-o integrare cat mai armonioasa cu acesta. 


Page 191 

of 246

4.6 Mediul social si economic 

4.6.1.1 Populatia 

La data de 1 iulie 2008, populatia judetului Iasi era reprezentata de un numar de 826.552 de 

persoane. Avand o suprafata totala de 5.475,58km 2 , densitatea medie a populatiei la nivel 

judetean este de 151 locuitori/km 2 . 

La ultimul recensamant, care a avut loc in martie 2002, populatia judetului Iasi numara 816.910 

locuitori, ceea ce reprezinta o mica majorare de 0,68% fata de recesamantul din 1992. In 

perioada 2001–2008, populatia judetului a scazut de la 842.126 la 826.552 de locuitori. 

Scaderea demografica din ultimii ani a fost determinata atat de sporul natural negativ, cat si de 

soldul negativ al migratiei. 

Referitor la structura populatiei pe medii, in mediul rural locuia in anul 2008, 52,62% din totalul 

populatiei judetului, in timp ce in mediul urban se regaseau 47,38% din locuitorii judetului Iasi. 

In ceea ce priveste populatiei oraselor din judet, de departe cei mai multi locuitori se 

inregistreaza in Municipiul Iasi, care este si resedinta de judet, in timp ce orasul cu cel mai mic 

numar de locuitori este Podu Iloaiei. 

Figura 4.6-1: Structura populatiei judetului Iasi, la 1 iulie 2008 

Din punct de vedere administrativ, la finalul anului 2008, judetul Iasi era compus din doua 

municipii – Iasi si Pascani, 3 orase – Targu Frumos, Harlau si Podu Iloaiei, 93 de comune si 418 

sate. 

La nivelul anului 2007, conform Institutului National de Statistica, numarul mediu al persoanelor 

dintr-o gospodarie, la nivel national, era de 2,92 persoane, ceea ce conduce la un numar total 


Page 192 

of 246

de gospodarii in judetul Iasi de 277.771, comparativ cu anul 2000, cand numarul de gospodarii 

la nivelul judetului era de 257.680. Aceasta crestere a numarului de gospodarii are la baza 

evolutia pozitiva a economiei nationale si implicit a judetului Iasi. In tabelul urmator, este 

prezentata evolutia numarului de gospodarii la nivelul judetului Iasi, in perioada 2001 – 2007: 

Migratia populatiei judetului Iasi in afara granitelor tarii a cunoscut o evolutie ascendenta in anii 

90, urmand ca incepand cu anul 2000 numarul celor care plecau din judet in alte tari sa scada 

treptat, de la 423 de persoane in anul 2000 la 128 de persoane in anul 2002, apoi a crescut iar, 

ajungand la 341 de persoane in anul 2007. 

De asemenea, numarul imigrantilor din afara granitelor tarii catre judetul Iasi a cunoscut o 

evolutie oscilanta, inregistrand un maxim de 1372 persoane in 2001 si un minim de 100 

persoane in 2005. Sporul migrator a inregistrat valori pozitive in perioada 2001-2003 si negative 

pe restul perioadei analizate. 

Tabel 4.6-1: Evolutia migratiei internationale in judetului Iasi, in perioada 2000–2007 

IASI 

Anul / Year 

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 

Total imigranti / Total immigrants 681 1372 970 313 131 100 232 243 

Total emigranti / Total emigrants 423 340 128 282 386 397 550 341 

Spor migratoriu / Migration growth -258 1032 842 31 -225 -297 -318 -98 

Sursa: Institutul National de Statistica – „Imigranti pe judete si localitati de destinatie‖ ; „Emigranti pe judete si 

localitati de plecare‖ 

In ceea ce priveste migratia interna, din anul 2001 s-a observat in judetul Iasi o crestere a 

numarului de persoane care aleg sa paraseasca judetul si sa se multe in alte zone ale tarii. 

Aceeasi evolutie ascendenta au avut-o si stablirile cu domiciliul in judetul Iasi, desi sporul 

migratoriu intern a ramas negativ, inregistrand un minim de 1836 persoane in anul 2004. Acest 

fapt se datoreaza nivelului de trai relativ scazut din judet, precum si oportunitatilor existente in 

zonele apropiate judetului, alte mari orase ale tarii. 

Tabel 4.6-2: Evolutia migratiei nationale la nivelul judetului Iasi, in perioada 2000 – 2007 

IASI 

Plecari cu domiciliul / 

Departures 

Stabiliri cu domiciliul / 

Arrivals 

Spor migratoriu intern / 

Internal migration growth 

Anul / Year 

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 

9.009 10.777 12.627 13.379 13.302 10.473 12.585 14.391 

9.112 9.962 11.446 12.204 11.466 9.642 12.526 14.270 

103 -815 -1.181 -1.175 -1.836 -831 -59 -121 

Sursa: Institutul National de Statistica – „Plecari cu domiciliul pe medii, regiuni de dezvoltare si judete ; „Stabiliri de 

domiciliu pe medii, regiuni de dezvoltare si judete‖ 


Page 193 

of 246

4.6.1.2 Aspecte economice 

Produsul Intern Brut 

Judetul a inregistrat o importanta crestere economica in ultimii ani, reflectata prin cresterea 

Produsului Intern Brut care a atins o valoare de 10,04 miliarde RON in 2006, comparativ cu 2,47 

miliarde RON cat a inregistrat in anul 2000. 

PIB Miliarde RON/ GDP Billion RON 

12 

10 

8 

6 

4 

2 

0 

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 

Sursa: Institutul National de Statistica – „PIB pe regiuni de dezvoltare si judete” 

Figura 4.6-2: Evolutia valorii Produsului Intern Brut (PIB) in judetul Iasi, in perioada 2000 – 2006 

Tabel 4.6-3: Evolutia PIB/loc la nivelul judetului Iasi in perioada 2000 - 2006 

Anul / Year 

PIB/locuitor / GDP/capita 

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 

Mii RON/loc / Thousand RON/capita 

Agenti economici 

IASI 2,95 4,28 5,81 7,55 8,89 10,65 12,18 

Sursa: Institutul National de Statistica; Analiza Consultantului 

Economia judetului Iasi, este reprezentata cel putin prin numarul agentilor economici de comert, 

industria prelucratoare, tranzactii imobiliare, agricultura, constructii si transport. La nivelul anului 

2007, numarul agentilor economici din judetul Iasi era de 16.711, cu 57,25% mai mult decat in 

anul 2002, ceea ce semnifica o crestere semnificativa a competitivitatii mediului economic din 

judetul Iasi in aceasta perioada. 

Tabel 4.6-4: Evolutia numarului agentilor economici din judetul Iasi in perioada 2002 – 2007 


Page 194 

of 246

Activitati ale economiei nationale / Activities of national 

economy 

Anul 

2002 2003 2004 2005 2006 2007 

Numar 

Total 10.627 11.479 12.921 14.227 15.470 16.711 

Agricultura, vanatoare si silvicultura 262 265 267 303 341 351 

Pescuit si piscicultura 12 16 19 22 26 24 

Industria extractiva 4 5 7 10 8 14 

Industria prelucratoare 1.394 1.496 1.611 1.666 1.708 1.782 

Energie electrica si termica, gaze si apa 13 12 10 15 11 18 

Constructii 433 535 636 777 977 1333 

Comert 6.278 6.246 6.679 6.998 7.317 7.515 

Hoteluri si restaurante 410 424 462 522 576 627 

Transporturi, depozitare si comunicatii 431 481 695 802 886 936 

Intermedieri financiare 143 190 203 222 241 221 

Tranzactii imobiliare si alte servicii 897 1.351 1.786 2.252 2.621 3.025 

Invatamant 24 27 39 51 72 95 

Sanatate si asistenta sociala 110 136 180 221 271 318 

Alte activitati ale economiei nationale 216 295 327 366 415 452 

Sursa: Institutul National de Statistica – „Unitati locale active pe activitati ale economiei nationale la nivel de sectiune 

CAEN Rev.1, clase de marime dupa numarul de salariati, regiuni de dezvoltare si judete‖ 

Veniturile populatiei 

In ceea ce priveste veniturile populatiei, castigul salarial mediu net lunar la nivelul judetului Iasi 

a crescut in perioada 2001 – 2007 de la 268 RON la 1.000 RON. Cel mai mare castig salarial 

mediu net lunar se inregistreaza in administratie publica si aparare (2.023 RON) si este aproape 

de 4 ori mai mare decat castigul salarial mediu net lunar al persoanelor din sectorul pescuit si 

piscicultura (577 RON), care reprezinta sectorul cu cele mai mici castiguri salariale. In tabelul 

urmator este prezentata evolutia castigului salarial mediu net lunar, la nivelul judetului Iasi, pe 

activitati ale economiei nationale. 


Page 195 

of 246

Tabel 4.6-5: Evolutia castigului salarial nominal mediu net lunar pe activitati ale economiei 

nationale la nivelul judetului Iasi in perioada 2000 – 2007 

Activitati ale economiei nationale 

Anul 

2002 2003 2004 2005 2006 2007 

UM ROL ROL ROL RON RON RON 

Total 

Agricultura, vanatoare 2.937.735 3.636.653 4.862.648 522 681 849 

Silvicultura, exploatarea forestiera 3.074.605 5.279.405 6.289.641 705 780 951 

Pescuit si piscicultura 2.309.954 3.169.071 3.968.808 449 505 577 

Industrie 3.135.589 4.096.202 5.373.900 657 732 908 

Industria extractiva 5.373.900 5.788.275 4.156.250 681 743 672 

Industria prelucratoare 2.890.318 3.815.359 5.037.989 596 664 823 

Energie electrica si termica, gaze si 

apa 

5.783.251 7.758.980 8.801.266 1242 1.330 1.607 

Constructii 2.805.751 3.888.010 4.826.471 585 659 804 

Comert 2.329.874 3.275.397 4.223.837 488 507 727 

Hoteluri si restaurante 1.900.384 2.720.916 3.166.331 400 495 541 

Transport si depozitare 4.344.323 5.610.713 6.843.368 758 774 1.065 

Posta si telecomunicatii 6.545.578 7.967.421 9.660.104 1.227 1.115 1.239 

Intermedieri financiare 7.434.534 9.600.617 12.917.525 1.537 1.593 1.915 

Tranzactii imobiliare si alte servicii 3.041.654 3.954.087 4.866.788 648 727 923 

Administratie publica si aparare 5.074.032 7.274.205 9.584.628 1.169 1.591 2.023 

Invatamant 4.190.000 5.037.069 7.111.394 973 1.150 1.375 

Sanatate si asistenta sociala 3.626.336 4.574.234 5.920.582 752 858 1.049 

Alte activitati ale economiei nationale 3.325.292 3.811.226 5.322.613 592 690 905 

Sursa: Institutul National de Statistica – „Castigul salarial nominal mediu net lunar pe activitati ale economiei 

nationale la nivel de sectiune CAEN, categorii de salariati, regiuni de dezvoltare si judete‖ 


Page 196 

of 246

4.6.2 Impactul prognozat 

Strategia privind sistemul integrat de gestiune al deseurilor in Judetul Iasi este strans aliniata si 

complet in conformitate cu prioritatile strategice regionale si nationale. Proiectul va imbunatati 

infrastructura locala invechita, inadecvata privind serviciile de deseuri solide si de a dezvolta un 

sistem modern, pentru a permite respectarea standardelor europene si romanesti. 

De asemenea, proiectul va duce la imbunatatirea calitatii mediului si a vietii umane prin 

intermediul reabilitarii infrastructurii vechi in sectorul deseurilor solide. Sortarea si reciclarea 

componentelor proiectelor va tine seama de tintele de reciclare indicate in Planul national de 

gestionare a deseurilor si Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor in Judetul Iasi. Inchiderea 

depozitelor neconforme va avea un aport insemnat asupra calitatii vietii, mai ales pentru 

locuitorii oraselor arondate. 

Amplasarea depozitului de deseuri nepericuloase Tutora, precum si a statiilor de sortare, 

transfer si compostare s-au facut cu respectarea dispozitiilor legale referitoare la protectia 

asezarilor umane si a altor obiective de interes ecologic, social si economic (Ordinul Ministerului 

Sanatatii nr.536/1997, HG 349/2005, Ordinul MMGA 757/2004). Distantele fata de cele mai 

apropiate locuinte respecta reglementarile din actele normative de mai sus (>1000m). 

Proiectul va avea un impact benefic tradus prin imbunatatirea conditiilor de prestare a 

serviciilor de salubritate datorita urmatoarelor efecte directe: 

colectarea deseurilor la surse va deveni mai regulata pentru a asigura masa de deseuri 

necesara bunei functionari a statiei de transfer; 

se va asigura colectarea deseurilor din zonele rurale, eliminand astfel posibilitatea 

eliminarii necontrolate a acestora, in cursurile de apa din apropierea localitatilor, sau pe 

alte terenuri – un impact pozitiv asupra sanatatii oamenilor; 

prestatorii de servicii isi vor extinde aria de activitate pentru acoperirea in timp a tuturor 

localitatilor judetului; castigarea de clienti va aduce beneficii prestatorilor; 

existenta statiei de sortare va stimula firmele de colectare deseuri in achizitionarea de 

utilaje moderne de transport 

unii prestatori de servicii de colectare deseuri vor putea deveni operatori de statiilor de 

sortare, compostare sau transfer (in cazul castigarii licitatiilor), crescandu-si astfel 

sursele de venituri. 

Realizarea depozitului zonal la Tutora va avea inerent unele efecte negative legate de: 

costul serviciilor de salubritate; recuperarea investitiei si acoperirea costurilor de 

exloatare se va reflecta in cest cost. 

Teoretic, amplasarea investitiilor poate genera un impact negativ asupra asezarilor umane, 

prin: 

afectarea calitatii aerului si crearea de disconfort olfactiv; 

zgomotul datorat transportului deseului si activitatii buldozerelor si compactoarelor; 

poluarea biologica determinata de depozit (inmultirea vectorilor de agenti patogeni - 

muste, tantari, sobolani, pasari); 


Page 197 

of 246

modificarea peisajului in zona. 

Avand in vedere ca proiectul de realizare a depozitului de deseuri prevede impermeabilizarea 

bazei si peretilor laterali (taluzurilor) a depozitului, impurificarea apei subterane este exclusa, iar 

prin solutia adoptata pentru epurarea apelor uzate, nu va exista riscul de poluare a apelor de 

suprafata. 

4.6.2.1 Zgomotul 

Principala sursa de zgomote si vibratii care ar putea influenta negativ calitatea vietii 

locuitorilor este traficul rutier si activitatea buldozerelor si compactoarelor in incinta depozitului. 

Ca si in faza de constructie, in perioada de exploatare este posibil pe amplasamente - in 

anumite momente - sa se realizeze nivele semnificative de zgomot, dar acestea nu vor fi 

perceptibile la limita mediului protejat. Prin ―mediu protejat‖ se intelege mediul locuit urban sau 

rural care se afla la distante de peste 1000m, asa cum este recomandat in legislatie. 

Se estimeaza ca nivelul constant de zgomot realizat pe suprafata depozitului in faza de 

exploatare va fi mai mic decat cel acceptat pentru incinte industriale (65 dBA), iar la reducerea 

sa vor contribui ca elemente de ecranare insasi depunerile de deseuri din celulele deja inchise, 

cat si perdeaua vegetala ce va delimita suprafata incintei. Amplasamentul este izolat fata de 

centrele locuite, iar programul de lucru al operatorului se va stabili astfel incat impactul poluarii 

sonore asupra asezarilor umane datorat activitatii din depozit sa fie minim. Distanta de peste 

1,5 km fata de cea mai apropiata localitate exclude orice disconfort pentru populatie. 

De exemplu, nivelul de zgomot produs la o distanta de 16 m de un excavator, echipat cu un 

motor Diesel 4-53, 115 CP, 2400 rot/min este de 80,5 decibeli. O configurare mai silentioasa, 

cu toba de esapament si amortizor de zgomot la admisie imbunatatite, ventilator oprit, si 3 

panouri acustice in jurul motorului, vor reduce nivelul de zgomot la 71,5 decibeli. 

Astfel de masuri se pot lua pentru utilaje atat in perioada de executie a lucrarilor, cat si de 

exploatare. 

Pentru statiile de transfer zgomotul produs pe amplasament se va datora in mare parte 

utilajelor. Avand in vedere faptul ca statia de transfer este prevazuta cu un sistem de 

compostare, zgomotul produs va atinge o valoare maxima de 85 dBA. 

Pentru statiile de sortare nivelul de zgomot va fi cuprins intre 75 - 85 dBA, in functie de 

tehnologia de sortare aleasa. Avand in vedere distantele la care se afla fata de localitati, nu se 

estimeaza un impact negativ asupra populatiei din zonele locuite. In plus programul de lucru va 

fi stabilit in intervalele orare in care populatia este activa. 

La statia de compostare zgomotul va fi produs de utilajele din amplasament. Se estimeaza un 

nivel de zgomot care sa nu depaseasca 65 dBA. 

Distanta dintre sursa generatoare de zgomot si cel care receptioneza poate fi considerata o 

bariera. Dubland distanta de la sursa, nivelul zgomotului se reduce cu 6 decibeli. Dupa cum se 

poate observa si in tabelul de mai jos, inmultind distanta cu 2, nivelul zgomotului la cel care 

receptioneaza se reduce mereu cu 6 decibeli. 


Page 198 

of 246

Tabel 4.6-6: Propagarea zgomotului 

Nivelul de decibeli aferent 

sursei de zgomot 

Distanta dintre receptorul 

zgomotului si sursa de 

zgomot 

Nivelul de decibeli langa 

receptorul zgomotului 

(dB) (m) (dB) 

90 1,6 87 

90 3,2 84 

90 6,4 78 

90 12,8 72 

90 25,6 66 

90 51,2 60 

90 102,4 54 

90 204,8 48 

4.6.2.2 Poluare biologica 

Conform OM al MAPM nr. 863/2002, poluarea biologica poate fi generata de microorganisme 

si/sau virusi. Din aceasta perspectiva, o poluare biologica directa este prezumabila in prezenta 

evaluare, ca efect/rezultat al deseurilor periculoase si infectioase. Periculozitatea acestora 

consta in prezenta potentiala in masa lor a unor agenti patogeni, cum ar fi excretii, culturi de 

laborator, tesuturi, materiale sau echipamente care au intrat in contact cu pacienti infectati. 

In literatura de specialitate, deseurile periculoase si infectioase sunt definite astfel: 

deseuri rezultate in urma activitatilor medicale, care constituie un risc real pentru 

sanatatea umana si mediu si care sunt generate in urma activitatilor de diagnostic, 

tratament, supraveghere, prevenirea bolilor si recuperare medicala, inclusiv de cercetare 

medicala ; devin infectioase daca sunt contaminate cu sange sau alte fluide biologice 

sau daca au venit in contact cu virusuri, bacterii, paraziti sau toxine ale 

microorganismelor. 

Aceasta categorie de deseuri nu face obiectul proiectului evaluat. 

In aceeasi ordine de idei, se poate afirma ca deseurile municipale, si in mai mare masura fractia 

umeda a deseurilor menajere, contine o serie de germeni patogeni, care pot sa se dezvolte in 

acest mediu, mai ales in perioadele calde ale anului. Pentru diminuarea riscurilor de 

contaminare cu asemenea poluanti biologici, Ministerul Sanatatii a emis Ordinul nr. 536/ 23 

iunie 1997, pentru aprobarea Normelor de igiena si a recomandarilor privind mediul de viata al 

populatiei. In Cap. 5 al acestui act, Norme de igiena referitoare la colectarea, indepartarea si 

neutralizarea deseurilor solide, sunt prevazute procedurile recomandate pentru colectarea, 

transportul, procesarea si eliminarea principalelor categorii de deseuri menajere, cele mai 

importante fiind: 


Page 199 

of 246

Colectarea la sursa sa se realizeze, cel putin in doua fractii, reciclabile (uscata) si 

nereciclabile (umeda); 

Colectarea sa fie facuta in pubele prevazute cu capace; 

Containerele destinate transportului sa fie inchise; 

Deseurile predominant organice, biodegradabile se colecteaza astfel incat: 

o 

o 

o 

Orice risc sau disconfort creat de mirosuri, insecte, rozatoare sa fie evitat; 

Pe cat posibil sa nu se amestece cu alte tipuri de deseuri; 

Sa se colecteze pe cat posibil, deseuri fara substante poluante. 

Pe de alta parte, o poluare biologica in perimetrul depozitelor actuale neconforme, este 

favorizata de purtatorii specifici ai virusilor unor boli infectioase, purtatori din categoria 

rozatoarelor, pasarilor si insectelor, pentru care, arealul insalubru al zonelor respective este un 

mediu propice de dezvoltare. 

In consecinta, se apreciaza ca zonele actualelor depozite neconforme constituie o sursa 

semnificativa de poluare biologica. 

Prin inchiderea depozitelor de deseuri neconforme, toate aceste problem vor fi eliminate. 

4.6.2.3 Poluare bacteriologica 

Poluarea bacteriologica se exprima in principal prin numarul mare de coliformi totali si oua de 

paraziti intestinali (limbrici, ascarizi) care provin din fecalele animalelor de casa sau din 

scutecele de unica folosinta existente in deseuri. Acesti germeni patogeni sunt cat se poate de 

banali, avand o mare raspandire in natura. 

Referitor la poluarea bacteriologica, problema principala de impact nu este neaparat existenta 

germenilor patogeni in masa de deseuri, existenta de altfel specifica si altor medii antropice si 

chiar celui natural, cat limitarea surselor si cailor de diseminare a acestora. 

Principalele cai de poluare microbiologica a zonelor din afara depozitului sunt: 

deseurile usoare si suspensiile contaminate cu microorganisme antrenate de vant pe 

terenurile inconjuratoare; 

suspensiile antrenate in levigat, respectiv in efluentul statiei de epurare; 

contaminarea vehiculelor care transporta deseuri. 

Cea mai evidenta forma de poluare biologica propriu zisa, care poate fi observata chiar si pe 

depozitele ecologice in momentele de activitate mai redusa din cursul zilei de lucru, este 

prezenta pe masa de deseuri proaspat descarcate a unui numar mare de pasari – ciori, 

pescarusi. 

Activitatea continua a buldozerului si a celorlalte utilaje de nivelare – compactare, precum si 

zgomotele care insotesc descarcarea noilor transporturi de deseuri (zgomot de motoare, 


Page 200 

of 246

strigatele muncitorilor care orienteaza/supravegheaza descarcarea) pot descuraja pasarile de a 

se opri din zbor. In caz de nevoie, se poate apela la mecanisme simple care genereaza 

zgomote ce sperie pasarile (practica des intalnita in strainatate). 

Din cele prezentate mai sus reiese ca sanatatea populatiei din zona centrului de management 

al deseurilor Tutora, cea mai apropiata localitate, nu va fi afectata de activitatea din zona de 

lucru a depozitului. Riscurile pentru sanatatea umana se limiteaza la categoria persoanelor care 

vor lucra in depozit si pentru reducerea lor sunt prevazute masuri de protectie a muncii, 

specifice domeniului de salubritate. 

4.6.3 Masuri de diminuare a impactului 

Pentru eliminarea influentelor negative privind calitatea vietii, la executia acestui proiect se va 

asigura protectia calitatii factorilor de mediu prin: 

Impermeabilizarea bazei si peretilor laterali (taluzurilor) depozitului, asa incat, sa fie 

exclusa impurificarea apei subterane, iar solutia adoptata pentru epurarea apelor uzate 

colectate va reduce la minim posibilitatea de poluare a apelor de suprafata; 

Exploatarea pe celule zilnice, in cazul depozitului, care se acopera la sfarsitul zilei de 

lucru; suprapunerea celulelor anuale, astfel incat suprafata ocupata de deseuri sa fie cat 

mai eficient izolata, reduce riscul de poluare a aerului cu suspensii si poluarea biologica; 

Ridicarea digurilor inainte de demararea unui nou rand de celule zilnice/anuale asigura 

stabilitatea depozitului, reduce vizibilitatea si antrenarea deseurilor usoare de catre vant; 

Realizarea perdelei vegetale pentru fiecare dintre cele trei amplasamente va avea efect 

de: retinere a mirosurilor eventual generate la descarcarea si compactarea deseurilor, 

retinere a prafului si deseurilor usoare eventual antrenate de vant si ecranare pentru 

zgomotul produs pe suprafata de lucru; 

Masuri prevazute in proiect pentru reducerea riscului de poluare biologica: 

Imprejmuirea perimetrelor pentru a evita intrarea persoanelor straine si a animalelor; 

Acoperirea la sfarsitul fiecarei zile de lucru cu material inert a celulelor zilnice si pana la 

folosirea insecticidelor sau raticidelor in cazuri extreme: elimina inmultirea vectorilor de 

agenti patogeni din deseuri, in plus asigur o suprafata mica de contact a deseurilor cu 

aerul ceace inseamna riscuri mai mici de antrenare de suspensii, mirosuri dezagreabile, 

aparitie a incendiilor, inmultirea tantarilor si mustelor sau atragerea pasarilor. 

Pentru eliminarea riscului de diseminare a germenilor patogeni prin intermediul utilajelor 

de transport deseuri, in proiect s-au prevazut, la depozit, instalatii de spalare si 

desinfectie a vehicolelor/utilajelor care parasesc amplasamentul 

Pentru reducerea riscurilor privind sanatatea umana a angajatilor sunt prevazute masuri de 

protectie a muncii, specifice domeniului de salubritate. Personalul angajat va fi instruit periodic 

referitor la modul de aplicare a masurilor de protectia muncii si de utilizare a echipamentelor 

specifice. Nu va fi admisa nici o derogare de la obligativitatea purtarii echipamentului personal 

de protectie de catre angajatii implicati in procesele tehnologice. 

Proiectul prevede de asemenea masuri, care vor aduce o serie de beneficii pentru 

comunitatea locala, cum ar fi: 


Page 201 

of 246

Cresterea veniturilor bugetului local datorita atragerii de investitori in zona, datorate 

realizarii infrastructurii; 

Ocuparea fortei de munca locale va creste atat in perioada de executie cat si ulterior, in 

perioada de exploatare; 

Crearea de locuri de munca pentru profesii variate si nivele de pregatire diferite - 

muncitori necalificati pana la ingineri cu experienta; 

Recalificarea populatiei tinere fara calificare, in diverse meserii - muncitori calificati in 

constructii, mecanici, electromecanici, etc. 

Masuri de reducere a zgomotului 

Planificarea activitatilor reprezinta un mijloc administrativ de a controla expunerea la 

zgomot. O planificare privind amplasamentul surselor generatoare de zgomot poate 

reduce impactul zgomotelor. 

Daca este posibil sursele stationare de zgomot precum generatoarele si compresoarele 

trebuie sa fie pozitionate cat mai departe posibil de receptorii sensibili la zgomot 

(personal angajat). 

Cand este posibil, sursele de zgomot pot fi inconjurate de stive, sau alte materiale de 

constructii pentru a reduce expunerea receptorilor la zgomot. Se va folosi orice obiect 

din apropiere care poate avea rol de paravan, cum sunt rezervoarele de racire, remorci, 

sau birouri temporare construite pe santier. Se poate recurge la o rotatie a lucrarilor, 

pentru ca timpul de expunere sa fi limitat. Transferul fortei de munca de la o activitate cu 

grad inalt de expunere la o alta cu un grad mai scazut, poate face acceptabila 

expunerea zilnica a muncitorului la zgomote. 

Delimitarea perimetrului zonei cu zgomot (NPZ) reprezinta un alt mijloc administrativ de 

control prin care se limiteaza expunerea unui numar cat mai redus de muncitori la 

procesele sau utilajele producatoare de zgomot . 

NPZ –urile sunt zonele in care nivelul zgomotelor atinge 85-90 decibeli. 

NPZ-urile pot fi delimitate folosind un indicator al nivelului zgomotelor pentru a determina 

distanta sigura de la sursa (90decibeli). 

Toti muncitorii care trebuie sa lucreze in acea zona vor purta antifoane. Zona poate fi 

marcata ca ―Zona zgomotoasa – A se purta antifoane‖, in acelasi mod in care se 

marcheaza si zonele unde este necesar a se purta casti de protectie‖. 

4.7 Conditii culturale si entice, patrimoniu cultural 

Resursele cultural-turistice ale judetului Iasi sunt de o varietate importanta, respective 526 de 

locuri arheologice, 20 de case memoriale din care 10 sunt muzee cat si 580 monumente istorice 

si arhitecturale dispersate pe intreg teritoriul judetului, dar cu o concentratie importanta in 

municipiul Iasi. 

Se evidentiaza astfel 3 zone distincte: 

Zona turistica a municipiului Iasi 

Zona turistica median – centrala 

Zona turistica Cotnari-Harlau 


Page 202 

of 246

In cazul municipiului Iasi, elemental de baza al fondului turistic este cel istoric si cultural, 

reprezentat prin monumente, muzee de diferite profile, case memorial, institutii de cultura si 

arta, specific unei foste capital. Orasul se situeaza pe primul loc in Moldova, in calitate de centru 

al culturii, stiintei si artei. Tipurile de turism practicate sunt: 

Turismul cultural – legat de prezenta munumentelor istorice (Palatul Culturii, Curtea 

Domneasca, Casa Cuza, casa Racovita, Palatul domnitorului Mihai Sturza, Paltul Vasile 

Roznovanu, Bojdeuca lui Ion Creanga, Casa lui George Toparceanu) si a numeroaselor 

muzee, dintre care amintim: Muzeul de Istorie al Moldovei, Muzeul de Arta, Muzeul 

Unirii; 

Turismul ecleziastic – legat de prezenta manastirilor si a bisericilor, precum: Catedrala 

Mitropolitana, Biserica Trei Ierarhi, Manastirea Cetatuia, Manastirea Frumoasa; 

Turismul etnografic – legat de organizarea diverselor targuri, festivaluri cu caracter 

folcloric; 

Turismul balneo-medical; turismul sportiv;turismul de transit; turismul de sfarsit de 

saptamana. 

Zona turistica mediana-centrala beneficiaza de prezenta a doi poli turistici locali care se 

contureaza in jurul localitatilor Cucuteni si Strunga-Miclauseni-Mircesti. 

Zona turistica Cotnari-Harlau se disinge prin diversitatea resurselor sale turistice, atat natural 

cat si antropice, dintre care amintim: Cetatea traco-getica ―Dealul Catalina‖, numeroase vestigii 

istorice si de arhitectura precum Ansamblul Curtii Boieresti, Schitul lacuri, biserica Sf. Nicolae 

(Deleni). 


Page 203 

of 246

Figura 4.7-1: Harta monumentelor istorice in judetul Iasi 

Distantele de la obiectivele propuse in proiect pana la monumentele identificate sunt 

apreciabile, astfel ca implementarea proiectului nu va avea un impact asupra acestora. 

Se poate aprecia ca, prin natura activitatilor propuse, investitia nu va avea un impact 

semnificativ asupra conditiilor etnice si culturale din zona. 


Page 204 

of 246

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR 

5.1 Justificarea amplasamentelor alese 

La alegerea amplasamentelor au fost luate in considerare urmatoarele aspecte: 

Necesitatea facilitatilor pentru o anumita zona; 

Cantitatile de deseuri generate; 

Distanta pana la zonele locuite; 

Accesul autogunoierelor la facilitate; 

Conditiile din zona (adancimea la care se afla freaticul, caracteristicile solului, distanta la 

care se afla apele de suprafata, etc); 

Disponibilitatea terenurilor; 

Distanta pana la depozitul conform existent (pentru statia de sortare si statia de 

compostare Tutora, cu ajutorul carora se va reduce cantitatea de deseuri depozitate in 

depozitul existent conform). 

5.1.1 Amplasament statie de transfer si sortare Ruginoasa 

Amplasamentul viitoarei statii de sortare si transfer Ruginoasa este situat la circa 1 km Vest de 

comuna Ruginoasa, pe partea stanga a drumului judetan DN 28A, mergand dinspre Orasul 

Targu Frumos catre orasul Pascani. 

Amplasamentul cuprinde 4 ha, fiind situat in extravilanul Comunei Ruginoasa, Judetul Iasi, in 

zona denumita ―Osoi‖, la o distanta de aproximativ 1 km de zona intravilana a localitatii si 

apartine domeniului public al localitatii Ruginoasa. 

Accesul rutier se realizeaza prin intermediul drumului judetean DN 28A. 

In vederea realizarii proiectului ―Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Iasi‖ si a 

obiectivului proiectat statie de transfer, sortare si compostare Ruginoasa a fost obtinuta HCL nr. 

79 din data 10.09.2009, care face dovada punerii la dispozitie a terenului. 

5.1.2 Amplasament Statie de transfer Baltati 

Amplasamentul viitoarei statii de transfer Baltati este situat la circa 2.0 km Nord de comuna 

Erbiceni, pe partea dreapta a drumului comunal DC 115, mergand dinspre localitatea Baltati 

catre localitatea Erbiceni. 

Amplasamentul pus la dispozitie conform HCL cuprinde 1.0 ha, fiind situat in extravilanul 

comunei Baltati, judetul Iasi, la o distanta de aproximativ 2 km de zona intravilana a localitatii 

Erbiceni si apartine domeniului public al comunei Baltati. 

Accesul rutier se realizeaza prin intermediul drumului comunal DC 115. 

5.1.3 Amplasament centru de management integrat al deseurilor Tutora 


Page 205 

of 246

Amplasamentul facilitatii centrale de la Tutora este pozitionat in partea de V a comunei Tutora. 

Terenul este amplasat in zona neincorporata a comunei Tutora. Suprafata ocupata de intreaga 

investitie este de 69 ha, din care doar 50 ha au fost concesionate de primaria Tutora catre 

Primaria Iasi. Din aceste 50 ha, 27 ha au fost scosi din circuitul agricol in cadrul Conventiei. 

Suprafetele ocupate de investitiile din cadrul centrului de management al deseurilor Tutora sunt 

urmatoarele: 

Suprafata depozitului Tutora – 55,65 ha; 

Spatii comune si administrative – 4,40 ha; 

Statie de sortare existenta – 0,38 ha; 

Statie de compostare existenta – 1,23 ha; 

Statie de sortare – extindere – 0,38 ha; 

Statie TMB – 3,34 ha; 

Spatii comune intre celule – 3,62 ha. 

Centrul de management al deseurilor Tutora este amplasat la o distanta de 2,3 km fata de 

localitatea Cristesti, 3,8 km fata de localitatea Tutora si 3,2 km fata de localitatea Holboca. 

Accesul pe amplasament se realizeaza de la DJ 249A, pana la pod peste Jijia pe DC22 spre 

satul Tutora. 

5.1.4 Inchidere depozit urban neconform de deseuri Pascani-Valea Seaca 

Amplasamentul depozitului urban neconform de deseuri Pascani – Valea Seaca are o suprafata 

de 3.5 ha si este situat la circa 2 km limita de Municipiul Pascani si la 6 km de Fantanele. 

Actualul depozit urban neconform de deseuri este exploatat de circa 30 de ani. 

Amplasamentul cuprinde 3.5 ha, fiind situat in extravilanul Municipiului Pascani, judetul Iasi, la o 

distanta de aproximativ 2 km de zona intravilana a localitatii Pascani si apartine domeniului 

public al Municipiului. 

Accesul rutier se realizeaza prin intermediul drumului judetean Iasi – Lespezi DJ 208. 

5.1.5 Inchidere depozit urban neconform de deseuri Targu-Frumos-Adancata 

Amplasamentul depozitului urban neconform de deseuri Targu – Frumos – Adancata este situat 

la circa 2 km de orasul Targu – Frumos, in tarlaua Capu Calului, parcela 2714, pe partea 

dreapta a DN 28B, drum de mers Targu – Frumos spre Harlau. 

Actualul depozit urban neconform de deseuri are o suprafata de 2.7 h si este exploatat de circa 

27 de ani. 

Amplasamentul este situat in extravilanul orasul Targu - Frumos, judetul Iasi, la o distanta de 

aproximativ 2 km de zona intravilana a orasului Targu – Frumos si apartine domeniului public al 

Municipiului. 


Page 206 

of 246

Accesul rutier se realizeaza prin intermediul drumului national Targu-Frumos – Harlau DN 28B. 

5.1.6 Inchidere depozit urban neconform de deseuri Harlau 

Amplasamentul depozitului urban neconform de deseuri Harlau este situat la circa 5 km de 

orasul Harlau, in tarlaua T20, parcela 550. 

Obiectivul analizat se invecineaza astfel: 

La Nord - este delimitata de drurnul de acces si un teren necultivat; 

La Est - un teren necultivat si un curs de apa nepermanent; 

La Sud - teren necultivat, fara utilizari agricole sau comerciale; 

La Vest - drumul de acces neasfaltat si un teren agricol. 

Amplasamentul studiat se gaseste in partea de Nord-Est pe Dealul Humariei al orasului Harlau, 

format din luturi loessoide cu panta mare in partea de Est a amplasamentului. In perimetrul 

amplasamentului nu sunt zone protejate sau piese de patrimomiu. 

Amplasamentul este situat in extravilanul orasul Harlau, judetul Iasi, la o distanta de aproximativ 

5 km de zona intravilana a orasului Harlau si apartine domeniului public al orasului. 

Actualul depozit urban neconform de deseuri are o suprafata de 2.0 h si este exploatat de circa 

47 de ani. 

5.1.7 Inchidere depozit urban neconform de deseuri Tomesti 

Amplasamentul depozitului urban neconform este situat in lunca raului Bahlui, la Est de 

municipiul lasi la cca. 1,3 km distanta de acesta si la Sud de raul Bahlui; acesta este amplasata 

la o distanta de 1,6 km fata de localitatea Tomesti, 1,2 km fata de localitatea Holboca si 1,3 km 

fata de localitatea Vladiceni. Depozitul se afla in bazinul hidrografic al raului Bahlui, la o distanta 

de aprox. 704 m fata de acesta. 

Suprafata ocupata de deseu este de 15,4 ha. Accesul se face din drumul judetean DN 28 

(E583), lasi – Tomesti - Albita, si apoi pe un drum tehnologic betonat, amplasat in incinta 

depozitului, avand lungimea de cca 700 m. 

5.2 Analiza impactului asupra mediului 

Pentru alternativa aleasa prin proiect se efectueaza evaluarea impactului asupra mediului, 

utilizand o metoda matriciala (indici de calitate) si metoda V. Rojanschi (indicele de poluare 

globala). 

Evaluarea impactului asupra mediului inconjurator are la baza: 

indici de calitate pe factori de mediu ( I c ) 

indicele de poluare globala ( I PG ) 

5.2.1 Evaluarea impactului pe factori de mediu 


Page 207 

of 246

Calitatea unui factor de mediu sau element al mediului se incadreaza in raport cu limitele 

admise in STAS – uri sau Normative de reglementare sau se estimeaza efectele ―proiectului― 

asupra mediului avand la baza ―marimea― care se determina luand in considerare nivelul unor 

indicatori de calitate ce caracterizeaza efectele. 

In raport cu marimea efectelor avem indici de calitate ( I c ): 

L proiect – actiunile proiectului 

L reglementat – norme si acte de reglementare 

Interdependenta dintre actiunile proiectului si efectele asupra mediului inconjurator (E) se poate 

evidentia prin marcarea in caseta corespunzatoare a marimii acesteia estimata printr-un sistem 

comun pentru tot ansamblul (cu +, - sau zero), astfel: 

+ influenta pozitiva 

0 influenta nula 

– influenta negativa 

E – efect pozitiv sau negativ rezultat din cuantificarea influentelor activitatii proiectate asupra 

calitatii factorilor de mediu, in raport cu normativele de reglementare. 

I c = +1 

I c = - 1 

I c = 0 

- influentele sunt pozitive iar mediul este afectat in limitele admisibile 

- influentele sunt negative iar mediul este afectat peste limitele admise 

- starea mediului nu este afectata de proiect 

5.2.1.1 Evaluarea impactului pe factori de mediu prin indici de calitate ( I c ) 

Matricea de evaluare a impactului 

Actiunea sau 

sursele generatoare 

Amplasamentul si modul de ocupare a 

terenului 

Efectele asupra factorilor de mediu 

Aer Apa Sol-subsol Biodiversitatea 

Asezari 

umane 

0 0 - 0 0 

Evacuare ape uzate 0 + + 0 + 


Page 208 

of 246

Concentratiile de poluanti in aer in raport cu 

C.M.A. 

Nivelul zgomotului in raport cu nivelul 

maxim admis 

+ 0 0 + + 

0 0 0 - - 

Managementul deseurilor + + + + + 

Riscul de avarii si accidente cu impact 

asupra mediului 

- - 0 - - 

Efectul social si economic 0 0 0 0 + 

MARIMEA EFECTELOR +1 +1 +1 0 +2 

E AER = +1 

E APA = +1 

E SOL-SUBSOL = +1 

E BIODIVERSITATE = 0 

E ASEZARI UMANE = +2 

Factor de mediu Valoarea indicelui de calitate (I c ) Concluzii 

Aer +1 afectat in limite admise 

Apa +1 afectat in limite admise 

Sol – subsol +1 afectat in limite admise 

Biodiversitate 0 nu este afectat semnificativ 

Asezari umane 0,5 afectat in limite admise 

Valoarea I c indica faptul ca prin respectarea prevederilor proiectului, atat in perioada de executie 

a lucrarilor de constructie, cat si in perioada de exploatare a obiectivelor care compun „Sistemul 

integrat de management al deseurilor in judetul Iasi‖, impactul asupra factorilor de mediu se va 

incadra in limitele admise, datorita masurilor de prevenire si diminuare a impactului prevazute. 

5.2.2 Evaluarea globala a impactului asupra mediului 

Evaluarea impactului global asupra mediului se bazeaza pe: 

valoarea indicilor de calitate (I c ) pe factori de mediu; 

scara de bonitate notata de la 1 la 10, corespunzatoare valorilor I c 


Page 209 

of 246

Nota de 

bonitate 

Valoarea I c 

Efectele asupra mediului inconjurator 

10 I c = 0 - mediul nu este afectat de activitatea proiectata 

9 I c = 0,0 ÷ 0,25 

8 I c = 0,25 ÷ 0,50 

7 I c = 0,50 ÷1,00 

6 I c = -1,0 

5 I c = -1,0 ÷ -0,5 

4 I c = -0,5 ÷ -0,25 

3 I c = -0,25 ÷ -0,025 

2 I c = -0,025 ÷ -0,0025 

1 I c = sub –0,0025 

- mediul este afectat de proiect in limite admisibile, nivel 1. 

- efectele sunt pozitive 





- mediul afectat de proiect peste limitele admise, nivel 1. 

- efectele sunt negative 

- mediul este afectat de proiect peste limitele admise, nivel 2. 


- mediul este afectat de proiect peste limitele admise, nivel 3. 


- mediul este degradat, nivel 1. 

- efectele sunt nocive la durate lungi de expunere 


- efectele sunt nocive la durate medii de expunere 


- efectele sunt nocive la durate scurte de expunere 

5.2.2.1 Metoda de evaluare globala a impactului asupra mediului 

Este o metoda analitica de tip cantitativ pe baza indicelui de poluare globala (I PG ), care rezulta 

din raportul intre starea ideala (naturala) si starea reala (de poluare). 

Reprezentarea grafica : Starea ideala si starea reala se reprezinta grafic rezultand o 

diagrama inscrisa intr-un cerc cu raza de 10 unitati de bonitate, a carei forma depinde 

de numarul factorilor de mediu analizati. 

Starea ideala (S i ): este reprezentata grafic printr-o forma geometrica regulata inscrisa 

intr-un cerc cu raza de 10 unitati de bonitate (1 unitate = 1 cm). 

Starea reala (S r ): este o figura geometrica neregulata obtinuta prin unirea punctelor ce 

reprezinta valoarea echivalenta a indicelui de calitate in scara de bonitate si care se 

inscrie in figura geometrica regulata a starii ideale. 

Indicele de poluare globala - I PG : rezulta din raportul dintre suprafata ce reprezinta starea 

ideala (S i ) si starea reala (S r ). 


Page 210 

of 246

I PG = 1 - nu exista poluare 

I PG 

1 - exista modificari de calitate a mediului. 

Scara de calitate: 

I PG = 1 

I PG = 1...2 

I PG = 2...3 

I PG = 3...4 

I PG = 4...6 

- mediul natural nu este afectat de activitatea umana 

- mediul este supus efectelor activitatii umane in limite admisibile 

- mediul este supus activitatii umane, provocand stare de disconfort formelor 

de viata 

- mediul este afectat de activitatea umana, provocand tulburari formelor de 

viata 

- mediul este afectat grav de activitatea umana, periculos pentru formele de 

viata 

I PG 6 - mediul este degradat, impropriu formelor de viata. 

5.2.2.1.1 Determinarea indicelui de poluare globala 

Indicele de poluare globala I PG - rezulta din raportul S i / S r conform metodologiei prezentate. 

Valoarea S i (starea ideala) - rezulta din figura geometrica regulata avand suprafata: Si = 256,36 

cm 2 

Valoarea S r (starea reala) - rezulta din figura geometrica neregulata inscrisa in figura 

geometrica regulata a starii ideale si construita prin unirea punctelor rezultate din amplasarea 

valorilor N b (nota de bonitate) pentru fiecare factor de mediu luat in considerare. 

Valoarea N b - se obtine pentru fiecare factor de mediu din scara de bonitate in functie de 

valoarea indicelui de poluare si serveste la reprezentarea grafica, ca o metoda de simulare a 

efectului sinergic. 

Factor de mediu I c (indice de calitate) N b (nota de bonitare) 

Aer +1 7 

Apa +1 7 

Sol-susol +1 7 

Biodiversitate 0 10 


Page 211 

of 246

Asezari umane 0,5 8 

Relatia grafica - intre N b calculat pentru cinci elemente ale mediului, este o figura geometrica 

neregulata formata cu valorile dn coloana 3 a tabelului de mai sus, avand suprafata: S r =156,11 

cm 2 . 

Valoarea indicelui de poluare globala este: I PG = 1,64 

Valoarea indicelui de poluare globala exprima incadrarea in limitele admise ale factorilor de 

mediu, avand in vedere ca proiectul prevede alegerea celor mai bune tehnici disponibile (BAT) 

in domeniul depozitarii si tratarii deseurilor, inclusiv masuri de prevenire si reducere a impactului 

asupra mediului. 

Efectele proiectului din punct de vedere social si economic vor fi pozitive. 

6. MONITORIZAREA 

Monitorizarea obiectivelor se va efectua atat in faza de executie, in faza de exploatare, cat si 

post-inchidere (pentru depozitul de deseuri) pentru fiecare obiectiv prevazut in proiect. 

Monitorizarea va fi efectuata de constructor, pe durata executiei lucrarilor si de beneficiar pe 

durata de exploatare a obiectivului, cat si de autoritatile judetene si locale (Agentia pentru 

protectia Mediului, filiala locala a Administratiei Nationale ―Apele Romane‖, organele locale de 

sanatate publica, organisme ale administratiei locale si judetene, etc). 

Programul de automonitorizare a efectelor asupra mediului va fi intocmit conform Anexei 2 la 

Normativul Tehnic privind depozitarea deseurilor aprobat prin Ord. 757/2004 al MMGA. 

Monitorizarea investitiilor se fa efectua atat in etapa de executie a lucrarilor, cat si in etapa de 

operare. 

Automonitoringul efectuat de operatorul depozitului are urmatoarele componente: 

monitoringul emisiilor; 

monitoringul calitatii factorilor de mediu; 

monitoringul tehnologic; 

monitoringul post – inchidere. 

6.1.1 Monitorizarea in faza de executie 

In vederea supravegherii calitatii factorilor de mediu si a monitorizarii activitatii se propune 

angajarea de catre antreprenorul general a unei firme de specialitate, care sa efectueze o 

monitorizare lunara a performantelor activitatii acestuia cu privire la protectia mediului, respectiv 

conformarea cu normele impuse prin legislatia actuala. 


Page 212 

of 246

Inainte de inceperea lucrarilor Constructorul va intocmi un plan de management de mediu, care 

va trebui, de preferinta, sa respecte cerintele ISO 14001:1997. 

Planul de management identifica toate sursele de poluare si contine masurile prin care sa 

asigure ca nu va fi produsa nici o poluare asupra mediului.Planul de management se va elabora 

pentru toata periada executarii lucrarilor si va mentiona termene de indeplinire a obictivelor de 

mediu. 

Pentru monitorizarea implementarii planului de management si monitorizarii activitatii din punct 

de vedere al protectiei mediului va fi numit un responsabil de mediu. Se vor face controale 

periodice pentru verificarea indeplinirii obiectivelor din planul de management de mediu si 

respectarea masurilor si a conditiilor impuse de ARPM Bacau prin Acordul de mediu. 

Personalul angajat va fi calificat conform specificului lucrarilor si va fi instruit conform procedurii 

de instruire adecvate privind protectia mediului propusa in Planul de management. 

Planul de management de mediu va fi inaintat APM Iasi inainte de inceperea lucrarilor. 

Se mentioneaza totodata ca, in conformitate cu legislatia actuala, stabilirea terenurilor de 

amplasare a organizarilor de santier si a depozitelor de materiale si deseuri se face de catre 

constructori la elaborarea ofertelor. 

Constructorul are obligatia notificarii APM a oricarei emisii aparute accidental ori ca urmare a 

unui accident major 

Depozitul de deseuri – zona de depozitare propriu-zisa 

Monitorizarea in faza de executie a acestei componente a proiectului presupune urmarirea si 

controlul urmatorilor parametri de mediu: 

Modul de indeplinire a cerintelor privind terenul de fundare si impermeabilizarea bazei 

depozitului regional, cu referire la: proprietatile fizice ale terenului de 

fundare:omogenitate, capacitate portanta, pozitia panzei freatice; chimismul terenului 

de fundare; mineralogia terenului de fundare; impermeabilizarea bazei de 

fundare:bariera geologica naturala, rezistenta barierei construite. 

Modul de indeplinire a cerintelor constructive privind bariera, impermeabilizarea si 

sistemul de drenaj pentru levigat la depozitul regional si depozitele actuale, cu referire 

la: terenul de pozare al etansarii sintetice; protectia mecanica a etansarii sintetice; 

stratul de drenaj aferent etansarii sintetice; conductele de drenaj pentru levigat; primul 

strat de deseuri depozitate; constructia barierelor. 

Modul de indeplinire a cerintelor constructive privind colectarea gazului de depozit la 

depozitul regional si la depozitele actuale, cu referire la: constructia puturilor de 

extractie si constructia conductelor de colectare a gazelor de depozit. 

Monitorizarea in faza de executie a acestei componente a proiectului presupune urmarirea si 

controlul urmatorilor parametrii de mediu: 


Page 213 

of 246

Modul de indeplinire a cerintelor de mediu privind asigurarea necesarului de apa 

tehnologica si apa menajera; 

Modul de indeplinire a cerintelor privind colectarea si evacuarea apelor uzate, cu 

referire la obligativitatea colectarii si deversarii lor la statia de epurare. 

6.1.2 MONITORIZAREA IN FAZA DE EXPLOATARE 

Prevenirea situatiilor de poluare accidentala poate fi si trebuie realizata, in primul rand prin 

respectarea conditiilor de monitorizare a statiei de epurare, in scopul controlarii parametrilor ei 

de functionare prin masuratori fizico-chimice si biologice specifice. Ca o masura generala, 

trebuie serios luata in calcul, necesitatea respectarii unei discipline riguroase la locul de munca, 

pentru tot personalul depozitului regional si a infrastructurii propuse. 

In scopul monitorizarii calitatii apelor se vor lua urmatoarele masuri: 

inaintea inceperii depozitarii se vor realiza masuratori ale calitatii apei subterane pe 

amplasament cu ajutorul unor foraje piezometrice ce vor fi amplasate in amonte si in 

aval de celulele de depozitare, pe directia de curgere a apelor subterane (unul in 

amonte si doua in aval), conform HG nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor; 

se va monitoriza calitatea apei subterane pe tot parcursul perioadei de exploatare a 

depozitului, cat si dupa inchiderea acestuia, conform prevederilor HG nr. 349/2005 

privind depozitarea deseurilor; 

se va urmari calitatea apelor de suprafata din vecinatatea depozitului pe tot parcursul 

perioadei de exploatare a depozitului, cat si dupa inchiderea acestuia, conform 

prevederilor HG nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor; 

pentru a impiedica patrunderea in apa freatica a exfiltratiilor din depozit, se va realiza 

etansarea bazei depozitului cu un sistem de impermeabilizare; 

se vor monta pompe si dispozitive care sa asigure evacuarea continua a levigatului 

din sistemul de drenaj si se vor lua masuri pentru intretinerea si verificarea sistemului 

de drenare a apelor uzate pe toata durata de viata a obiectivului; 

se vor utiliza garduri mobile in zona activa de depozitare, astfel incat deseurile usoare 

antrenate de curenti de aer sau vant, sa nu afecteze apele de suprafata invecinate; 

verificarea deseurilor sosite la depozit si refuzarea celor necorespunzatoare 

(spitalicesti, toxice si/sau periculoase) 

canalele de evacuare a apelor pluviale conventional curate vor avea pante de 

scurgere corespunzatoare si vor fi mentinute in stare de functionare prin curatire 

periodica; 

se vor executa foraje de observatie pentru monitorizarea calitatii si nivelului apei 

freatice in zona depozitului; 

se interzice orice deversare de ape uzate, reziduuri sau deseuri de orice fel in apele 

de suprafata sau subterane, pe sol sau in subsol. 


Page 214 

of 246

Monitorizarea depozitelor de deseuri pe toata durata de exploatare este obligatia operatorului. 

Procedurile de control si monitorizare in faza de exploatare a unui depozit de deseuri vor 

cuprinde atat monitoringul emisiilor, monitorizarea tehnologica, cat si monitorizarea calitatii 

factorilor de mediu. 

6.1.2.1 Monitoringul emisiilor 

Monitoringul emisiilor in faza de exploatare are ca scop verificarea conformarii cu conditiile 

impuse de autoritatile competente (autorizatia de mediu, autorizatia de gospodarire a apelor) si 

consta in urmatoarele actiuni: 

controlul levigatului; 

urmarirea producerii gazului de fermentare. 

Controlul levigatului: Indicatorii de urmarit si frecventa de analiza pentru caracterizarea 

efluentului epurat vor fi stabiliti in autorizatia de mediu conform tabelului din Anexa 2 la 

Normativul Tehnic privind depozitarea deseurilor aprobat prin Ord. 757/2004 al MMGA 

(republicat in Anexa 4 la HG. 349/2005). 

Propuneri privind indicatorii urmariti si frecventa de analiza pentru caracterizarea efluentului 

evacuat din instalatiile de epurare a apelor uzate colectate din depozit, conf. Ord. 757/2004 

sunt prezentate in tabelul urmator: 

Tabel 5.2-1: Monitoringul emisiilor 

Indicatori urmariti 

Debit / Volum 

PH 

CCO-Cr (mg/l) 

CBO 5 (mg/l) 

Azot amoniacal (mg/l) 

Nitrati (mg/l) 

Sulfuri (mg/l) 

Cloruri (mg/l) 

Metale grele (mg/l) 

Alti indicatori * ) 

Frecventa de analiza 

Zilnic, daca nu se specifica altfel in autorizatia de mediu 



Trimestrial, daca nu se specifica altfel in autorizatia de mediu 








Page 215 

of 246

* ) Stabiliti in autorizatia de mediu 

Urmarirea producerii gazului de fermentare: Indicatorii de urmarit si frecventa determinarilor 

pentru urmarirea cantitatii si calitatii gazului de depozit vor fi stabiliti in autorizatia de mediu 

conform tabelului din Normativul Tehniv privind depozitarea deseurilor aprobat prin Ord. 

757/2004 al MMGA. 

Propuneri privind indicatorii urmariti si frecventa de analiza pentru urmarirea cantitatii si calitatii 

gazului de depozit, conf. Ord. 757/2004 sunt prezentate in tabelul urmator: 

Tabel 5.2-2: Monitoringul emisiilor 

Indicatori urmariti 

CH4 (mg/m3) 

CO2 (mg/m3) 

H 2 S (mg/mc) 

Compusi organici volatili 

(mg/mc) 


lunar, daca nu se specifica altfel in autorizatia de mediu 



La 6 luni, daca nu se specifica altfel in autorizatia de mediu 

Metode si proceduri de monitorizare: Analizele si determinarile necesare pentru 

automonitorizarea emisiilor vor fi realizate pe baza de contract, de catre laboratoare acreditate. 

Se vor folosi metodele de analiza standardizate prevazute in Ord. 757/2004 - 

Normativul Tehnic privind depozitarea deseurilor, Anexa 3. 

Valorile determinate in urma analizarii probelor vor fi comparate cu cele impuse in 

autorizatia integrata de mediu, in conformitate cu normele legale in vigoare. 

Rezultatele determinarilor vor fi inregistrate pe toata perioada de monitorizare. 

Rezultatele activitatii de automonitorizare se vor raporta trimestrial de catre operatorul 

depozitului de deseuri catre APM Iasi. Orice efect negativ inregistrat prin programul 

de automonitorizare va fi raportat catre APM Iasi in maximum 12 ore. 

Anual se vor raporta catre APM Iasi si date privind valorile emisiilor conform cerintelor 

OM 1144/2002 (pentru Registrul Poluantilor Emisi). 

6.1.2.2 Monitoringul tehnologic 

Monitoringul tehnologic va avea ca scop verificarea periodica a starii si functionarii amenajarilor 

de pe amplasamentul depozitului, respectiv: 


Page 216 

of 246

Verificarea permanenta a starii de functionare a tuturor componentelor depozitului: 

starea drumului de acces si a drumurilor din incinta; 

starea impermeabilizarii depozitului 

starea sistemelor de drenaj – levigat; 

urmarirea anuala a gradului de tasare in zonele de depozitare deja acoperite; 

functionarea instalatiilor de epurare a levigatului 

functionarea instalatiilor de epurare a apelor uzate menajere 

functionarea instalatiilor de captare (si ardere) a gazelor de depozit; 

functionarea instalatiilor de evacuare a apelor pluviale; 

starea sistemului de dezinfectie a rotilor masinilor de transport deseuri. 

Urmarirea gradului de tasare si stabilitatii depozitului: 

comportarea taluzurilor si digurilor; 

aparitia unor tasari diferentiate si stabilirea masurilor de prevenire a lor; 

aplicarea masurilor de prevenire a pierderii stabilitatii, respectiv 

depunere a straturilor de deseuri; 

Controlul intrarilor de deseuri: 

verificarea documentelor care insotesc transporturile de deseuri; 

– modul de 

verificarea calitatii deseurilor in scopul incadrarii in conditiile prevazute de 

autorizatia de mediu. 

Controlul intrarii deseurilor se face prin procedura de acceptare/receptie a deseurilor primite 

pe depozit (conform Ord. 95/2005 al MMGA privind stabilirea criteriilor de acceptare si 

procedurilor preliminare de acceptare a deseurilor la depozitare si conform Anexei 3 la HG 

349/2005); in acest scop se vor efectua instruiri ale personalului. 

Monitoringul tehnologic asigura reducerea riscului de accidente legat de: 

incendii si explozii; 

distrugerea integritatii straturilor de impermeabilizare a compartimentelor de 

depozitare; 

colmatarea sistemelor de drenaj; 

tasari inegale dupa inchiderea depozitului; 

fenomene de saraturare prin stagnarea apei din precipitatii in zonele mai tasate. 

6.1.2.3 Monitoringul calitatii factorilor de mediu 

Monitoringul calitatii factorilor de mediu va consta in urmatoarele actiuni: 


Page 217 

of 246

Urmarirea nivelului si calitatii apei freatice in zonele adiacente depozitului, prin 

intermediul forajelor de observatie special amenajate: 

Urmarirea calitatii aerului ambiental din zona de influenta a depozitului; 

Urmarirea calitatii solului din zona de influenta a depozitului; 

Urmarirea dezvoltarii perdelei vegetale de protectie si a gradului de inierbare a 

zonelor care ating cota finala de depozitare. 

Indicatorii, frecventa si metodele de determinare pentru urmarirea calitatii componentelor 

mediului in zona de influenta a depozitului vor fi in conformitate cu tabelul din Anexa 2 la 

Normativul Tehnic privind depozitarea deseurilor aprobat prin Ord. 757/2004 al MMGA (care se 

regaseste in Anexa 4 la HG 349/2005). 

Indicatorii si frecventa de determinare pentru urmarirea calitatii factorilor de mediu in zona de 

influenta a depozitului conf. Ord. 757/2004 sunt prezentati in tabelul urmator: 

Valorile determinate in urma analizarii probelor prelevate vor fi comparate cu cele impuse in 

autorizatia de mediu sau in alte acte de reglementare, in conformitate cu normele legale in 

vigoare. 

Operatorul depozitului de deseuri va raporta semestrial daca nu se specifica altfel in autorizatia 

demediu, catre autoritatea teritoriala pentru protectia mediului rezultatele activitatii de 

automonitorizare. Orice efect negativ inregistrat prin programul de automonitorizare va fi 

raportat catre autoritatea teritoriala pentru protectia mediului in maximum 12 ore. 

Metode si proceduri de monitorizare: Determinarea nivelurilor poluarii de fond initiale, datorate 

altor surse va fi realizata si prezentata in cadrul Raportului de Amplasament care se va face in 

vederea obtinerii Autorizatiei integrate de mediu necesara pentru intrarea in functiune a 

depozitului. 

Determinarile necesare pentru controlul calitatii componentelor mediului vor fi realizate de catre 

laboratoare acreditate, pe baza de contract, iar rezultatele vor fi inregistrate pe toata perioada 

de monitorizare. 

6.1.3 Monitorizarea post- inchidere 

Emisia de poluanti in apa si aer va continua si dupa inchiderea finala a depozitului, fapt pentru 

care monitorizarea acestora va trebui sa continue pe o perioada de minim 30 ani (conform Ord. 

757/2004). In cadrul monitorizarii post-inchidere se vor urmari unele din obiectivele mentionate 

pentru faza de functionare dar cu o frecventa redusa. 

Se va pune accentul pe: 

cantitatea si calitatea levigatului evacuat, pana la epuizarea producerii acestuia; 

analiza principalilor indicatori caracteristici apelor subterane; se vor preleva probe din 

forajele de observatie situate in amonte, respectiv in aval de depozit, pe directia de 

curgere a apei subterane; 


Page 218 

of 246

calitatea aerului si productia de biogaz; 

regimul de tasare si comportarea stratelor din acoperisul depozitului; 

calitatea solului in zona de influenta a depozitului si evolutia noilor biocenoze 

dezvoltate pe suprafetele redate circuitului natural. 

Indicatorii, frecventa si metodele de determinare pentru urmarirea calitatii componentelor 

mediului in zona de influenta a depozitului vor fi in conformitate cu tabelul din Anexa 2 la 

Normativul Tehnic privind depozitarea deseurilor aprobat prin Ord. 757/2004 al MMGA (care se 

regaseste in Anexa 4 la HG 349/2005). 

In conformitate cu ord 757/2004 Anexa 2, numarul de puncte de recoltare, precum si frecventa 

de analiza in cazul acestui depozit sunt prezentate in tabelele urmatoare. 

Tabel 5.2-3: Parametrii urmariti 

Parametrii urmariti (*) 

Volumul levigatului si compozitia levigatului 

Compozitia apei subterane 

Volumul si compozitia gazului de depozit (CH4, CO2, H2S, etc.) 


o data la 6 luni 



(*) – Indicatorii de analizat se stabilesc in conformitate cu prevederile autorizatiei de mediu 

Rezultatele determinarilor vor fi consemnate intr-un registru si vor fi arhivate pe toata durata 

monitorizarii (minim 30 de ani dupa inchidere conf. Ord 757/2004). Ele vor demonstra evolutia 

procesului de reconstructie ecologica si vor permite stabilirea momentului finalizarii acestuia. 

Datele determinate conform programului prezentat se evalueaza lunar si semestrial sau anual 

pe timpul fazei de functionare si anual pe timpul fazei post-inchidere. 

Daca dupa realizarea evaluarilor, operatorul va constata modificarea semnificativa a compozitiei 

apei subterane si depasirea pragurilor de alerta specificate in autorizatia de mediu, atunci el va 

fi obligat sa informeze de urgenta APM Iasi si sa propuna masuri de remediere. 

APM are obligatia ca pe baza planului de masuri prezentat de operator, sa stabileasca pasii 

care sunt necesari pentru prevenirea deteriorarii starii mediului in zona. 


Page 219 

of 246

7. SITUATII DE RISC 

7.1 Riscuri naturale (cutremur, inundatii, seceta, alunecari de teren) 

7.1.1 Date seismice 

Conform hartii de macrozonare seismica a teritoriului Romaniei, anexa la SR 11100/1-93, 

perimetrul cercetat se incadreaza in macrozona de intensitate 8 1, cu perioada de revenire de 50 

de ani. 

Figura 7.1-1: Zonarea seismica a teritoriului Romaniei 

Conform hartilor anexe la normativul P100-1/2006, valoarea de varf a acceleratiei terenului 

pentru proiectare, pentru cutremure avand intervalul mediu de recurenta IMR = 100 ani, este ag 

= 0.24g, iar perioada de control (colt) a spectrului de raspuns Tc=1.00sec. 


Page 220 

of 246


pentru proiectare ag pentru cutremure avand intervalul mediu de recurenta IMR=100 ani 

Figura 7.1-3: Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de perioada de control (colt), Tc, a spectrului 

de raspuns 

7.1.2 Potentialul producerii alunecarilor de teren 


Page 221 

of 246

Conform normativului G.T. 006 – 97, elaborat de ISPIF, privind zonarea teritoriului functie de 

potentialul de producere a alunecarilor de teren, zona in care se afla amplasat perimetrul 

cercetat este caracterizata cu potential scazut si probabilitate practic zero de producere a 

alunecarilor de teren. 

Figura 7.1-4: Zonarea teritoriului Romaniei functie de potentialul producerii alunecarilor de teren 

Tot in aceasta categorie a riscurilor naturale se incadreaza si efectele negative ale degradarii 

solurilor (prin actiunea precipitatiilor, a proceselor natural si antropice, defrisari, inundatii, 

eroziune, etc). 

Din analiza amplasamentelor s-a constatat ca nu exista riscul producerii unor alunecari de 

teren. 

Situatiile de seceta nu sunt de natura sa afecteze functionarea depozitului de deseuri respectiv 

functionarea statiilor de sortare, transfer si compostare. Dimpotriva, producerea de levigat din 

depozite este mai redusa in aceste perioade. 

Pentru mentinerea vegetatiei pe acoperisul zonelor eliberate de sarcini tehnologice si 

revegetate, precum si in zonele cu perdele vegetale, in perioadele de seceta proiectul prevede 

udarea suprafetelor. 

7.2 Accidente potentiale 

Factorii de mediu ar putea fi afectati pe perioada de executie a lucrarilor, prin urmatoarele 

accidente potentiale: 

scurgeri accidentale de carburanti, uleiuri pe sol; 

emisii necontrolate provenite de la utilajele si mijloacele auto utilizate. 


Page 222 

of 246

Pentru prevenirea poluarilor accidentale se vor respecta cu strictete masurile prevazute in 

proiect si in prezentul studiu. 

In perioada de operare accidente potentiale cu impact asupra mediului pot sa apara in cadrul 

depozitului de deseuri Tutora, datorita unor defectiuni la statia de epurare a levigatului. 

De asemenea pot apare riscuri datorate exploatarii incorecte a zonei de depozitare. In 

aceasta categorie de risc se incadreaza pericolul de incendii sau explozii datorita posibilitatii de 

obturare a drenurilor prin care se colecteaza gazul de fermentatie din depozit. 

Riscul de autoaprindere a deseurilor datorita cresterii temperaturii in depozit pana la 

temperaturi de 70 – 90 0 C, se elimina prin acoperirea cu strat de material inert. 

Riscul de incendii si explozii datorat prezentei carburantilor pentru autovehicule este controlat 

prin masuri ca: pichet PSI la gospodaria de carburanti, avand ca dotare minimala: panou cu 

unelte si dispozitive specifice; stingatoare portabile cu spuma chimica obisnuite; stingator 

transportabil cu spuma chimica, de 180 l, rezervoare de combustibili semiingropate si cu pereti 

dubli. 

Riscul de rupere accidentala a hidroizolatiei: Folosirea materialelor de inalta performanta 

prevazute prin proiect va reduce considerabil acest risc. Furnizorii ofera certificate de garantie 

pentru perioade mai lungi decat durata de viata a depozitului. Testele de rezistenta a 

geomembranelor la actiunea factorilor fizici si chimici, efectuate in conditii foarte drastice de 

temperatura, variatii de pH si tensionare mecanica intretinute neintrerupt, au certificat pastrarea 

calitatii acestora pentru durata indelungata. 

Riscul de pierdere a stabilitatii masei de deseuri: Solutiile constructive adoptate prin 

proiectare elimina acest risc: proiectarea digurilor si calculul taluzurilor stabile s-a facut tinand 

seama de inaltimile materialelor depozitate la o panta de 1:3 pentru zonele definitive si o panta 

de 1: 9 pentru zonele aflate in exploatare. 

7.3 Analiza posibilitatii de aparitie a unor accidente industriale cu impact 

semnificativ asupra mediului 

Avand in vedere specificul activitatilor propuse prin proiect, nu exista posibilitatea aparitiei unor 

accidente industriale majore, care ar putea afecta grav factorii de mediu. 

Pe amplasamentele prevazute prin proiect nu se vor depozita substante si preparate 

periculoase, in cantitati peste limitele relevante stabilite prin HG 804/2007 privind controlul 

asupra pericolelor de accident major in care sunt implicate substante periculoase (care 

transpune Directiva 96/82/EC/1996 „Seveso II‖). 

In perioada de executie a lucrarilor se vor respecta normativele si instructiunile specifice in 

domeniul executiei lucrarilor de constructii. 

In ceea ce priveste impactul transfrontalier in caz de accidente de poluare, se apreciaza ca 

acesta nu este semnificativ. 


Page 223 

of 246

7.4 Planul pentru situatii de risc 

Pentru perioada executiei lucrarilor specifice se va elabora un plan pentru situatii de risc, care 

va cuprinde toate posibilitatile de aparitie a unor accidente cu impact asupra mediului. De 

asemenea, se vor prevedea si masurile de interventie si diminuare a efectelor negative. 

Pentru perioada de exploatare a obiectivelor, titularul proiectului va implementa un plan pentru 

situatii de urgenta, cuprinzand aspecte legate de monitoringul tehnologic si al calitatii factorilor 

de mediu. 

In toate situatiile in care s-au produs accidente/dezastre, masurile de interventie vor cuprinde si 

intensificarea activitatilor de monitoring. 

In majoritatea zilelor, statiile de sortare/compostare desfasoara activitati de rutina. 

Cu toate acestea, operatorii statiilor trebuie sa fie pregatiti pentru cazuri de urgenta si sa includa 

procedurile pentru situatiile de urgenta in planul de activitate. Trebuie anticipate cel putin 

urmatoarele situatii de urgenta: 

Pene de curent. Planul trebuie sa trateze problema tinerii evidentelor clientilor, a 

incasarii taxelor si incarcarii camioanelor de transport in caz de intrerupere a 

energiei electrice. 

Lipsa sau defectarea cantarelor. Planul trebuie sa descrie cum se tine evidenta 

si pe ce criterii se vor stabili taxele, in conditiile in care cantarul este defect. In 

instalatiile care au cantare si la intrarea si la iesirea din statie, daca se 

defecteaza unul, temporar se poate utiliza celalalt pentru ambele sensuri. 

Incendiu. Apararea impotriva incendiilor si procedeele de stingere sau limitare 

se refera la incendiile declansate in toate punctele de lucru din incinta CMID, 

inclusiv in incintele in care au loc operatii de sortare/compostare. In mod obisnuit, 

masurile de aparare impotriva incendiilor constau in protejarea sanatatii 

personalului si chemarea fortelor speciale de interventie. 

Controlul scurgerilor. Scurgerile pot apare din materialele descarcate sau din 

vehiculele care alimenteaza statia. De exemplu, furtunele din sistemele 

hidraulice de compactare sau care echipeaza camioanele de gunoi se pot rupe. 

Planul pentru controlul scurgerilor prevede identificarea si localizarea scurgerilor, 

aducerea de materiale absorbante si metode de curatire. Pentru scurgerile mari, 

planul trebuie sa includa si prevenirea infiltrarii acestor scurgeri in sistemele de 

evacuare a apelor reziudale sau pluviale. 

Descoperirea unor materiale periculoase. Planul pentru materiale periculoase 

trebuie sa prevada metode de identificare si izolare a acestora, depozitarea 

temporara in spatii special amenajate si numere de telefon pentru urgent. 


Page 224 

of 246

Accidente ale angajatilor sau clientilor. Planul trebuie sa prevada procedee de 

prim ajutor, numere de telefon pentru urgente si trasee pana la cele mai 

apropiate spitale. 

Planurile pentru situatii de urgenta trebuie sa includa o lista de telefoane de 

contact, inclusiv numerele unde pot fi gasiti, ziua si noaptea, directorii, membrii 

personalului de deservire, echipele de interventie, clientii fideli si organismele de 

resort. 

7.5 Masuri de prevenire a accidentelor 

In perioada de executie a lucrarilor prevazute prin proiect, masurile ce pot fi luate pentru 

prevenirea accidentelor si diminuarea impactului asupra mediului, sunt urmatoarele: 

pregatirea personalului privind situatiile de avarii posibile care pot sa apara in timpul 

executiei lucrarilor; 

respectarea normelor de aparare impotriva incendiilor; 

respectarea procedurilor de revizii si reparatii ca si asigurarea asistentei 

tehnicecorespunzatoare la executarea acestora; 


utilajelor si mijloacelor de transport auto utilizate; 

respectarea normelor de protectia mediului la desfasurarea activitatilor specifice; 

interventia rapida in caz de poluari accidentale pentru eliminarea cauzelor si 

diminuarea daunelor; 

colectarea tuturor scurgerilor accidentale si reconstructia ecologica a zonelor eventual 

poluate. 

In perioada de operare, pentru evitarea sau diminuarea riscului de accidente cu impact asupra 

mediului, in cadrul depozitului de deseuri nepericuloase Tutora (unde acest risc exista), s-au 

prevazut o serie de masuri de proiectare si exploatare: 

Statia de epurare a levigatului este proiectata pe principiul epurarii prin procesul 

osmozei inverse. 

S-a tinut cont de faptul ca si pe plan international tratarea levigatului din depozite 

se efectueaza prin procesul osmozei inverse, proces prin care sunt indepartate 

toate elementele de contaminare din levigat, in procent de peste 99,5 %. 

Dupa epurare, concentratia de poluanti este chiar sub valorile standard pentru 

apa potabila. 

Folosirea instalatiilor de osmoza inversa ofera operatorului avantaje semnificative 

fata de alte metode, luand in considerare siguranta operarii, lucru confirmat in 

peste 2000 de astfel de instalatii in intreaga lume. Instalatia este conceputa in 


Page 225 

of 246

sistem modular, si asigura o functionare simpla, durabila, 24 h/zi, necesitand un 

minim de intretinere. 

Calitatea apei tratate poate fi evaluata on-line, fara interventia omului, prin 

masurarea conductivitatii. Valoarea conductivitatii nu este o valoare limitativa in 

tratarea levigatului in depozite, dar ofera informatii despre integritatea 

membranei, reducand astfel la minim riscul contaminarii mediului datorita 

substantelor periculoase pentru acesta. 

Pentru cazurile cand tipul de defectiune afecteaza intreaga statie dar nu pentru mult timp 

(de ex. atunci cand apar intreruperi in alimentarea cu energie electrica) se va folosi 

bazinul de omogenizare a debitelor a carui capacitate de inmagazinare permite retinerea 

influentului in statie timp de cateva ore. 

In cazurile de nefunctionare de durata mai mare se va folosi bazinul de acumulare 

prevazut special in acest scop, cu o capacitate de 1.700 mc si hidroizolat, care asigura o 

rezerva de stocare a influentului pentru 2-4 zile, in perioade uscate respectiv umede. 

Tinerea evidentelor 

Tinerea unor evidente detaliate permite atat operatorilor statiei cat si administratiei locale, 

inclusiv de protectie a mediului, sa se asigure ca statia functioneaza in mod eficient si in 

conformitate cu prevederile legale. 

Incarcaturile care intra in statie: data, ora, societatea comerciala, numele soferului, 

greutatea (vehicul incarcat), greutatea (vehicul gol), provenienta incarcaturii, taxa 

perceputa; 

Incarcaturile care ies din statie: data, ora, societatea comerciala, numele soferului, 

greutatea (vehicul incarcat), greutatea (vehicul gol), tipul materialelor transferate (de 

ex. deseuri, materiale reciclabile, compost vrac, compost in saci), destinatia 

incarcaturii; 

Registrul operational al instalatiei: aici se noteaza toate evenimentele neobisnuite din 

cursul zilelor de lucru; 

Registru de reclamatii se noteaza data, ora, numele reclamantului, natura reclamatiei si 

masurile luate pentru solutionare; 

Poluarea (accidentala) a mediului: se scriu detalii despre poluarea accidentala a 

mediului cu deseuri lichide, solide, mirosuri, aerosoli; 

Rezultatele analizelor de monitorizare a mediului precum contaminarea apelor de 

suprafata, deversarile in canalizare, poluarea aerului, a apelor sau analize de zgomot; 

Registre de intretinere: pentru utilaje fixe sau mobile; 

Rapoarte cu privire la sanatatea si securitatea angajatilor; 

Documentatie care sa ateste pregatirea si certificarea ca operatori a angajatilor. 


Page 226 

of 246

Protectia muncii si prevenirea incendiilor 

Toate activitatile din cadrul obiectivelor proiectate se executa in baza prevederilor legale 

referitoare la protectia muncii si prevenirea incendiilor. 

Toate persoanele care desfasoara o activitate in cadrul CMID trebuie sa fie instruite 

corespunzator in ceea ce priveste prevenirea incendiilor si protectia muncii. 

Constructiile si instalatiile, in special, cele pentru depozitarea deseurilor, materialelor reciclabile, 

compostului si a combustibililor se proiecteaza, amenajeaza, functioneaza si se verifica conform 

normelor legale si standardelor tehnice pentru prevenirea incendiilor. 

De asemenea, monitoringul tehnologic in cadrul depozitului ecologic de deseuri va asigura 

reducerea riscului de accidente legat de: 

incendii si explozii; 

distrugerea integritatii straturilor de impermeabilizare a compartimentelor de depozitare; 

colmatarea sistemelor de drenaj; 

tasari inegale dupa inchiderea depozitului; 

fenomene de saraturare prin stagnarea apei din precipitatii in zonele mai tasate. 

8. DESCRIEREA DIFICULTATILOR 

Elaborarea Raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului s-a realizat intr-o 

deplina colaborare cu proiectantul lucrarilor si cu beneficiarul, nefiind intampinate dificultati din 

punct de vedere tehnic sau practic. 

Se mentioneaza totusi ca aplicarea prevederilor Ordinelor MAPM nr. 860 si nr. 863/2002, 

presupune prezentarea unor informatii detaliate, care nu intotdeauna se regasesc in proiect la 

faza de Studiu de fezabilitate. 

De asemenea, faptul ca Documentele de referinta privind cele mai bune tehnici disponibile 

(BREF) nu se gasesc in limba romana, a ingreunat prelucrarea informatiilor in vederea 

compararii cu BAT a tehnicilor popuse prin proiect. 

S-a considerat ca prin respectarea HG 349/2005 si a Ordinului MMGA 757/2004 sunt indeplinite 

cerintele din Directiva 1999/31/EC, avand in vedere ca legislatia romaneasca a luat fiinta prin 

transpunerea acestei Directive. 


Page 227 

of 246

9. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC 

9.1 Necesitatea proiectului 

Scopul principal al proiectului „Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Iasi‖ este 

proiectarea unui sistem integrat de management al deseurilor si programul de investitii pentru 

Judetul Iasi, ajutand astfel Romania sa-si indeplineasca obligatiile asumate prin transpunerea 

Directivei Cadru privind Deseurile 75/442/EEC precum si a Directivei privind Deseurile 

Periculoase 91/689/EEC. 

Ca raspuns la reglementarile Comunitatii Europene, in ceea ce priveste managementul 

fondurilor comunitare intre 2007-2013 s-a dezvoltat Programul Operational Sectorial al 

Romaniei (POS). POS-ul de Mediu este in stransa corelare cu Planul national de Dezvoltare 

2007-2013 si cu Cadrul Strategic National de Referinta, continand un numar de „axe prioritare‖, 

una dintre ele fiind si Axa Prioritara (nr. 2): "Dezvoltarea de sisteme de management integrat al 

deseurilor si reabilitarea siturilor contaminate istoric". 

Pentru a atinge acest obiectiv specific a fost definita Axa Prioritara (nr. 2): "Dezvoltarea de 

sisteme de management integrat al deseurilor si reabilitarea siturilor contaminate istoric", cu 

urmatoarele obiective: 

cresterea numarului populatiei racordate la colectarea si gestionarea deseurilor 

municipale; 

servicii de calitate corespunzatoare si la tarife accesibile; 

reducerea cantitatii de deseuri depozitate; 

cresterea cantitatii de deseuri reciclate si refolosite; 

configurarea unor structuri eficiente de gestionare a obiectivelor deseurilor. 

In prezent, sistemul de gestionare a deseurilor este insuficient si neconform cu legislatia la nivel 

national si cu legislatia europeana privind gestionarea deseurilor. Principalele probleme 

identificate sunt: 

Rata scazuta de colectare selectiva. In prezent, colectarea selectiva se realizeaza la 

scara foarte mica, chiar daca in unele orase si comune a fost implementata colectarea 

selectiva; Tintele specifice pentru recuperarea/reciclarea deseurilor provenite din 

ambalaje, asa cum sunt stabilite de legislatia nationala si a CE nu pot fi atinse daca nu 

se implementeaza un sistem de management integrat al deseurilor, incluzand facilitati de 

sortare, dar si componenta de colectare selectiva a deseurilor; 

Lipsa tratarii deseurilor biodegradabile, care sunt eliminate in prezent la comun cu toate 

deseurile si inexistenta colectarii separate a fractiei biodegradabile. In prezent nu se 

practica devierea deseurilor biodegradabile de la depozitele de deseuri, asa cum se cere 

prin legislatia nationala si a CE; 

Echipamentele utilizate pentru serviciile desalubritate sunt insuficiente pentru colectarea 

selectiva a deseurilor in intregul judet; 


Page 228 

of 246

Eliminarea deseurilor in depozite de deseuri neconforme care au impact negativ asupra 


Lipsa facilitatilor de transfer in partea centrala si de vest a judetului, ceea ce conduce la 

preturi mai mari pentru transfer in viitor, cand depozitulde deseuri neconform din Targu 

Frumos se va inchide. 

Indeplinirea obiectivelor strategice si atingerea tintelor prevazute in Tratatul de Aderare si in 

planurile de gestionare a deseurilor (national, regional si judetean) pot fi realizate prin punerea 

in aplicare a sistemului de management integrat al deseurilor. 

Prin implementarea sistemului de management integrat al deseurilor, pot fi atinse atat cresterea 

gradului de utilizare a deseurilor, reducerea cantitatilor de deseuri depozitate, precum si 

depozitarea acestora in conditii de siguranta, fara nici un pericol pentru mediul inconjurator si 

sanatatea publica. 

9.2 Descrierea proiectului 

Scopul proiectului consta in implementarea unui sistem modern de gestionare a deseurilor, 

dimensionat dupa cerintele judetului, prin intermediul caruia toate exigentele nationale si 

europene vor fi indeplinite. 

Sistemul de management integrat al deseurilor in judetul Iasi (SMID) consta din urmatoarele 

componente: 

Colectarea deseurilor; 

Transferul deseurilor; 

Sortarea deseurilor reciclabile (facilitati de recuperare materiale si reciclare); 

Tratarea deseurilor biodegradabile (tratare mecano-biologica - TMB, compostare); 

Eliminarea deseurilor in depozitul de deseuri conform; 

Reabilitarea depozitelor de deseuri urbane neconforme existente. 

Initial, in cadrul proiectului SMID pentru judetul Iasi au fost prevazute investitii pentru 

componentele de colectare, statii de transfer, statii de sortare si statii de compostare. 

Investitiile pentru depozitul ecologic nou de la Tutora au fost prevazute din fondurile conventiei 

de finantare nr. 5542/23.10.2006 dintre Ministerul Mediului si Consiliul Local Iasi. Proiectul, 

denumit ―Managementul Integrat al Deseurilor in Iasi‖ cuprinde: 

Componenta A1 – Inchiderea depozitului neconform de la Tomesti; 

Componenta A2 – Depozitul nou conform de la Tutora -deschiderea primei celule; 

Componenta B – Statia de sortare si statia de compostare; 

Componenta C – Colectare selectiva 


Page 229 

of 246

Pana in prezent s-a finalizat primul subcompartiment al celulei 1 de la depozitul Tutora, (care s- 

a dat in exploatare la 16.07.2009), statia de sortare de la Tutora (care a fost data in folosinta in 

anul 2010) si o parte din celelalte investitii, mai putin inchiderea depozitului de la Tomesti unde 

nu s-a inceput nici o lucrare. 

Celula 1 a depozitului nou de la Tutora este alcatuita din 3 subcompartimente dintre care doar 

primul subcompartiment este functional si are un volum de 598.000 mc. Tinand cont de volumul 

actual ocupat, situatia actuala a contractelor de depozitare ale operatorului cu unitatile 

administrativ teritoriale din judet si de faptul ca statia de sortare si compostare nu functioneaza 

inca, subcompartimentul 1 se estimeaza a se inchide in anul 2013. 

In conditiile actuale ale crizei economico-financiare pe care o strabate Romania, proiectul 

―Managementul Integrat al Deseurilor in Iasi‖ finantat prin Conventia nr. 5542/23.10.2006, a 

intrat in impas in ceea ce priveste asigurarea sumelor necesare realizarii tuturor componentelor 

de investitie. 

Pentru rezolvarea acestei situatii, Ministerul Mediului si Padurilor, de comun acord cu 

Beneficiarii celor 2 proiecte, au ales solutia integrarii proiectului derulat prin Conventie in cadrul 

Aplicatie de Finantare derulate prin POS-ul de Mediu. 

Prin urmare, proiectul „ Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Iasi‖, pentru care 

a fost emisa in data de 10.02.2010 decizia privind incadrarea si definirea domeniului de impact, 

a suferit o serie de modificari, care sunt prezentate in cele ce urmeaza. 

Precizam faptul ca pentru investitiile propuse in cadrul centrului de management al deseurilor 

de la Tutora, respectiv: 

Extinderea depozitului ecologic existent; 

Extinderea capacitatii statiei de sortare existente; 

Finalizarea lucrarilor pentru statia de compost 

cat si pentru inchiderea depozitului neconform Tomesti, evaluarea impactului asupra mediului a 

fost realizata in cadrul procedurii de mediu pentru proiectul „Managementul integrat al deseurilor 

in Mun.Iasi‖ (MID), pentru care a fost emis in data de 30.06.2005 Acordul integrat de mediu 

nr.2. 

Tabelul de mai jos prezinta investitiile propuse a se realiza prin prezentul proiect: 

Tabel 9.2-1: Investitii propuse in cadrul proiectului SMID judetul Iasi 


1 Colectarea deseurilor 

1.1 

Componenta de colectare (prevazuta in cadrul proiectului MID 360 de containere pentru 


Page 230 

of 246

1.2 

Iasi) 

Pubele pentru colectarea deseurilor menajere reciclabile 

(1.100 l) 

fractia de sticla 

9.435 buc. 



1.5 Recicpiente pentru compostarea in gospodarii 31.917 buc. 

2 Transferul deseurilor 

2.1 Statia de transfer Ruginoasa 

2.2 Statia de transfer Baltati 





3 Sortarea deseurilor reciclabile 

3.1 Statia de sortare Ruginoasa 


intrare de 10.300 tone/an 

3.2 

Finalizarea lucrarilor la Statia de sortare existenta la Tutora 

(prevazuta in cadrul proiectului MID Iasi) 

2013: Capacitatea initiala de 

intrare de 29.000 tone/an 

3.3 Statie de sortare noua la Tutora 

2013: Capacitatea totala 

extindere de 11.000 tone/an 

4 Tratarea biologica a deseurilor biodegradabile 

4.1 

Finalizarea lucrarilor la statia de compostare Tutora (prevazuta 

in cadrul proiectului MID Iasi) 

2013: Capacitate totala de 


4.2 Statia de tratare mecano-biologica (TMB) Tutora 



5 Extinderea depozitului conform existent la Tutora 

5.1 

Constructia compartimentului 3 din prima celula a depozitului 

de la Tutora (prevazut in cadrul proiectului MID Iasi) 

Volum de 764.000 m 3 

6 Inchiderea depozitelor neconforme 

6.1 

Inchiderea depozitului neconform Tomesti (prevazut in cadrul Volum depozitat: 2.500.000 


Page 231 

of 246

proiectului MID Iasi) m 3 

6.2 Inchiderea depozitului neconform Pascani Volum depozitat: 600.000 m 3 

6.3 Inchiderea depozitului neconform Harlau Volum depozitat: 400.000 m 3 

6.4 Inchiderea depozitului neconform Targu Frumos 

Volum depozitat la sfarsitul lui 

2009: 80.000 m 3 

In vederea cresterii eficientei activitatilor de management al deseurilor, au fost stabilite 4 zone 

de transport pentru judetul Iasi. 

Tabel 9.2-2: Popularia urbana, respectiv populatia rurala pentru zonele deservite de obiective in 

2013 

Numar zona, Denumire 

centre de colectare si 

statie de transfer sau 


Populatie urbana 


Populatie rurala 


Total populatie 

deservita (pe obiective) 

[locuitori] [locuitori] [locuitori] 

Zona 1 - RUGINOASA 

SI TARGU FRUMOS 

61.751 116.071 177.822 

Zona 2 – BALTATI 11.371 60.070 71.441 

Zona 3 - VOINESTI, 

POPRICANI SI IASI 

347.837 210.695 558.532 

Zona 4 - HARLAU 12.908 16.576 29.484 

TOTAL POPULATIE 433.867 403.412 837.279 

Harta privind impartirea pe zone de gestiune a deseurilor in judetul Iasi este prezentata in 

continuare: 


Page 232 

of 246

Sistemul propus pentru colectarea deseurilor va fi reprezentat de un sistem cu 4 pubele: 

hartie/carton, sticla, plastic/metal si rezidual. 

In zona urbana, pentru locuintele individuale, se recomanda o pubele de 120 litri pentru fiecare 

gospodarie, pentru colectarea deseului rezidual. Pentru deseurile de hartie/carton, plastic/metal 

si sticla, se vor instala puncte de colectare separata constand din 3 containere de 1,1 m 3 . 

In ceea ce priveste zonele cu blocuri cu apartamente, se va amenaja un punct de pre-colectare 

la 200 de persoane pentru deseurile reciclabile cat si pentru deseul rezidual. Punctul de precolectare 

pentru deseurile reciclabile va consta din 3 containere de 1,1 m 3 , in timp ce pentru 

colectarea deseului rezidual se vor utiliza camerele speciale existente la parterul blocurilor. 

In zonele rurale, fiecare gospodarie va primi o pubela de 120 litri penru colectarea deseului 

rezidual, iar pentru deseurile reciclabile se vor amenaja puncte de pre-colectare, cu 3 

containere de 1,1 m 3 , pentru colectarea hartiei/cartonului, sticlei si plasticului/metalului, cate un 

astfel de punct pentru 250 de persoane. 


Page 233 

of 246

De asemenea, pentru compostarea deseurilor biodegradabile au fost distribuite pentru 25% din 

gospodariile din zonele rurale recipiente de 280 litri. 

Deseul stradal va fi colectat in sistem mixt, in timp ce deseurile din parcuri si gradini vor fi 

colectate in sistem dual: o pubela pentru colectarea fractiei organice si o alta pubela pentru 

restul deseului. 

Deseurile periculoase continute in deseurile menajere, deseul voluminos si DEEE vor fi 

colectate prin intermediul unor campanii regulate. 

In ceea ce priveste transferul deseurilor, judetul Iasi va fi deservit de trei statii de transfer, una 

existenta, si alte doua statii propuse prin prezentul proiect. 

Tabel 9.2-3: Statii de transfer in judetul Iasi 

Zona 

Numele statiei 

Capacitate 

proiectata 

Distanta pana la 


Tipul de statie 

Statii de transfer propuse prin proiect 

Zona 1 Ruginoasa 44.000 t/an 85 km 

Statie de transfer cu cap 

de presare 

Zona 2 Baltati 17.000 t/an 55 km Statie de transfer simpla 

Statii de transfer existente 

Zona 4 Harlau 8.009 t/an 100 km Statie de transfer simpla 

Pentru zona 1 (Ruginoasa – Targu Frumos), deseurile colectate vor fi direct transportate catre 

statia de sortare si apoi, prin intermediul statiei de transfer, deseurile reziduale si refuzul de la 

sortare vor fi transportate catre depozitul conform de la Tutora. 

Pentru zona 2 (Baltati), in urma analizei a rezultat necesitatea construirii unei statii de transfer in 

zona respectiva. 

Pentru zona 3 (Voinesti, Popricani si Iasi) deseul colectat va fi direct transportat la statia de 

sortare si statia de TMB si apoi, refuzul de la statia de sortare side la statia de TMB vor fi 

depozitate in cadrul depozitului conform din cadrul aceluiasi amplasament. 

In zona 4 (Harlau), colectarea se realizeaza direct la statia de transfer simpla existenta 

(din2010). Deseurile reziduale si refuzul de la sortare (de la statia de sortare Harlau) vor fi 

transportate direct catre depozitul de la Tutora. 


Page 234 

of 246

Avand in vederea existenta statiei de sortare finalizata de la Tutora (construita de catre 

Primaria municipiului Iasi si de catre Ministerul Mediului), cu o capacitate de 29.000 t/an (a cate 

doua schimburi), in vederea atingerii tintelor pentru reciclarea si valorificarea deseurilor din 

ambalaje, au fost propuse urmatoarele investitii: 

Extinderea statiei de sortare de la Tutora cu o linie de sortare pentru o capacitate de 

11000 t/an, 1 schimb, 5 zile/saptamana; din lipsa spatiului disponibil, aceasta linie va fi 

amplasata in vecinatatea statiei existente, intr-o alta hala, fiind practic considerata o 

noua statie de sortare pe acelasi amplasament; 

Construirea unei statii de sortare la Ruginoasa. 

In judetul Iasi exista, de asemenea, si o statie de sortare la Harlau care prelucreaza anual 

aproximativ 2.000 tone de reciclabile. 

Tintele cu privire la reducerea cantitatii de deseu biodegradabil depozitat in judetul Iasi vor fi 

atinse prin construirea unei statii de TMB pentru deseuri biodegradabile la Tutora, cu o 

capacitate de intrare de 95.000 t/an, prin stimularea compostarii in gospodarii si prin finalizarea 

statiei de compostare existente de la Tutora. 

Astfel, prezentul proiect include finalizarea lucrarilor la statia de compostare existenta de la 

Tutora (cu o capacitate de 10.000 t/an), care a fost inceputa de catre Primaria Municipiului Iasi 

si Ministerul Mediului. 

In ceea ce priveste deseurile reziduale, avand in considerare compozitia lor, se estimeaza ca 

statia de TMB va genera refuz reprezentand aproximativ 20% din capacitatea de intrare, care 

va fi depozitat in depozitul existent de laTutora, fara a fi tratat. 

Depozitarea deseurilor se va realiza la depozitul conform de deseuri existent, amplasat in 

apropierea municipiului Iasi. Lucrarile la depozit nu au fost finalizate in intregime datorita lipsei 

de fonduri. Primaria Municipiului Iasi si Ministerul Mediului nu mai au posibilitati de finantare a 

lucrarilor. 

In prezent, doar doua compartimente din prima celula au fost finalizate. Capacitatea totala a 

acestor doua compartimente este de aproximativ 1.300.000 m 3 . Capacitatea celui de al treilea 

compartiment din prima celula va fi de aproximativ 764.000 m 3 . 

Prin prezentul proiect se vor inchide 4 depozite neconforme. Pentru trei dintre ele, 

depozitarea a fost sistata in iulie 2009 (Pascani, Harlau si Tomesti) iar al patrulea (Targu 

Frumos) va fi operational pana in 2012. 

9.3 Metodologia utilizata pentru evaluarea impactului asupra mediului 

Pentru alternativa aleasa prin proiect se efectueaza evaluarea impactului asupra mediului, 

utilizand o metoda matriciala (indici de calitate) si metoda V. Rojanschi (indicele de poluare 

globala). 


Page 235 

of 246

Evaluarea impactului asupra mediului inconjurator are la baza: 

indici de calitate pe factori de mediu ( I c ) 

indicele de poluare globala ( I PG ) 

9.3.1 Evaluarea impactului pe factori de mediu 

Calitatea unui factor de mediu sau element al mediului se incadreaza in raport cu limitele 

admise in STAS – uri sau Normative de reglementare sau se estimeaza efectele ―proiectului― 

asupra mediului avand la baza ―marimea― care se determina luand in considerare nivelul unor 

indicatori de calitate ce caracterizeaza efectele. 

In raport cu marimea efectelor avem indici de calitate ( I c ): 

L proiect – actiunile proiectului 

L reglementat – norme si acte de reglementare 

Interdependenta dintre actiunile proiectului si efectele asupra mediului inconjurator (E) se poate 

evidentia prin marcarea in caseta corespunzatoare a marimii acesteia estimata printr-un sistem 

comun pentru tot ansamblul (cu +, - sau zero), astfel: 

+ influenta pozitiva 

0 influenta nula 

– influenta negativa 

E – efect pozitiv sau negativ rezultat din cuantificarea influentelor activitatii proiectate asupra 

calitatii factorilor de mediu, in raport cu normativele de reglementare. 

I c = +1 

I c = - 1 

I c = 0 

- influentele sunt pozitive iar mediul este afectat in limitele admisibile 

- influentele sunt negative iar mediul este afectat peste limitele admise 

- starea mediului nu este afectata de proiect 

9.3.1.1 Evaluarea impactului pe factori de mediu prin indici de calitate ( I c ) 

Matricea de evaluare a impactului 

Actiunea sau 

sursele generatoare 

Efectele asupra factorilor de mediu 

Aer Apa Sol-subsol Biodiversitatea 

Asezari 

umane 

Page 236 

of 246 


Amplasamentul si modul de ocupare a 

terenului 

0 0 - 0 0 

Evacuare ape uzate 0 + + 0 + 

Concentratiile de poluanti in aer in raport cu 

C.M.A. 

Nivelul zgomotului in raport cu nivelul 

maxim admis 

+ 0 0 + + 

0 0 0 - - 

Managementul deseurilor + + + + + 

Riscul de avarii si accidente cu impact 

asupra mediului 

- - 0 - - 

Efectul social si economic 0 0 0 0 + 

MARIMEA EFECTELOR +1 +1 +1 0 +2 

E AER = +1 

E APA = +1 

E SOL-SUBSOL = +1 

E BIODIVERSITATE = 0 

E ASEZARI UMANE = +2 

Factor de mediu 

Valoarea indicelui de calitate (I c ) Concluzii 

Aer +1 afectat in limite admise 

Apa +1 afectat in limite admise 

Sol – subsol +1 afectat in limite admise 

Biodiversitate 0 nu este afectat semnificativ 

Asezari umane 0,5 afectat in limite admise 

Valoarea I c indica faptul ca prin respectarea prevederilor proiectului, atat in perioada de executie 

a lucrarilor de constructie, cat si in perioada de exploatare a obiectivelor care compun „Sistemul 

integrat de management al deseurilor‖, impactul asupra factorilor de mediu se va incadra in 

limitele admise, datorita masurilor de prevenire si diminuare a impactului prevazute. 

9.3.1.2 Evaluarea globala a impactului asupra mediului 

Evaluarea impactului global asupra mediului se bazeaza pe: 

valoarea indicilor de calitate (I c ) pe factori de mediu; 


Page 237 

of 246

scara de bonitate notata de la 1 la 10, corespunzatoare valorilor I c 

Nota 

bonitate 


Valoarea I c 

Efectele asupra mediului inconjurator 

10 I c = 0 - mediul nu este afectat de activitatea proiectata 

9 I c = 0,0 ÷ 0,25 

8 I c = 0,25 ÷ 0,50 

7 I c = 0,50 ÷1,00 

6 I c = -1,0 

5 I c = -1,0 ÷ -0,5 

4 I c = -0,5 ÷ -0,25 

3 I c = -0,25 ÷ -0,025 

2 I c = -0,025 ÷ -0,0025 

1 I c = sub –0,0025 

- mediul este afectat de proiect in limite admisibile, nivel 

1. 



2. 



3. 


- mediul afectat de proiect peste limitele admise, nivel 1. 


- mediul este afectat de proiect peste limitele admise, 

nivel 2. 


- mediul este afectat de proiect peste limitele admise, 

nivel 3. 



- efectele sunt nocive la durate lungi de expunere 


- efectele sunt nocive la durate medii de expunere 


- efectele sunt nocive la durate scurte de expunere 

9.3.1.2.1 Metoda de evaluare globala a impactului asupra mediului 

Este o metoda analitica de tip cantitativ pe baza indicelui de poluare globala (I PG ), care rezulta 

din raportul intre starea ideala (naturala) si starea reala (de poluare). 

Reprezentarea grafica : Starea ideala si starea reala se reprezinta grafic rezultand o 

diagrama inscrisa intr-un cerc cu raza de 10 unitati de bonitate, a carei forma depinde 

de numarul factorilor de mediu analizati. 

Starea ideala (S i ): este reprezentata grafic printr-o forma geometrica regulata inscrisa 

intr-un cerc cu raza de 10 unitati de bonitate (1 unitate = 1 cm). 


Page 238 

of 246

Starea reala (S r ): este o figura geometrica neregulata obtinuta prin unirea punctelor ce 

reprezinta valoarea echivalenta a indicelui de calitate in scara de bonitate si care se 

inscrie in figura geometrica regulata a starii ideale. 

Indicele de poluare globala - I PG : rezulta din raportul dintre suprafata ce reprezinta starea 

ideala (S i ) si starea reala (S r ). 

I PG = 1 - nu exista poluare 

I PG 

1 - exista modificari de calitate a mediului. 

Scara de calitate: 

I PG = 1 

I PG = 1...2 

I PG = 2...3 

I PG = 3...4 

I PG = 4...6 

- mediul natural nu este afectat de activitatea umana 

- mediul este supus efectelor activitatii umane in limite admisibile 

- mediul este supus activitatii umane, provocand stare de disconfort formelor 

de viata 

- mediul este afectat de activitatea umana, provocand tulburari formelor de 

viata 

- mediul este afectat grav de activitatea umana, periculos pentru formele de 

viata 

I PG 6 - mediul este degradat, impropriu formelor de viata. 

9.3.1.2.2 Determinarea indicelui de poluare globala 

Indicele de poluare globala I PG - rezulta din raportul S i / S r conform metodologiei prezentate. 

Valoarea S i (starea ideala) - rezulta din figura geometrica regulata avand suprafata: Si = 256,36 

cm 2 

Valoarea S r (starea reala) - rezulta din figura geometrica neregulata inscrisa in figura 

geometrica regulata a starii ideale si construita prin unirea punctelor rezultate din amplasarea 

valorilor N b (nota de bonitate) pentru fiecare factor de mediu luat in considerare. 

Valoarea N b - se obtine pentru fiecare factor de mediu din scara de bonitate in functie de 

valoarea indicelui de poluare si serveste la reprezentarea grafica, ca o metoda de simulare a 

efectului sinergic 

Factor de mediu I c (indice de calitate) N b (nota de bonitare) 


Page 239 

of 246

Aer +1 7 

Apa +1 7 

Sol-susol +1 7 

Biodiversitate 0 10 

Asezar umane 0,5 8 

Relatia grafica - intre N b calculat pentru cinci elemente ale mediului, este o figura geometrica 

neregulata formata cu valorile dn coloana 3 a tabelului de mai sus, avand suprafata: S r =156,11 

cm 2 . 

Valoarea indicelui de poluare globala este: I PG = 1,64 

Valoarea indicelui de poluare globala exprima incadrarea in limitele admise ale factorilor de 

mediu, avand in vedere ca proiectul prevede alegerea celor mai bune tehnici disponibile (BAT) 

in domeniul depozitarii si tratarii deseurilor, inclusiv masuri de prevenire si reducere a impactului 

asupra mediului. 


9.4 Impactul prognozat asupra mediului 


Pentru investitiile propuse in cadrul centrului de management al deseurilor de la Tutora, 

respectiv: 

Extinderea depozitului ecologic existent; 

Extinderea capacitatii statiei de sortare existente; 

Finalizarea lucrarilor pentru statia de compost 

cat si pentru inchiderea depozitului neconform Tomesti, evaluarea impactului asupra mediului a 

fost realizata in cadrul procedurii de mediu pentru proiectul „Managementul integrat al deseurilor 

in Mun.Iasi‖, pentru componentele: 

Componenta A1 - Inchidere depozit actual Tomesti 

Componenta A2 - Depozit nou Tutora 

Componenta B - Statie de sortare si statie de compost 

pentru care a fost emis in data de 30.06.2005 Acordul integrat de mediu nr.2. 


Page 240 

of 246

In cadrul centrului de management al deseurilor exista posibilitatea poluarii accidentale a apei 

subterane si de suprafata, ca urmare a deversarii accidentale de ape uzate menajere, 

scurgeri accidentale de uleiuri sau produse petroliere de la utilajele folosite, nefunctionarea la 

parametri corespunzatori ai statiei de epurare a apelor uzate precum si a statiei de epurare a 

levigatului, cauzand astfel deversari neconforme in paraul aflat la est de amplasament. Natura 

impactului in cazurile potentiale de poluare mentionate va fi secundara, pe temen scurt, 

temporara si locala. 

Prin masurile ferme propuse la capitolul urmator se are in vederea reducerea la minim a 

potentialului impact asupra factorului de mediu apa. 

Asadar probabilitea impactului este una redusa, iar magnitutidea si complexitatea impactului se 

pot clasifica drept nesemnificative. 

In ceea ce priveste poluarea aerului, pot sa apara emisii fugitive, locale si temporare datorate 

descarcarii si manipularii deseurilor, descompunerii deseurilor si vehiculelor utilizate pentru 

transportul acestora. 

Poluantii specifici in faza de executie sunt reprezentati de particule in suspensie si poluantii 

specifici gazelor de esapament rezultate de la utilajele cu care se executa operatiile si de la 

vehiculele pentru transportul materialelor: oxizi de azot, oxizi de carbon, oxizi de sulf, particule 

cu continut de metale grele (Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn) si COV. 

Cu privire la poluantii cu impact olfactiv (H 2 S, mercaptani, etc) concentratiile in emisie vor fi 

extrem de scazute, iar la distanta la care se gasesc localitatile, concentratiile in aer se vor situa 

mult sub pragurile olfactive. 

In faza de operare descompunere a deseurilor depozitate va genera emisii de gaze specifice: 

CO 2 , CH 4 , N 2 si urme de H 2 S, compusi organici speciali (inclusiv compusi organici clorurati) si 

de mercur. Prin descarcarea/manipularea si compactarea deseurilor emisiile de particule sunt 

reduse. 

Prin acoperirea zilnica a deseurilor depozitate cu materiale inerte si umectarea depozitului in 

perioadele de seceta prelungita se va preveni riscul antrenarii particulelor de praf si a 

mirosurilor in atmosfera. . 

Concluzionand masurile prevazute pentru protectia factorului de mediu aer, mentionate la 

capitolul urmator, atat in faza de operare cat si in cea de executie vor avea ca efect diminuarea 

impactului ca urmare a amplasarii depozitului de deseuri Tutora. 

Natura impactului in procesul de executie al depozitului de deseuri va fi secundar, strict pe 

perioada de executie si local. 

In perioada de operare a depozitului de deseuri impactul asupra aerului se preconizeaza ca va 

avea caracter local, secundar si pe intreaga perioada de functionare a obiectivului. 

Probabilitea impactului asupra factorului de mediu aer a depozitului de deseuri Tutora va fi 

diminuata ca urmare a masurilor luate, in principal a prevederii instalatiei de ardere a gazelor 


Page 241 

of 246

ezultate din corpul depozitului. Avand in vedere componenta locala si activitatea obiectivului, 

magnitudinea si complexitatea impactului sunt evaluate functie de gravitatea efectelor, gradul 

de extindere a acestora, si viteza de extindere a efectului. Preconizam ca magnitudinea 

impactului va fi redusa, la nivel local cu o frecventa de aparitie ocazionala, probabila ca urmare 

a procesului de operare al depozitului. 

In ceea ce priveste poluarea solului si subsolului, exista posibilitatea aparitiei impactului ca 

urmare a decopertarii solului vegetal, lucrarilor propuse in faza de executie, constructiei 

subcompartimentului 3 al primei celule a depozitului de deseuri, descarcari accidentale de 

deseuri transportate sau depozitate, scurgeri accidentale de produse petroliere sau uleiuri, 

deversari accidentale de ape uzate etc. 

In scopul diminuarii la minim a impactului si protejarii solului si subsolului au fost prevazute 

urmatoarele masuri: 

Special amenajate pentru depozitarea temporara a deseurilor si materialelor de 

constructie in faza de executie; 

Cabine ecologice vidanjabile in cadrul organizarii de santier; 

Impermeabilizarea corespunzatoare a bazei depozitului cu sistemul de etansare; 

Dig perimetral; 

Alei betonate si imprejmuirea depozitului de deseuri; 

Statie de epurare ape uzate si levigat; 

Monitorizarea functionarii corespunzatoare a instalatiilor prevazute pe amplasament etc. 

Asadar toate masurile prevazute in cadrul proiectului pentru protectia solului si subsolului vor 

avea ca scop diminuarea impactului ca urmare a constructiei subcompatimentului 3 al primei 

celule a depozitului de deseuri Tutora. 

Natura impactului in procesul de executie al depozitului de deseuri asupra solului si subsolului 

cu precadere a solului vegetal va fi directa si locala, pe intreaga perioada de executie si operare 

a obiectivului. 

Luand in calcul decopertarea solului vegetal de pe suprafata depozitului de deseuri, platformei 

betonate si cladirilor adiacente se poate considera ca magnitudinea impactului va fi locala, cu 

probabilitate redusa de poluare. 

9.4.2 Statia de transfer Baltati si statia de transfer si sortare Ruginoasa 

Principalele surse de poluare a apelor pot fi reprezentate de scurgeri accidentale de uleiuri, 

hidrocarburi provenite de la echipamentele si utilajele folosite, deversari sau scurgeri 

accidentale de ape uzate. 

In cadrul investitiilor atat pentru faza de executie cat si cea de exploatare au fost prevazute 

bazine pentru colectarea si stocarea apei uzate, respectiv bazine ecologice vidanjabile, retea de 

canalizare apa uzata menajera, bazin etans vidanjabil si retea de apa pluviala. 


Page 242 

of 246

Asadar probabilitea impactului este una redusa, iar magnitutidea si complexitatea impactului se 

pot clasifica ca nesemnificative. 

In cadrul investiiilor mai sus mentionate potentialele surse de poluare asupra factorului de 

mediu aer pot fi reprezentate ca urmare a emisiilor de praf, fum, manevrarii pamantului excavat 

si utilajelor sau autovehiculelor folosite. 

Astfel, ca masuri de diminuare a impactului asupra aerului se pot mentiona: 



colectarea, stocarea corespunzatoare a apei uzate menajere si descarcarea in statiile de 

epurare; 


pentru eliminarea cauzelor. 

Natura potentialului impact va fi secundara, locala, iar durata va fi temporara si foarte scurta. 

Probabilitea impactului asupra factorului de mediu aer se considera a fi improbabil, cu efect 

nesemnificativ si indirect. 

Cu privire la sursele de poluare ale solului si subsolului ca urmare a executiei si operarii 

investitiilor, deseurile menajere si cele din constructie pot fi generate ca urmare a: 

decopertarii solului vegetal; 

amenajarii necorespunzatoare a depozitelor de materiale utilizate; 

infiltrarii accidentale de ape uzate in sol; 

amenajarii neconforme a spatiilor de depozitare temporara a deseurilor rezultate din 

procesul de executie al obiectvului proiectat. 

Masurile avute in vedere sunt: 

folosirea statiilor de transfer si a statiei de sortare doar pentru categoria de deseuri 

municipale autorizate si acceptate; 

utilizarea de echipamente si utilaje conforme, moderne si corespunzatoare; 

interzicerea descarcarii oricaror categorii de deseuri in alta parte decat direct pe 

platformele special amenajate; 

Natura impactului in procesul de executie al investitiilor asupra solului si subsolului cu 

precadere a solului vegetal va fi directa si locala, pe intreaga perioada de executie si operare a 

obiectivelor. 

Luand in calcul decopertarea solului vegetal de pe suprafata aferenta platformei betonate si 

cladirii adiacente se poate considera ca magnitudinea impactului va fi locala, cu probabilitate 

redusa de poluare. 


Page 243 

of 246

9.4.3 Inchiderea depozitelor de deseuri neconforme din judetul Iasi 

Principala sursa de poluare a apelor este reprezentata de evenimente accidentale de poluare 

(scurgeri accidentale de carburanti si uleiuri) din utilaje si mijloace auto, insa acestea au 

caracter local. 

Magnitudinea impactului se poate preconiza ca si probabilitate doar in faza de inchidere, fiind 

catalogata ca locala si temporara. Fecventa probabila de aparitie a impactului este foarte 

redusa, chiar improbabila si nesemnificativa. 

Prin inchiderea depozitelor neconforme de deseuri se va elimina poluarea aerului ca urmare a 

functionarii neconforme a depozitului, degajarii necontrolate a gazele emise din corpul 

depozitelor si a emisiilor generate. Asadar se va elimina posibilitatea frecventei de aparitie a 

vre-unui impact direct sau indirect asupra aerului. 

In ceea ce priveste poluarea solului, odata cu inchiderea depozitelor de deseuri neconforme si 

dezvoltarii solului vegetal prevazut ca ultim strat de inchidere se reduce la minim posibilitatea 

poluarii solului. Din punct de vedere al incadrarii in zona si noul amplasament inierbat se va 

incadra corespunzator in piesajul zonal. Se va inregistra un efect direct pozitiv, cu impact 

improbabil (redus la zero). 

Ca urmare a inchiderii corespunzatoare a depozitelor de deseuri neconforme se poate vorbi 

despre un efect pozitiv, benefic asupra factorilor de mediu. 

9.5 Concluzii majore care au rezultat din evaluarea impactului asupra mediului 

Concluziile care au rezultat din evaluarea impactului pe factori de mediu si a impactului global 

asupra mediului, cu metodologia aplicata sunt: 

Gradul de afectare a factorilor de mediu: 

Valorile indicilor de calitate pe factori de mediu: 

- pentru AER: I c AER = +1 

- pentru APA : I c APA = +1 

- pentru SOL-SUBSOL: I c SOL-SUBSOL = +1 

- pentru BIODIVERSITATE: I c BIODIVERSITATE = 0 

- pentru ASEZARI UMANE : I c ASEZARI UMANE = +2 

o 

o 

o 

o 

o 

Factorul de mediu AER este afectat de proiect in limitele admise. 

Factorul de mediu APA este afectat de proiect in limitele admise. 

Factorul de mediu SOL – SUBSOL este afectat de proiect in limite admise. 

Factorul de mediu BIODIVERSITATE nu este afectat semnificativ de proiect. 

Factorul de mediu ASEZARI UMANE este afectat de proiect in limite admise. 

Impactul global asupra mediului: 


Page 244 

of 246

Valoarea indicelui de poluare globala : I PG = 1,64 

o 

o 

Valoarea indicelui de poluare globala exprima incadrarea in limitele admise ale factorilor 

de mediu, avand in vedere ca proiectul prevede alegerea celor mai bune tehnici 

disponibile (BAT) in domeniul depozitarii si tratarii deseurilor, inclusiv masuri de prevenire 

si reducere a impactului asupra mediului. 


Concluziile majore rezultate din evaluarea impactului asupra mediului, sunt cele consemnate ca 

efecte globale, si anume: 

Mediul este supus efectelor activitatilor umane in limite admisibile; 

Impactul este redus si local; 

Efectele sunt preponderent pozitive. 

9.6 Prognoza asupra calitatii vietii/standardului de viata si asupra conditiilor 

sociale in comunitatile afectate de impact 

Prin implementarea sistemului de management integrat al deseurilor, pot fi atinse atat cresterea 

gradului de utilizare a deseurilor, reducerea cantitatilor de deseuri, precum si depozitarea 

acestora in conditii de siguranta, fara a pune in pericol mediul inconjurator si sanatatea publica. 

Calitatea vietii si standardele de viata a comunitatii din imprejurimi nu vor fi afectate negativ de 

punerea in practica a proiectului, in conditii normale de functionare. 

Pentru a reduce la minim riscul declansarii unor accidente sau avarii cu impact major asupra 

mediului inconjurator, se vor respecta prevederile tuturor normativelor in vigoare respectiv se 

vor lua toate masurile pentru diminuarea impactului, prevazute in prezentul studiu. 

Se mentioneaza impactul pozitiv al proiectului asupra mediului social si economic, prin crearea 

unor noi locuri de munca si prin imbunatatirea calitatii vietii populatiei. 

Calitatea vietii si a conditiilor sociale in comunitatile afectate de proiect, vor cunoaste o 

imbunatatire neta, deoarece: 

va creste calitatea aerului atmosferic in toate zonele in care vor fi inchise actualele depozite 

neconforme; 

va scadea riscul unor imbolnaviri ale locuitorilor afectati de actualele depozite neconforme 

dupa inchiderea acestora, pe fondul eliminarii focarelor/vectorilor de transmitere a factorilor 

patogeni asociabili depozitelor actuale; 


Page 245 

of 246

va creste consistent calitatea vietii in aglomerarile urbane, pe fondul cresterii nivelului 

curateniei citadine odata cu implementarea proiectului; 

Intocmit, 

Ecolog Catalina Paun 

Verificat, 

Ing. Marinela Rusu 


Page 246 

of 246

Raport la Studiul de evaluare a impactului asupra mediului

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?