2008, decembrie (PDF) - Biblioteca judeÅ£eanÄ "Petre Dulfu"

More documents

Recommendations

Info

92 AN 9, NR. 4 (31), DECEMBRIE 2008 FAMILIA ROMÂNÃ loc un eveniment cu adânci rezonanþe pentru românii din Marea Britanie, dar mai ales pentru cei din zona Bir ming ham ºi împrejurimi. ªi anume, oficializarea noii parohii ortodoxe „Sfântul Apostol Andrei” din Bir ming ham. Înaltpreasfinþitul Pãrinte Mitropolit Iosif l-a hirotonit ca preot pe pãrintele diacon Rãzvan Mihai Novacovschi, care a fost numit preot paroh. La emoþionanta slujbã oficiatã de IPS Iosif au parti - cipat mulþi români, unii veniþi de la mari depãrtãri. Au fost prezenþi, de asemenea, ambasadorul României la Londra, dl. Ion Jinga precum ºi reprezentanþi ai presei de limba românã din UK. Dupã încheierea slujbei a urmat o agapã tradiþionalã româneascã în timpul cãreia IPS Iosif ºi ambasadorul Ion Jinga s-au întreþinut cu românii participanþi la manifestare. Atât mitropolitul Iosif cât ºi ambasadorul Jinga ºi-au exprimat bucuria cã dupã numai o lunã de la înfiinþarea parohiei din Nottingham, iatã, se mai înfiinþeazã o parohie ortodoxã ro - mâneascã în Marea Britanie. Noua bisericã ortodoxã „Sfântul Apostol Andrei” va funcþiona la Saint Fran cis Hall din incinta campusului universitar din Bir ming ham, într-un spaþiu pus la dispoziþie de autoritãþile lo cale. Românii din nord-estul Serbiei, dezorientaþi de decizia de la Strasbourg / Florian Copcea Ro ma nian Global News, 14 octombrie 2008, www.rgnpress.ro Liderii românilor din Ser bia de rãsãrit continuã sã fie confuzi în ceea ce priveºte decizia Adunãrii Parlamentare a Consiliului Europei de a numi minoritatea etnicã românã din sudul Dunãrii, Timoc ºi Morava „vlahi ºi români”. Preºe - dintele Comitetului Drepturilor Omului din Negotin, di rec tor al Federaþiei Românilor din Ser bia, Dusan Parvulovici, a declarat, sâmbãtã, cã firesc ar fi fost ca europarlamentarii sã recunoascã faptul ca termenul „vlah” este sinonim cu denu - mirea de român, „dar, din pãcate, din cauza absenþei repre - zentanþilor României, acest lucru nu a fost posibil, motiv pentru care s-a legiferat sintagma „vlahi ºi români”. „La 1 octombrie, la Strasbourg, s-a discutat Raportul lui Jurgen Herrmann, care rezuma principalele probleme ale comunitãþii româneºti din Timoc ºi celelalte provincii ro - mâneºti istorice. Acesta inventaria punc tual toate chestiunile noastre ºi recomanda autoritãþilor sârbeºti sã întreprindã mãsurile necesare pentru asigurarea vlahilor/românilor care trãiesc în Ser bia de est accesul la educaþie, mass-me dia ºi administraþie pub licã în limba lor maternã ºi sã li se per mitã oficierea serviciului religios în aceastã limbã”, a precizat Parvulovici. Demersul europarlamentarului ger man, Jurgen Herrmann, a avut la bazã intervenþiile lui Vlad Cubreacov, deputat în Parlamentul Republicii Moldova, care a tras primul semnal de alarmã asupra chestiunii timocene, a abuzurilor autoritãþilor laice ºi bisericeºti, a prigoanei la care au fost supuºi o parte dintre românii din Ser bia de nord-est. „Strategia autoritãþilor ad min is tra tive ºi bisericeºti sâr be de promovare a unei identitãþi vlahe prin intermediul recensãmintelor falsificate ºi a unor studii de istorie cosme - tizate pol i tic au fãcut ca în aceastã parte a Serbiei sã aparã dis pute dintre cele mai controversate”, a afirmat Parvulovici. În opinia acestuia, „odiseea” bisericii de la Malainiþa, ziditã dupã 170 de ani de când bisericile ºi mãnãstirile ro - mânilor din Timoc au fost con fis cate, atacurile mârºave ale reprezentanþilor unor autoritãþi la adresa lui ºi a familiei în scopul de a-l intimida per sonal pentru a renunþa la lupta pentru emancipare ºi promovare a drepturilor românilor con - sti tuie o dovadã clarã cã politicienii nu sunt interesaþi de destinul comunitãþii minoritãþii române, motiv pentru care au inventat minoritatea ºi limba vlahã. Marius Dan iel Popescu este noul laureat al Premiului pentru literaturã al cantonului Vaud / Adrian Rachieru Casa Românilor – portalul românilor din Elveþia, 14 octombrie 2008, www.casa-romanilor.ch Marius Dan iel Popescu, scriitor român stabilit la Lausanne, e noul laureat al Premiului 2008 pentru literaturã al cantonului de Vaud. Premiul este dotat cu suma de 15.000 franci ºi este acordat în fiecare an unei personalitãþi artistice ce strãluceºte dincolo de frontierele cantonale. În acest an premiul a fost decernat de Anne-Catherine Lyon, ministrul culturii, în 6 octombrie în cadrul unei ceremonii ce s-a desfã - ºurat la Palatul Rumine din Lausanne. Marius Dan iel Popescu este nãscut la Craiova în 1963. Stabilit în Lausanne din 1990, îºi câºtigã existenþa ca poet, prozator ºi ºofer de autobuz pe transportul lo cal. Este cãsãtorit cu pictoriþa Ma rie-José Imsand ºi are doi copii. În palmaresul sãu: Premiul Rilke în 2006 pentru volumul de versuri „Arrêts déplacés”, iar în 2007 Premiul Rob ert Walser cu romanul autobiografic „La symph - onie du loup”. O româncã a fost selecþionatã între primii ºase cercetãtori ai Collegium de Lyon Ziua, 19 octombrie, www.ziua.ro Collegium de Lyon gãzduieºte, începând cu acest an, cercetãtori de elitã în domeniul ºtiinþelor umane ºi sociale din întreaga lume. Misiunea acestui centru de cercetare unic ºi ambiþios este aceea de a crea o comunitate ºtiinþificã de excelenþã, prin favorizarea schimburilor interdisciplinare ºi interculturale, dezvoltarea unor reflecþii transversale ºi lan - sarea unor cercetãri de pionierat. Românca Ioana Chitoran a fost deja selecþionatã pentru a face parte din primul grup de ºase cercetãtori care va lucra astfel în Franþa în condiþii excepþionale ºi gratuite, pe tema „dinamicii grupurilor conso - nantice în douã lim bi caucaziene”. Studiile fãcute în România vor fi echivalate în Ungaria Realitatea.net, 22 octombrie 2008, www.realitatea.net Guvernele României ºi Ungariei au semnat marþi, la Szeged, o declaraþie prin care recomandã autoritãþilor res - pon sabile cu echivalarea studiilor sã recunoascã au to mat perioadele de studii efectuate în statul vecin ºi sã asigure elevului sau studentului continuarea acestora în anul imediat urmãtor. Diplomele, certificatele de studii ºi titlurile ºtiinþifice acordate de instituþii de învãþãmânt acreditate în România ºi în Ungaria vor fi recunoscute reciproc ca urmare a transpu - nerii în legislaþia naþionalã, de cãtre ambele state, a Directivei Parlamentului Eu ro pean privind recunoaºterea calificãrilor profesionale. Tot marþi, cele douã guverne au convenit ca ministerele Muncii din ambele þãri sã elaboreze un ghid bi - lingv pentru muncitorii români din Ungaria ºi cei maghiari din România. Documentul va cuprinde informaþii cu privire la condiþiile de muncã, regulile de intrare în þarã ºi ºederea strãinilor, recunoaºterea diplomelor ºi calificãrilor, drepturi de asigurãri ºi asistenþã so cialã. Pr. Dumitrache Veriga, parohul bisericii ortodoxe „Sotir” din Korcea, Al ba nia / Claudiu Târziu For mula As, 25 octombrie 2008, www.for mula-as.ro „- Noi am ºtiut dintotdeauna cã suntem fraþi cu ro - mânii. ªi asta am început sã o afirmãm rãspicat dupã co - munism. Mai târziu, a prins glas ºi putere o ramura a aro - mânilor grecizaþi din interes. Au fost cumpãraþi cu bani mulþi, ca sã spunã cã sunt greci. Grecii ºtiu ca aromânii sunt mulþi ºi în Al ba nia, ºi în Mac e do nia - suntem vreo patru milioane în
FAMILIA ROMÂNÃ ACTUALITATEA ROMÂNEASCÃ 93 Balcani - ºi se gândesc cã, dacã îi vor convinge pe aromâni sã spunã cã sunt greci, se vor putea extinde ca influenþã, poate ºi teritorial. Deja, Grecia are un puternic cuvânt de spus în zonã.” (pr. Dumitrache Veriga) Spania – Imigranþii români, puþin afectaþi de crizã / Doina Ferenþ Glasul Maramureºului, 3 noiembrie 2008, www.glasulmaramuresului.ro Numãrul românilor din capitala Spaniei s-a dublat în ultimii trei ani, iar în primele luni ale anului procentul lor a crescut simþitor, a declarat Don Javier Fernandez-Lasquetti, consilier pe probleme de imigraþie al Regiunii Autonome Ma - drid. Între comunitãþile imigranþilor, românii sunt pe primul loc cu cele 200.112 persoane înregistrate oficial în Ma drid, adicã 18,43% din totalul imigranþilor. Pe urmã, dacã în ulti - mele luni unii dintre ei au plecat în þarã, am avut surpriza sã constatãm cã dupã un timp mulþi au revenit în Ma drid, a continuat oficialul spaniol. Dincolo de statistici, el a prezentat ºi interesante constatãri constatari pe seama Noilor Madri - leni, cum sunt numiþi aici imigranþii stabiliþi în capitala Spa - niei. „Ne mândrim cã Madridul a fost o opþiune pentru imi granþii români, deºi azi Spania, ca ºi alte state vest-euro - pene, trece printr-o crizã grea”, a continuat Don Javier Fernandez-Lasquetti, care a subliniat cã organismul pe care îl reprezintã doreºte ca „Noii Madrileni sã se simtã acasã aici, la fel ca ºi madrilenii”. La Chiºinãu va fi înãlþatã o bisericã în memoria deportaþilor din Basarabia Ro ma nian Global News, 4 noiembrie 2008, www.rgnpress.ro Victimele de portãrilor staliniste din Republica Mol - dova vor avea, pentru prima datã, o bisericã în memoria lor. La Chiºinãu a fost sfinþit paraclisul Bisericii Deportaþilor cu Hramul Tuturor Sfinþilor, scrie FLUX, preluat de Ro ma nian Global News. Oficierea serviciului divin a fost efectuatã de cãtre un sobor de preoþi din cadrul Mitropoliei Basarabiei, în frunte cu Protopopul de Chiºinãu, pãrintele Ioan Barbãu. Deºi paraclisul Bisericii a fost deja construit, biserica propriu-zisã urmeazã a fi ridicatã doar atunci când vor fi identificate surse financiare. [...] De asemenea, preotul Ion Baltag a declarat cã o bisericã în cinstea victimelor de portãrilor staliniste este o pre mierã nu doar pentru Republica Moldova, ci ºi pentru þãrile din întregul spaþiu ex-sovietic. Mite Kostov Papuli – „De la 1913, de când turcul fu alungat din Mac e do nia, aromânii rãma serã ca puii fãrã cloce" / Ion Longin Popescu For mula As, 8 noiembrie 2008, www.for mula-as.ro Dupã vizita la Veria ºi la Metsovo (Aminciu), la aro - mânii din Pind, echipa de reporteri a revistei „For mula AS” s-a oprit la Ohrid, oraº situat pe malul lacului cu acelaºi nume, din sudul Republicii Mac e do nia. Numit cândva „Marea Aromânilor”, lacul Ohrid ºi împrejurimile sale sunt, din pã - cate, prea puþin cunoscute în România, deºi zona este mag ni - ficã, iar macedonenii îi iubesc pe români. Nu-i de mirare. La temeliile Ohridului, ca ºi ale întregii Macedonii, ale Bulgariei, Albaniei ºi ale nordului Greciei, se aflã „os ºi sânge” aro - mânesc, fraþii noºtri de neam ºi limbã. Cu excepþia perioadei otomane (sfârºitul sec. XV - începutul sec. XX), vremurile au fost însã vitrege pentru aromâni, astfel cã în zilele noastre îi gãsim împrãºtiaþi în ºase þãri: Grecia, Ser bia, Mac e do nia, Al - ba nia, Bul garia ºi România. Alcãtuind ramura sudicã a popo - rului român, având aceeaºi etnogenezã cu daco-romanii, aro - mânii sunt consideraþi de istoricul sârb Dusan Popovici „ctitorii Balcanilor moderni ºi ai Europei Centrale Moderne”. „De la 1913, de când turcul fu alungat din Mac e do nia, aromânii rãma serã ca puii fãrã cloce (cloºcã). Mac e do nia istoricã fu împãrþitã între statele vecine, iar aromânii se trã - zirã în Grecia, Al ba nia, Bul garia, Sarbia (la 1918) ºi una parte tu (în) România. Dupã aceastã distrugere a Macedoniei, gata: sã-nchisãrã ºcoalele, sã-nchisãrã basericile, sã-nchi - sãrã tut ce-aveam tu Balcani.” (Mite Kostov Papuli, preºe - dintele Partidului Aromânilor din Republica Mac e do nia) Seratã literarã cu lansare de carte la Liceul „Bãlcescu” din Jula Ro ma nian Global News, 23 noiembrie 2008, www.rgnpress.ro Editura Szarvaspress a publicat de curând volumul „Literatura românã pentru copii ºi tineret. Scrieri româneºti din Ungaria. Studi”i, vol. I, semnat de prof. Lu creþia ªipoº Fluieraº, ºefa catedrei de limba românã a Facultãþii Peda - gogice „Tessedik Sam uel” din Szarvas. Dupã ce a fost lansat la Batania, Szarvas ºi la Cluj, joi, 13 noiembrie, volumul de studii a fost prezentat ºi la Centrul Cul tural Românesc din Jula. Dupã o amplã prezentare a cãrþii, fãcutã de Maria Gurzãu Czegledi, directoarea Liceului „Bãlcescu”, elevii i-au invitat pe cei prezenþi la un montaj literar din poeziile ºi proza scriitorilor ºi poeþilor români din Ungaria. 1 Decembrie la Alba-Iulia / Rareº Iordache Cluj On line, 1 decembrie 2008, www.clon.ro Alba-Iulia. Sãrbãtoarea de 1 Decembrie a strâns în oraºul Unirii români din toate colþurile þãrii. Anul acesta a fost cea de-a 90-a aniversare a evenimentului. Cei care au venit mai de dimineaþã la Alba-Iulia au putut lua parte la dezvelirea busturilor regelui Ferdinand ºi al reginei Maria. Nu acest lucru a atras mai curând privirile celor strânºi, cât grupul de câteva zeci de tineri care au venit echipaþi cu steaguri ale României ºi care au început sã scandeze: „Ba - sarabia e pãmânt românesc!”. Dupã aceasta grupul s-a urcat pe o movilã ºi a început sã intoneze imnul ºi sã afiºeze câteva banere cu mesaje naþionaliste. Ul te rior a avut loc desfã ºu - rarea paradei militare, urmatã de parada porturilor populare, tipice pentru zona judeþului Alba ºi pentru alte zone care au venit la eveniment. De asemenea, trei avioane de tip MIG ºi trei elicoptere au survolat zona sub ochii miraþi ai privitorilor. Parada porturilor populare a pornit pe fundalul cântecelor lui Nicolae Furdui Iancu, Ioan Bocºa ºi Ionuþ Fulea, la fel ca ºi anul trecut. Circa 700 de persoane au dansat ieri, 1 decembrie, Hora Unirii în centrul Chiºinãului Ro ma nian Global News, 2 decembrie 2008, www.rgnpress.ro Reprezentanþii mai mai multor partide politice s-au adunat ieri, 1 decembrie, în Scuarul Teatrului Naþional de Operã ºi Balet din Chiºinãu pentru a sãrbãtori aniversarea a 90 de ani de la Marea Unire. Evenimentul, organizat de cãtre Organizaþia de Tineret a Partidului Lib eral începând cu ora 16.00, a adunat în Scuarul Teatrului Naþional de Operã ºi Balet circa 700 de persoane, care au venit sã danseze Hora Unirii, transmite Unimedia, preluatã de Ro ma nian Global News.
Page 3 and 4:
BAIA MARE AN 9, NR. 4 (31) DECEMBRI
Page 5 and 6:
FAMILIA ROMÂNÃ AN 9, NR. 4 (31),
Page 7 and 8:
FAMILIA ROMÂNÃ AN 9, NR. 4 (31),
Page 9 and 10:
FAMILIA ROMÂNÃ 90 DE ANI DE LA MA
Page 11 and 12:
Page 13 and 14:
Page 15 and 16:
Page 17 and 18:
Page 19 and 20:
Page 21 and 22:
Page 23 and 24:
Page 25 and 26:
FAMILIA ROMÂNÃ FILE DE ISTORIE 23
Page 27 and 28:
Page 29 and 30:
Page 31 and 32:
Page 33 and 34:
Page 35 and 36:
Page 37 and 38:
FAMILIA ROMÂNÃ CUNUNA DE AUR A RO
Page 39 and 40:
Page 41 and 42:
Page 43 and 44: FAMILIA ROMÂNÃ CUNUNA DE AUR A RO
Page 63 and 64: FAMILIA ROMÂNÃ ACTUALITATEA ROMÂ
Page 93: FAMILIA ROMÂNÃ ACTUALITATEA ROMÂ
Page 99: 96 AN 9, NR. 4 (31), DECEMBRIE 2008
show all

2008, decembrie (PDF) - Biblioteca judeÅ£eanÄ "Petre Dulfu"

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?

2008, decembrie (PDF) - Biblioteca judeÅ£eanÄ "Petre Dulfu"