2008, decembrie (PDF) - Biblioteca judeţeană "Petre Dulfu"

FAMILIA ROMÂNÃ ACTUALITATEA ROMÂNEASCÃ 89
Centrale), districtul Bor, situat în apropiere de colþul celor trei
frontiere, Ser bia, România ºi Bul garia. Are mai puþin de
douãzeci de mii de locuitori. În Negotin trãieºte o im por tantã
comunitate de români timoceni. [...] Românii din Valea Timo -
cului, pe care i-am cunoscut, nu au uitat cã prin vreme au avut
dârzenie, dar ºi porþii serioase de resemnare. În pãdurea de la
Negotin stãtea parcã refugiat destinul unor români despre
care ºtim atât de puþin.
Pentru a câºtiga un ban cinstit într-o þarã strãinã
românii pre ferã Italia ºi Spania / Dorin ªtef
Glasul Maramureºului, 11 septembrie 2008,
www.glasulmaramuresului.ro
Organizaþia pentru Cooperare Eco nomicã ºi Dez vol -
tare (OECD) a prezentat raportul „Perspectivele migraþiei
internaþionale în 2008” care examineazã tendinþele ºi pro -
blemele apãrute pe piaþa muncii. Con form raportului, feno -
menul migraþiei din ºi în România a fost influenþat semnificativ
de aderarea þãrii la Uniunea Eu ro peanã, la 1 ianuarie 2007.
La fel ca în alte þãri cu o emigraþie semnificativã,
cifrele oficiale din România subevalueazã puternic numãrul
celor care pãrãsesc þara. Principalele state în care au emigrat
românii în 2006 ºi în 2007 au fost Italia ºi Spania. Numãrul
românilor care au plecat sã lucreze cu permis de muncã în
Spania, în perioadã 31 decembrie 2006 – 31 decembrie 2007,
a fost de 393.000, cifrã care reprezintã aproape o triplare a
numãrului muncitorilor români prezenþi în Pen in sula Ibericã.
În aceste condiþii, România a devenit cea mai im por tantã þarã de
origine a imigraþiei din Spania. Pentru Italia, datele indicã o
dublare a numãrului de româmi rezidenþi în 2007 (în 2006 au fost
340.000 de români care munceau le gal în Peninsula Italicã).
Sumele de bani expediate de emigranþi în România au
continuat sã creascã în ultimii ani. În 2006 au fost expediaþi în
România aproximativ 5,3 miliarde de euro, cu peste cinci la
sutã mai mult decât Produsul In tern Brut al României ºi în
creºtere cu 40% faþã de 2005.
Pe de altã parte, fluxul de strãini în România rãmâne
mod est, în pofida unei aparente creºteri a accesului în þara
noastrã. Numãrul to tal al strãinilor cu permis valid de muncã
s-a ridicat la 54.000 în 2006, ceea ce reprezintã doar 0,2% din
totalul populaþiei.
Este o creºtere uºoarã, de 8% comparativ cu 2005.
Oricum, numãrul persoanelor cu permis per ma nent de muncã
a crescut cu peste 50%. Principalele state care furnizeazã
României forþã de muncã sunt Moldova (11.400), Turcia
(6.300) ºi China (500), care au înregistrat o creºtere cuprinsã
între 10 ºi 19%, în 2006.
Religie ºi naþiune în sec. XXI - Congres
Internaþional Renovabis 8 / 102
www.bru.ro, 12 septembrie 2008
În perioada 4-6 septembrie 2008, a avut loc la Frei -
sing, Germania, cel de-al XII-lea Congres Internaþional Re -
novabis, cu tema „Rupturi în Europa. Religie ºi naþiune în
secolul XXI”, întâlnire la care au luat parte peste 200 de
participanþi din mai multe þãri ale Europei. Scopul con gre sului a
fost realizarea unui schimb de idei, atât la nivel teo logic - la
nivelul clericilor, cât ºi la nivelul so cial al pro blemelor lai -
cilor, cu privire la trans formãrile care au loc în Europa cen -
tralã ºi de sud-est, cu ocazia intrãrilor în Uniunea Eu ro peanã.
Una dintre cele mai numeroase delegaþii a fost cea din Ro -
mânia, fiind for matã din greco-catolici dar ºi romano-catolici.
Au fost prezenþi: PS Florentin Crihãlmeanu, Episcop de
Cluj-Gherla, PS Petru Gherghel, Episcop de Iaºi, PS Vasile
Bizãu, Episcop auxiliar, din Blaj, pr. Nicolae Anuºcã, di rec tor
gen eral al Organizaþiei Caritas Mitropolitan Blaj, Cristi Te -
glaº, econom al Eparhiei de Cluj-Gherla, pr. Andraº Marton
de la Caritas Alba-Iulia º.a. „Tema acestui Congres”, a arãtat
PS Florentin la întoarcerea în þarã, „a fost foarte incitantã,
tocmai pentru cã relaþia dintre religie ºi naþiune a cauzat
multe conflicte în istoria Europei, în timpul sec. XIX, respectiv
XX. De aceea, aceste conflicte constituie încã un subiect de
discuþie, atât din punct de vedere teologic, cât ºi din punct de
vedere istoric, ceea ce face ca, actualmente, în diferitele pãrþi
ale Europei, sã aparã grupãri care interpreteazã în mod di -
ferit anumite probleme istorice. Sigur cã extinderea Uniunii
Europene în aceste zone, face ca aceste probleme sã devinã ºi
probleme europene. De aceea, Uniunea Eu ro peanã ºi mai cu
seamã membri mai vechi ai Uniunii Europene se preocupã
cum ar putea sã se rezolve aceste probleme atunci când ele
îmbracã un caracter conflictual ºi care sunt modelele care ar
putea fi oferite pentru ca, în acelaºi timp, sã nu se piardã
identitatea acestor naþiuni, respectiv, limbaj, culturã, religie ºi
alte caracteristici, dar totodatã, sã se înveþe reconcilierea ºi
convieþuirea paºnicã pentru anii care urmeazã.”
Despre studenþii basarabeni, cu unul de-al lor: Tu -
dor Cojocaru - stu dent la Sociologie, Universitatea
Bucureºti / Ion Longin Popescu
For mula As, 13 septembrie 2008, www.for mula-as.ro
„Cea mai im por tantã este recunoaºterea cetãþeniei ro -
mâne. Se pare cã avem veºti bune în aceastã direcþie, absol -
venþii basarabeni urmând, potrivit declaraþiei recente a pre ºe -
dintelui Bãsescu, sã primeascã cetãþenia la cerere. Prin
aceastã recunoaºtere, s-ar rezolva multe situaþii dramatice. În
timp ce cetãþenia rusã se obþine, în R. Moldova, în circa un an,
în România trec cinci-ºase ani pânã primeºti un rãspuns. Sunt
asociaþii importante ale basarabenilor, care nu primesc rãs -
puns cu anii la petiþiile trimise autoritãþilor statului român. ªi
atunci, ce face absolventul basarabean Se întoarce la Chi -
ºinãu, aºa cum a promis la începutul studiilor, sã se angajeze
la companiile de acolo, inclusiv la cele ruseºti. Din câte ºtiu,
alte cerinþe întemeiate ale studenþilor basarabeni sunt urmã -
toarele: mai multe locuri la masterat, cãmine mai bune, bursa
mai mare (mãrirea anunþat re cent e binevenitã, chiar dacã tot
insuficientã rãmâne). Cred cã situaþia noastrã ar trebui dise -
catã ºi studiatã de reprezentanþii statului român din toate
perspectivele; altminteri, degeaba elaboreazã programe ºi
proiecte de integrare, fãrã o cunoaºtere corectã a realitãþii.
Numai studenþii ºtiu cel mai bine ce se întâmplã cu ei.” (Tu dor
Cojocaru)
S-a reînfiinþat lectoratul de limbã, culturã ºi
civilizaþie românã la Viena
Ro ma nian Global News, 15 septembrie 2008,
www.rgnpress.ro
Lectoratul de limbã, culturã ºi civilizaþie românã din
cadrul Institutului de Romanisticã al Universitãþii din Viena a
fost reînfiinþat prin semnarea, re cent, la Viena, a Protocolului
de cooperare în domeniul învãþãmântului universitar ºi al
culturii între Institutul Limbii Române ºi Institutul de Ro -
manisticã al Universitãþii Viena.
Expoziþie Marinel ªtefãnescu, în Italia / Violeta P.
Popescu
România liberã, 15 septembrie 2008,
www.romanialibera.ro
În fiecare an, în luna septembrie, localitatea Cesano
Boscone, de lângã Milano, gãzduieºte un mare eveniment
tradiþional, cul tural ºi ar tis tic, care reuneºte peste un milion
de persoane. Manifestarea, desfãºuratã în acest an sub ge -
nericul „La rãdãcinile speranþei”, este organizatã de auto -