2008, decembrie (PDF) - Biblioteca judeÅ£eanÄ "Petre Dulfu"

More documents

Recommendations

Info

88 AN 9, NR. 4 (31), DECEMBRIE 2008 FAMILIA ROMÂNÃ Preot român, prigonit de sârbi / Florian Bi chir, Georgeta Petrovici Evenimentul zilei, 5 septembrie 2008, www.evz.ro Preotul Boian Alexandrovici, primul preot român din Valea Timocului (Ser bia) care a avut curajul sã construiascã o bisericã ortodoxã românã ºi sã slujeascã în limba sa maternã, este prigonit de autoritãþile bisericeºti din þara vecinã. Tribu - nalul bisericesc al Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timoc de la Zãiceri a formulat pe numele lui, pe 26 au gust 2008, cinci capete de acuzare pe baza cãrora a cerut Bisericii Ortodoxe Sârbe caterisirea lui din treapta preoþiei. Potrivit actului, sentinþa de excomunicare a preotului român re spectã „sfintele canoane, precum ºi art. 17 din regulile penale ale Bisericii Ortodoxe Sârbe”. „Caterisirea din treapta preoþiei”, dupã cum se aratã în sentinþã, vine, dupã cum susþine procurorul bisericesc al Eparhiei de Timoc, protoiereu stavrofor Borivoie Radoicici, ca urmare a faptului cã preotul declarat român Boian Alexan - drovici ar fi sãvârºit cinci „infracþiuni”, între care aceea de fi oficiat slujbe în limba sa maternã. În Ungaria a fost inauguratã o ºcoalã româneascã www.ziare.com, 5 septembrie 2008 O ºcoalã româneascã în care vor învãþa aproximativ 100 de copii a fost inauguratã în localitatea Batanya din sud-estul Ungariei, în apropierea graniþei cu România. La festivitatea de inaugurare au participat repre zen - tanþi ai Ministerelor Educaþiei din România ºi Ungaria, ai Autoguvernãrii pe þarã a românilor din Ungaria, ai Am ba - sadei României ºi autoritãþi lo cale. ªcoala va primi fonduri în valoare de 100.000 de euro, suportaþi din bugetul aprobat Ministerului Educaþiei pentru achiziþionarea echipamentelor de lo gis ticã necesare. Aproximativ 100 de copii vor frecventa cursurile acestei unitãþi de învãþãmânt în anul ºcolar 2008-2009. Desenu’ care streseazã poliþia ºi justiþia din R. Moldova Ziarul de gardã, 6 septembrie 2008, www.garda.com.md Patru tineri din Chiºinãu au fost reþinuþi de poliþie, sâmbãtã, 23 au gust 2008 ºi þinuþi închiºi în condiþii inumane timp de douã zile, pentru cã intenþionau sã imprime harta României Mari cu hotarele ei din perioada interbelicã. Fãrã apã, mâncare ºi în lipsa unei unitãþi sanitare, aceºtia au fost reþinuþi pânã luni, 25 au gust 2008, atunci când au fost es - cortaþi la Judecãtoria Buiucani, unde au fost amendaþi cu câte 20 lei fiecare, pentru „huliganism”. Românii din afara graniþelor þãrii (coordonate istorice ºi naþionale în cadrul eu ro pean) de Iulian Pruteanu - Isãcescu, Mircea Cristian Ghenghea - editori ai volumului / prof. univ. dr. Gheorghe Pop Graiul Maramureºului, 7 septembrie 2008, www.graiul.ro „Nu ex istã un stat în Europa ori en talã, nu ex istã o þarã de la Adriatica la Marea Neagrã care sã nu cuprindã bucãþi din naþionalitatea noastrã” - Mihai Eminescu. De la acest citat porneºte Gheorghe Zbuchea în „Post - faþa” la volumul cu titlul de mai sus, arãtînd cã astãzi peste hotarele þãrii trãiesc aproximativ 13 milioane de români, numãrul fiind în creºtere dupã intrarea României în U.E., dar cã este dãtãtor de speranþã faptul pãstrãrii identitãþii na - þionale, a limbii ºi a tradiþiilor patriei de origine de cãtre marea lor majoritate. Lãudabilã este promovarea unor acþiuni pe aceastã temã de cãtre iubitori ai neamului românesc de acasã ºi din lume, care, dupã 1989, au reluat activitatea unor organizaþii ºi asociaþii mai vechi: „Liga Cul turalã” pentru unitatea ro - mânilor de pretutindeni; „ASTRA” sau, mai noi: „Fundaþia naþionalã pentru românii de pretutindeni”, „Fundaþia cul - turalã ºtiinþificã românã”. Pelerinaj la sanctuarul mar ian de la Walsingham (Anglia) / pr. Rob ert Mãþãu www.ercis.ro, 8 septembrie 2008 În ziua de 7 septembrie 2008, a avut loc pelerinajul anual al comunitãþilor etnice din Londra, de fapt ediþia a doua, la sanctuarul mar ian de la Walsingham, pelerinaj orga - nizat de Dieceza romano-catolicã de West min ster. [...] Printre aceºtia, anul acesta pentru a doua oarã, s-a aflat ºi un grup de pelerini români din cadrul comunitãþii româneºti din Anglia. În jur de 53 de credincioºi împreunã cu pr. Rob ert Mãþãu, capelanul român din Londra, au participat la pelerinajul anual al comunitãþilor etnice din Londra la Walsingham. Un proiect eu ro pean vine în sprijinul românilor ºi ucrainenilor. Paºi importanþi pentru trecerea frontierei cu Ucraina pe Valea Ruscovei / Vasile Popovici Graiul Maramureºului, 8 septembrie 2008, www.graiul.ro Primãria comunei Poienile de sub Munte a demarat proiectul „CALEA POIENILOR - Cooperare transfrontalierã pentru deschiderea unui punct de trecere a frontierei pe Valea Ruscovei”, finanþat de Uniunea Eu ro peanã ºi de Guvernul României prin Programul de Vecinãtate România-Ucraina 2004-2006, Cod perseus RO 2006/018-449.01.01.15. Acest proiect are ca arie de desfãºurare comunele din mi cro-re - giunea Valea Ruscovei (Ruscova, Repedea ºi Poienile de sub Munte din judeþul Maramureº) ºi zona vecinã din Ucraina (localitatea Zelene, raionul Verhovena, regiunea Ivan Fran - kivsk din Ucraina). Parteneri în cadrul proiectului sunt con - siliile lo cale din Repedea, Ruscova ºi Poienile de sub Munte, Asociaþia „Ivan Krevan” din Repedea, Fundaþia Pro Viºeu, toate din România respectiv, Consiliul Lo cal Zelene ºi Con - siliul Raional Verhovena din Ucraina. Valoarea proiectului este de 100.280 euro, din care 83.280 euro reprezintã finan - þarea Uniunii Europene ºi a Guvernului României, iar 17.000 euro reprezintã cofinanþarea consiliilor lo cale Repedea, Rus - cova ºi Poienile de sub Munte. Se adunã cãrþi pentru românii din Slatina-Ucraina / Anca Dindiligan Informaþia zilei, 8 septembrie 2008, www.informatia-zilei.ro Clubul Ro tary din Sighet a demarat o campanie în acest sens. La solicitarea comunitãþii române din localitatea u - crai neanã Slatina, re cent, Clubul Ro tary din Sighetu Mar - maþiei a demarat o campanie pentru strângerea de cãrþi în limba românã. Scopul campaniei este acela de a înfiinþa o bibliotecã în limba românã, dincolo de Tisa. Reprezentanþii Inspectoratului ªcolar Judeþean Maramureº spun cã se vor implica ºi ei în aceastã campanie, iar bãimãrenii dornici sã ajute comunitatea de români de peste Tisa pot dona cãrþi în limba românã. Campaniei de strângere de carte i s-a alaturat ºi site-ul sighet-on line.ro, care se va ocupa de donaþiile din localitate. Cãrþile sunt strânse la sediul Bãncii de Credit Tisa. Pãdurea din Negotin /Gheorghe Pârja Graiul Maramureºului, 11 septembrie 2008, www.graiul.ro Negotin este un oraº din Estul Serbiei (estul Serbiei
FAMILIA ROMÂNÃ ACTUALITATEA ROMÂNEASCÃ 89 Centrale), districtul Bor, situat în apropiere de colþul celor trei frontiere, Ser bia, România ºi Bul garia. Are mai puþin de douãzeci de mii de locuitori. În Negotin trãieºte o im por tantã comunitate de români timoceni. [...] Românii din Valea Timo - cului, pe care i-am cunoscut, nu au uitat cã prin vreme au avut dârzenie, dar ºi porþii serioase de resemnare. În pãdurea de la Negotin stãtea parcã refugiat destinul unor români despre care ºtim atât de puþin. Pentru a câºtiga un ban cinstit într-o þarã strãinã românii pre ferã Italia ºi Spania / Dorin ªtef Glasul Maramureºului, 11 septembrie 2008, www.glasulmaramuresului.ro Organizaþia pentru Cooperare Eco nomicã ºi Dez vol - tare (OECD) a prezentat raportul „Perspectivele migraþiei internaþionale în 2008” care examineazã tendinþele ºi pro - blemele apãrute pe piaþa muncii. Con form raportului, feno - menul migraþiei din ºi în România a fost influenþat semnificativ de aderarea þãrii la Uniunea Eu ro peanã, la 1 ianuarie 2007. La fel ca în alte þãri cu o emigraþie semnificativã, cifrele oficiale din România subevalueazã puternic numãrul celor care pãrãsesc þara. Principalele state în care au emigrat românii în 2006 ºi în 2007 au fost Italia ºi Spania. Numãrul românilor care au plecat sã lucreze cu permis de muncã în Spania, în perioadã 31 decembrie 2006 – 31 decembrie 2007, a fost de 393.000, cifrã care reprezintã aproape o triplare a numãrului muncitorilor români prezenþi în Pen in sula Ibericã. În aceste condiþii, România a devenit cea mai im por tantã þarã de origine a imigraþiei din Spania. Pentru Italia, datele indicã o dublare a numãrului de româmi rezidenþi în 2007 (în 2006 au fost 340.000 de români care munceau le gal în Peninsula Italicã). Sumele de bani expediate de emigranþi în România au continuat sã creascã în ultimii ani. În 2006 au fost expediaþi în România aproximativ 5,3 miliarde de euro, cu peste cinci la sutã mai mult decât Produsul In tern Brut al României ºi în creºtere cu 40% faþã de 2005. Pe de altã parte, fluxul de strãini în România rãmâne mod est, în pofida unei aparente creºteri a accesului în þara noastrã. Numãrul to tal al strãinilor cu permis valid de muncã s-a ridicat la 54.000 în 2006, ceea ce reprezintã doar 0,2% din totalul populaþiei. Este o creºtere uºoarã, de 8% comparativ cu 2005. Oricum, numãrul persoanelor cu permis per ma nent de muncã a crescut cu peste 50%. Principalele state care furnizeazã României forþã de muncã sunt Moldova (11.400), Turcia (6.300) ºi China (500), care au înregistrat o creºtere cuprinsã între 10 ºi 19%, în 2006. Religie ºi naþiune în sec. XXI - Congres Internaþional Renovabis 8 / 102 www.bru.ro, 12 septembrie 2008 În perioada 4-6 septembrie 2008, a avut loc la Frei - sing, Germania, cel de-al XII-lea Congres Internaþional Re - novabis, cu tema „Rupturi în Europa. Religie ºi naþiune în secolul XXI”, întâlnire la care au luat parte peste 200 de participanþi din mai multe þãri ale Europei. Scopul con gre sului a fost realizarea unui schimb de idei, atât la nivel teo logic - la nivelul clericilor, cât ºi la nivelul so cial al pro blemelor lai - cilor, cu privire la trans formãrile care au loc în Europa cen - tralã ºi de sud-est, cu ocazia intrãrilor în Uniunea Eu ro peanã. Una dintre cele mai numeroase delegaþii a fost cea din Ro - mânia, fiind for matã din greco-catolici dar ºi romano-catolici. Au fost prezenþi: PS Florentin Crihãlmeanu, Episcop de Cluj-Gherla, PS Petru Gherghel, Episcop de Iaºi, PS Vasile Bizãu, Episcop auxiliar, din Blaj, pr. Nicolae Anuºcã, di rec tor gen eral al Organizaþiei Caritas Mitropolitan Blaj, Cristi Te - glaº, econom al Eparhiei de Cluj-Gherla, pr. Andraº Marton de la Caritas Alba-Iulia º.a. „Tema acestui Congres”, a arãtat PS Florentin la întoarcerea în þarã, „a fost foarte incitantã, tocmai pentru cã relaþia dintre religie ºi naþiune a cauzat multe conflicte în istoria Europei, în timpul sec. XIX, respectiv XX. De aceea, aceste conflicte constituie încã un subiect de discuþie, atât din punct de vedere teologic, cât ºi din punct de vedere istoric, ceea ce face ca, actualmente, în diferitele pãrþi ale Europei, sã aparã grupãri care interpreteazã în mod di - ferit anumite probleme istorice. Sigur cã extinderea Uniunii Europene în aceste zone, face ca aceste probleme sã devinã ºi probleme europene. De aceea, Uniunea Eu ro peanã ºi mai cu seamã membri mai vechi ai Uniunii Europene se preocupã cum ar putea sã se rezolve aceste probleme atunci când ele îmbracã un caracter conflictual ºi care sunt modelele care ar putea fi oferite pentru ca, în acelaºi timp, sã nu se piardã identitatea acestor naþiuni, respectiv, limbaj, culturã, religie ºi alte caracteristici, dar totodatã, sã se înveþe reconcilierea ºi convieþuirea paºnicã pentru anii care urmeazã.” Despre studenþii basarabeni, cu unul de-al lor: Tu - dor Cojocaru - stu dent la Sociologie, Universitatea Bucureºti / Ion Longin Popescu For mula As, 13 septembrie 2008, www.for mula-as.ro „Cea mai im por tantã este recunoaºterea cetãþeniei ro - mâne. Se pare cã avem veºti bune în aceastã direcþie, absol - venþii basarabeni urmând, potrivit declaraþiei recente a pre ºe - dintelui Bãsescu, sã primeascã cetãþenia la cerere. Prin aceastã recunoaºtere, s-ar rezolva multe situaþii dramatice. În timp ce cetãþenia rusã se obþine, în R. Moldova, în circa un an, în România trec cinci-ºase ani pânã primeºti un rãspuns. Sunt asociaþii importante ale basarabenilor, care nu primesc rãs - puns cu anii la petiþiile trimise autoritãþilor statului român. ªi atunci, ce face absolventul basarabean Se întoarce la Chi - ºinãu, aºa cum a promis la începutul studiilor, sã se angajeze la companiile de acolo, inclusiv la cele ruseºti. Din câte ºtiu, alte cerinþe întemeiate ale studenþilor basarabeni sunt urmã - toarele: mai multe locuri la masterat, cãmine mai bune, bursa mai mare (mãrirea anunþat re cent e binevenitã, chiar dacã tot insuficientã rãmâne). Cred cã situaþia noastrã ar trebui dise - catã ºi studiatã de reprezentanþii statului român din toate perspectivele; altminteri, degeaba elaboreazã programe ºi proiecte de integrare, fãrã o cunoaºtere corectã a realitãþii. Numai studenþii ºtiu cel mai bine ce se întâmplã cu ei.” (Tu dor Cojocaru) S-a reînfiinþat lectoratul de limbã, culturã ºi civilizaþie românã la Viena Ro ma nian Global News, 15 septembrie 2008, www.rgnpress.ro Lectoratul de limbã, culturã ºi civilizaþie românã din cadrul Institutului de Romanisticã al Universitãþii din Viena a fost reînfiinþat prin semnarea, re cent, la Viena, a Protocolului de cooperare în domeniul învãþãmântului universitar ºi al culturii între Institutul Limbii Române ºi Institutul de Ro - manisticã al Universitãþii Viena. Expoziþie Marinel ªtefãnescu, în Italia / Violeta P. Popescu România liberã, 15 septembrie 2008, www.romanialibera.ro În fiecare an, în luna septembrie, localitatea Cesano Boscone, de lângã Milano, gãzduieºte un mare eveniment tradiþional, cul tural ºi ar tis tic, care reuneºte peste un milion de persoane. Manifestarea, desfãºuratã în acest an sub ge - nericul „La rãdãcinile speranþei”, este organizatã de auto -
Page 3 and 4:
BAIA MARE AN 9, NR. 4 (31) DECEMBRI
Page 5 and 6:
FAMILIA ROMÂNÃ AN 9, NR. 4 (31),
Page 7 and 8:
FAMILIA ROMÂNÃ AN 9, NR. 4 (31),
Page 9 and 10:
FAMILIA ROMÂNÃ 90 DE ANI DE LA MA
Page 11 and 12:
Page 13 and 14:
Page 15 and 16:
Page 17 and 18:
Page 19 and 20:
Page 21 and 22:
Page 23 and 24:
Page 25 and 26:
FAMILIA ROMÂNÃ FILE DE ISTORIE 23
Page 27 and 28:
Page 29 and 30:
Page 31 and 32:
Page 33 and 34:
Page 35 and 36:
Page 37 and 38:
FAMILIA ROMÂNÃ CUNUNA DE AUR A RO
Page 39 and 40: FAMILIA ROMÂNÃ CUNUNA DE AUR A RO
Page 63 and 64: FAMILIA ROMÂNÃ ACTUALITATEA ROMÂ
Page 89: FAMILIA ROMÂNÃ ACTUALITATEA ROMÂ
Page 99: 96 AN 9, NR. 4 (31), DECEMBRIE 2008
show all

2008, decembrie (PDF) - Biblioteca judeÅ£eanÄ "Petre Dulfu"

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?

2008, decembrie (PDF) - Biblioteca judeÅ£eanÄ "Petre Dulfu"