2008, decembrie (PDF) - Biblioteca judeţeană "Petre Dulfu"

FAMILIA ROMÂNÃ ACTUALITATEA ROMÂNEASCÃ 87
este foarte im por tant ca pentru pãstrarea identitãþii copiii
noºtri sã cunoascã România, ºi pentru asta niciun efort nu este
prea mare”, a spus dr. Ioan Mihai Botoº, preºedintele aso -
ciaþiei. „Luna trecutã, patru studenþi au fost în Deltã, la
Sulina, unde au avut fericita ocazie de a se întâlni cu pre -
ºedintele Traian Bãsescu. Bucuria lor a fost mare, mai ales cã
unul dintre ei a sunat acasã pe telefonul mobil, iar pre -
ºedintele a avut bunãvoinþa de a-i saluta pãrinþii. O altã grupã
de 40 de elevi au fost la Nãvodari, iar în aceastã sãptãmânã
am dus 35 de copii la Eforie Sud.” Din câte am aflat de la dr.
Ioan M. Botoº, pe lângã organizarea vacanþei copiilor, în
aceste luni de varã Asociaþia „Dacia” a avut o activitate
bogatã, de strângere a relaþiilor cu organizaþiile din þara
mamã. Re cent, la invitaþia Asociaþiei „Morãriþa”, un grup de
67 persoane au fost la Oradea ºi Bãile Fe lix ºi au vizitat
obiective turistice din Bihor. Experienþele trãite ºi aventurile
copiilor vor povesti chiar ei în urmãtorul numãr al revistei
„Apºa”, gazeta re gionalã social-politicã ºi cul turalã publi catã
de Uniunea Re gionalã a Românilor din Transcarpatia „Dacia”,
al cãrui redactor ºef este acelaºi dr. Ioan Mihai Botoº.
Interviu de 5 min ute/ Presa ºi ce îi preseazã pe
românii din Transcarpatia / Florentin Nãsui
Graiul Maramureºului, 25 au gust 2008, www.graiul.ro
În ce priveºte presa româneascã în Transcarpatia,
pentru noi românii care am fondat publicaþiile în limba ro -
mânã ºi care ne luptãm pentru pãstrarea lor scopul prin ci pal a
fost acela de a renaºte românismul, istoria ºi tradiþia noastrã,
de pãstrare ºi cultivare a limbii, fãrã a folosi critica nici la
nivel româno-român, dar nici la nivel româno-ucrainean, care
am prevãzut cã nu va aduce nici un folos neamului. Periodicul
Apºa a ajuns la numãrul 50, adicã 50 de mii de exemplare care
s-au distribuit gratuit, care au costat 12 mii dolari. De la
primul numãr, din 2001 ºi pînã acum, Apºa a jucat un rol im -
por tant în renaºterea românismului , a ideii de a fi român ºi,
cu atît mai mult, ne-a ajutat la mai buna noastrã cunoaºtere
prin popularizarea activitãþilor noastre culturale. Chiar dacã
are doar 4 pagini, Apºa s-a rãspîndit nu numai printre românii
din Ucraina, dar ajuns ºi în România sau alte þãri din lume,
unde locuiesc români. (Ion M. Botoº, preºedinte al Uniunii
Regionale a Românilor din Transcarpatia „Dacia”)
Limba românã, vãzutã ca o cenuºãreasã în
Republica Moldova / M. N.
Ziua, 28 au gust 2008, www.ziua.ro
Intelectualitatea din Republica Moldova condamnã, în
mare parte, minimalizarea rolului limbii române peste Prut ºi
nerecunoaºterea de cãtre autoritãþi a denumirii corecte a
limbii nici dupã aproape 20 de ani de la declararea limbii române
drept limba oficialã în Republica Moldova, la 31 au gust 1989.
În Republica Moldova, limba românã este astãzi aceeaºi
cenuºãreasã care a fost de-a lungul anilor, deoarece este
nerecunoscutã de putere ºi plânsã de cei de jos, a declarat
pentru Agerpres academicianul Dumitru Matcovschi, scriitor,
unul din liderii Miºcãrii de Eliberare Naþionalã din Republica
Moldova de la finele secolului trecut.
Situaþia nu s-a schimbat faþã de 1989-1991, perioada
în care Republica Moldova mai era parte com po nentã a fostei
URSS: aceleaºi persoane, pentru care declararea inde pen -
denþei Republicii Moldova a constituit „o zi neagrã”, sunt la
putere; limba românã este minimalizatã, iar susþinãtorii ei
marginalizaþi ºi au de caºtigat doar profitorii, a declarat
Matcovschi.
„Unicul lucru pe care-l putem face este lupta, ori lupta
a fost întotdeauna frumoasã”, a menþionat el. ªi preºedintele
Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, Mihai Cimpoi,
acuzã marginalizarea limbii române peste Prut. Limba rusã
încã a rãmas foarte in flu entã în anumite sfere ºi doar în
instituþiile de învãþãmânt su pe rior limba românã a ocupat
locul cuvenit. „Dacã intrãm în Europa, trebuie sã intrãm cu
limba românã pusã la punct”, spune Cimpoi.
Crucea de bronz pentru o educatoare româncã
Ro ma nian Global News, 31 au gust 2008,
www.rgnpress.ro
Ministerul Învãþãmântului ºi Culturii Maghiare a pre -
miat re cent mai mulþi oameni de artã, culturã ºi învãþãmânt
din Ungaria. Dr. Hiller Istvan, ministrul învãþãmântului ºi
culturii maghiare, însãrcinat de preºedintele Ungariei, dr.
Solyom Laszlo, a înmânat distincþiile, printre premiati numã -
rându-se ºi Cornelia Taga, directoarea la pensie a grãdiniþei
româneºti din Jula. Potrivit corespondentului Ro ma nian Glo -
bal News, aceasta a fost distinsã cu crucea de bronz a Repu -
blicii Ungare, drept recunoºtinþã pentru activitatea ºi munca
sa ped a gogicã depusã de-a lungul a aproape patru decenii.
De Ziua Limbii a fost furat tricolorul /
Mariana Raþã
Jurnal de Chiºinãu, 2 septembrie 2008, www.jurnal.md
Singurul tri color românesc expus duminicã în Piaþa
Marii Adunãri Naþionale (PMAN) unde se sãrbãtorea Ziua
Limbii Române a fost confiscat de poliþiºti îmbrãcaþi în civil,
iar unul dintre tinerii care au încercat sã se opunã acestui
sechestru a fost reþinut, þinut în arest pânã ieri dimineaþã, iar
apoi dus în faþa instanþei de judecatã.
Deºi incidentul de duminicã s-a produs sub privirile a
zeci de persoane venite în PMAN sã sãrbãtoreascã Ziua Lim -
bii, Vasile Olaru, ºef-ad junct al Direcþiei Ordine Pub licã din
cadrul Comisariatului Gen eral de Poliþie, martor ºi el al
incidentului, afirmã cã nu ºtie nimic despre dispariþia miste -
rioasã a tricolorului.
Moldova, pe agenda Consiliului Eu ro pean din
octombrie / Romulus Georgescu
Evenimentul zilei, 3 septembrie 2008, www.evz.ro
„Consiliul Eu ro pean din luna octombrie va avea pe
ordinea de zi ºi un punct dis tinct referitor la problematica
Republicii Moldova”, a anunþat luni seara, (1 sept., n.r.) la
Bruxelles, preºedintele Traian Bãsescu.
El a susþinut cã a obþinut aceastã promisiune chiar de
la Nicolas Sarkozy, preºedintele în exerciþiu al Uniunii Eu -
ropene (UE). ªeful statului a fãcut aceste declaraþii într-o
conferinþã de presã, în care a prezentat concluziile Consiliului
Eu ro pean extraordinar dedicat Georgiei.
Traian Bãsescu con siderã cã revine pãrþii române res -
pon sabilitatea ca, în urmãtoarea perioadã, sã analizeze aspi -
raþiile Republicii Moldova.
Preºedintele a explicat ºi modul în care România va
pregãti reuniunea de luna viitoare. „Sarcina noastrã în pe -
rioada urmãtoare este sã discutãm cu Chiºinãul, sã vedem
care sunt aspiraþiile lor de la o dezbatere pe tema Moldovei, în
Consiliul Eu ro pean”, a explicat ºeful statului.
El a precizat cã va încerca sã vorbeascã pe aceastã
temã ºi cu omologul sãu moldovean, Vladi mir Voronin. „A fost
o presiune româneascã ºi un ideal aproape la fiecare Consiliu
de când am devenit membri ai UE. Indiferent de temã revenim
la Moldova”, a reamintit Bãsescu. „Noi avem obligaþia sã ne
continuãm pionieratul, mai ales cã suntem þara care susþine de
doi ani ca Moldova sã fie încadratã în pachetul Balcanii de
Vest, deºi are altã poziþie geograficã, sã nu fie abandonatã
pentru o even tualã integrare cu Ucraina”, a explicat ºeful
statului.