2008, decembrie (PDF) - Biblioteca judeÅ£eanÄ "Petre Dulfu"

More documents

Recommendations

Info

86 AN 9, NR. 4 (31), DECEMBRIE 2008 FAMILIA ROMÂNÃ brudja” – tineret din Silistra, Bul garia, Ansamblul folcloric „Braniºlav Nuºit” din ªarbanovaci, Ser bia, precum ºi din judeþele Mureº, Galaþi ºi Ialomiþa. Aripi spre cer – expoziþie româneascã la Lisabona Ro ma nian Global News, 11 au gust 2008, www.rgnpress.ro Lisabona va inaugura, marþi, 12 au gust, expoziþia itin - er antã de icoane ºi fresce ortodoxe intitulatã „Aripi spre Cer”, în cel de-al treilea spaþiu cul tural ales la Lisabona. Dupã succesul obþinut în precedentele locaþii, Biblioteca Ope - raria Oeirense ºi Muzeul Naþional de Arheologie, expoziþia, însoþitã de ateliere de creaþie ale artiºtilor plastici Ioan ºi Camelia Popa, va putea fi vizitatã în catedrala cen tralã din capitala portughezã, Se de Lisboa. Aceastã expoziþie va con - stitui o ocazie excelentã de a marca o prezenþã ar tis ticã ro - mâneascã, oferind publicului portughez, dar ºi turiºtilor din perioada estivalã (spaþiile expoziþionale aflându-se în impor - tante puncte turistice) posibilitatea unei cunoaºteri apro fun - date a acestui domeniu spe cific al artei sacre din Europa rãsãriteanã. În plus, lucrãrile expuse, de o calitate ar tis ticã indubitabilã, vor constitui premizele unui di a log intercultural în spiritul unei profunde comuniuni artistice. Ioan ºi Camelia Popa, specializaþi în arta mon u men - talã religioasã, sunt absolvenþi ai Facultãþii de Arte Dec o ra - tive ºi De sign a Universitãþii de Artã Nicolae Grigorescu din Bucureºti, cu expoziþii personale ºi de grup încã din 1994, atât în þarã cât ºi în Italia, Franþa, Ser bia. Dintre lucrãrile lor cele mai semnificative menþionãm Biserica Spitalului de Copii Grigore Alexandrescu (2006-2007), Biserica Parohialã Aiud – scena timpan ex te rior (2004), Iconostasul Bisericii Parohiale Costeºti (Gorj - 2001), Biserica Parohialã Lunca Ampoiþei (Alba-1998/99), Iconostasul Mitropoliei Ortodoxe Romane pentru Germania ºi Europa Cen tralã, Nurnberg, Ger mania (2001), Altarul Paraclisului Bisericii Sf. Napa ºi Catedrala Sf. Napa, din Limassol, Cipru (2003 si 2005), Baptiserul Bisericii Parohiale Santa Maria dell’Immacolata Monte S. Angelo (2002), Baptiserul Bisericii Parohiale Santa Maria del Car mine ºi Baptiserul Bisericii Parohiale San Giuseppe din Manfredonia, (2002), Capela Sanctuariului San Michele sul Gargano, Monte S. Angelo – Foggia, (2003), Baptiserul Bisericii Parohiale Spiri to Santo, Manfredonia, Bari (2004), Altarul Bisericii Parohiale SS. Crociffiso, Barleta, Bari (2005-2006), Altarul Bisericii Parohiale SS. Redemptore, Manfredonia, Italia (2006). Românii din strãinãtate nu înþeleg votul uninominal Informaþia zilei, 11 au gust 2008, www.informatia-zilei.ro Asociaþia Românilor din Italia va începe strângerea de semnãturi pentru modificarea legii votului uninominal. Ro - mânii din Italia, care nu înþeleg votul uninominal, susþin cã noua lege le permite sã voteze numai celor cu domiciliul în strãinãtate aflaþi pe listele electorale. Ei so licitã ca legea sã menþioneze ºi posibilitatea de vot prin corespondenþã pentru toþi românii rezidenþi în strãinãtate. Subiectul a fost discutat ºi cu preºedintele Traian Bãsescu, în timpul vizitei acestuia la Roma. Românii din Italia sperã ca iniþiativa lor sã fie susþinute de ONG-uri ºi de alte asociaþii ale românilor din strãinãtate. Basarabia ºi românii din jurul României ar putea avea reprezentanþi în Parlamentul de la Bucureºti Ro ma nian Global News, 13 au gust 2008, www.rgnpress.ro Clasa pol i ticã de la Bucureºti cautã deja candidaþi pentru colegiul 2 uninominal, desemnat pentru românii din spaþiul extracomunitar. Colegiul este for mat din þãrile euro - pene care nu fac parte din UE (Basarabia, Ucraina, Rusia, Ser bia). Pentru prima datã în istoria democraþiei româneºti, românii din afara frontierelor va avea reprezentanþi în Parla - ment. Este vorba de alegerea a patru deputaþi ºi doi senatori pentru 6 milioane de români care trãiesc în afara graniþelor. Al bum românesc la Vidin / G.D. Ziua, 13 au gust 2008, www.ziua.ro Volumul „Românii din jurul României în imagini”, realizat de profesorul Vasile ªoimaru a fost lansat duminicã (10 aug. n.r.) printre românii din Bul garia, la Vidin. Lansarea a fost organizatã de Uniunea Tinerilor Etnici Români din Bul - garia „AVE” ºi de Centrul Cul tural Român din Vidin. Vo - lumul lansat la sud de Dunãre conþine imagini ale românilor care trãiesc în afara României realizate de profesorul de la Ac a de mia de ªtiinþe Economice din Chiºinãu Vasile ªoimaru, în cursul, cãlãtoriilor prin satele româneºti din Caucaz pânã în Istria. Albumul fotografic a fost realizat cu mijloace proprii, fãrã ajutorul instituþiilor ded i cate sprijinirii românilor din afara graniþelor. 70 de bãimãreni la cel mai mare fes ti val al tineretului din Europa / Anca Goja Graiul Maramureºului, 13 au gust 2008, www.graiul.ro 70 de tineri bãimãreni au participat, în perioada 3-9 au gust, la ediþia a doua a celui mai mare fes ti val pentru tineret din Europa, organizat de YMCA Eu rope ºi intitulat “Real Life”. La fel ca prima ediþie, organizatã în anul 2003, ºi aceasta a avut loc în Praga, capitala Republicii Cehe, unde s-au reunit 7.500 de tineri din toatã lumea (Europa, Af rica, SUA, Can ada, Mexic ºi Brazilia), dintre care 500 din Ro mânia, þara noastrã fiind a doua, dupã Norvegia, ca numãr de par - ticipanþi. [...] „Standul României a fost unul dintre cele mai vizitate” povesteºte Alina Pop, preºedintele YMCA Baia Mare. Bãimarean, profesor în China / Nicolae Teremtuº Gazeta de Maramureº, 18 au gust 2008, www.gazetademaramures.ro Cosmin Andron este un bãimãrean super calificat, cu masterate ºi doc tor ate, stabilit în îndepãrtata Chinã. A vizitat jumãtate din globul pãmântesc. Este însetat de cunoaºtere, ºtie mai multe lim bi de circulaþie internaþionalã, dar nu îi place mâncarea chinezeascã. Un dascãl ce predã pe meridianele lumii ºi duce cuminþenia maramureºeanã pe unde îl poartã dorul cunoaºterii. Nãscut în Baia Mare, în 1976. A fãcut Liceul în mu - nicipiul de pe Sãsar ºi studii universitare la UBB Cluj-Na - poca, facultatea de Filosofie. Masterat la UBB ºi doctorat în Londra. Dupã mai mulþi ani de predat la o universitate englezã se sta bileºte, în 2004, în China, unde predã la o ºcoalã inter - naþionalã. „Din 2004, am predat la o Universitate, catedrã inter - naþionalã, din Shang hai, dupã care m-am mutat la o ºcoalã Internaþionalã în zona Hong-Kong. [...] A fost o oportunitate de a lucra într-o þarã în care totul se miºcã, aflatã într-o creºtere socio-eco nomicã formidabilã. Am fost oarecum o bo - sit de Europa, de Anglia, ºi mi-am dorit ceva nou. S-a ivit aceastã provocare, în urmã cu patru ani.” Copiii din dreapta Tisei îºi petrec vacanþa de varã în România / Ioan J. Popescu Informaþia zilei, 22 au gust 2008, www.informatia-zilei.ro Prin efortul Asociaþiei „Dacia” din Apºa de Jos, U - craina, copiii din dreapta Tisei ºi-au petrecut vacanþa la malul Mãrii Negre, la Sulina, Nãvodari ºi Eforie Sud. „Con sider cã
FAMILIA ROMÂNÃ ACTUALITATEA ROMÂNEASCÃ 87 este foarte im por tant ca pentru pãstrarea identitãþii copiii noºtri sã cunoascã România, ºi pentru asta niciun efort nu este prea mare”, a spus dr. Ioan Mihai Botoº, preºedintele aso - ciaþiei. „Luna trecutã, patru studenþi au fost în Deltã, la Sulina, unde au avut fericita ocazie de a se întâlni cu pre - ºedintele Traian Bãsescu. Bucuria lor a fost mare, mai ales cã unul dintre ei a sunat acasã pe telefonul mobil, iar pre - ºedintele a avut bunãvoinþa de a-i saluta pãrinþii. O altã grupã de 40 de elevi au fost la Nãvodari, iar în aceastã sãptãmânã am dus 35 de copii la Eforie Sud.” Din câte am aflat de la dr. Ioan M. Botoº, pe lângã organizarea vacanþei copiilor, în aceste luni de varã Asociaþia „Dacia” a avut o activitate bogatã, de strângere a relaþiilor cu organizaþiile din þara mamã. Re cent, la invitaþia Asociaþiei „Morãriþa”, un grup de 67 persoane au fost la Oradea ºi Bãile Fe lix ºi au vizitat obiective turistice din Bihor. Experienþele trãite ºi aventurile copiilor vor povesti chiar ei în urmãtorul numãr al revistei „Apºa”, gazeta re gionalã social-politicã ºi cul turalã publi catã de Uniunea Re gionalã a Românilor din Transcarpatia „Dacia”, al cãrui redactor ºef este acelaºi dr. Ioan Mihai Botoº. Interviu de 5 min ute/ Presa ºi ce îi preseazã pe românii din Transcarpatia / Florentin Nãsui Graiul Maramureºului, 25 au gust 2008, www.graiul.ro În ce priveºte presa româneascã în Transcarpatia, pentru noi românii care am fondat publicaþiile în limba ro - mânã ºi care ne luptãm pentru pãstrarea lor scopul prin ci pal a fost acela de a renaºte românismul, istoria ºi tradiþia noastrã, de pãstrare ºi cultivare a limbii, fãrã a folosi critica nici la nivel româno-român, dar nici la nivel româno-ucrainean, care am prevãzut cã nu va aduce nici un folos neamului. Periodicul Apºa a ajuns la numãrul 50, adicã 50 de mii de exemplare care s-au distribuit gratuit, care au costat 12 mii dolari. De la primul numãr, din 2001 ºi pînã acum, Apºa a jucat un rol im - por tant în renaºterea românismului , a ideii de a fi român ºi, cu atît mai mult, ne-a ajutat la mai buna noastrã cunoaºtere prin popularizarea activitãþilor noastre culturale. Chiar dacã are doar 4 pagini, Apºa s-a rãspîndit nu numai printre românii din Ucraina, dar ajuns ºi în România sau alte þãri din lume, unde locuiesc români. (Ion M. Botoº, preºedinte al Uniunii Regionale a Românilor din Transcarpatia „Dacia”) Limba românã, vãzutã ca o cenuºãreasã în Republica Moldova / M. N. Ziua, 28 au gust 2008, www.ziua.ro Intelectualitatea din Republica Moldova condamnã, în mare parte, minimalizarea rolului limbii române peste Prut ºi nerecunoaºterea de cãtre autoritãþi a denumirii corecte a limbii nici dupã aproape 20 de ani de la declararea limbii române drept limba oficialã în Republica Moldova, la 31 au gust 1989. În Republica Moldova, limba românã este astãzi aceeaºi cenuºãreasã care a fost de-a lungul anilor, deoarece este nerecunoscutã de putere ºi plânsã de cei de jos, a declarat pentru Agerpres academicianul Dumitru Matcovschi, scriitor, unul din liderii Miºcãrii de Eliberare Naþionalã din Republica Moldova de la finele secolului trecut. Situaþia nu s-a schimbat faþã de 1989-1991, perioada în care Republica Moldova mai era parte com po nentã a fostei URSS: aceleaºi persoane, pentru care declararea inde pen - denþei Republicii Moldova a constituit „o zi neagrã”, sunt la putere; limba românã este minimalizatã, iar susþinãtorii ei marginalizaþi ºi au de caºtigat doar profitorii, a declarat Matcovschi. „Unicul lucru pe care-l putem face este lupta, ori lupta a fost întotdeauna frumoasã”, a menþionat el. ªi preºedintele Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, Mihai Cimpoi, acuzã marginalizarea limbii române peste Prut. Limba rusã încã a rãmas foarte in flu entã în anumite sfere ºi doar în instituþiile de învãþãmânt su pe rior limba românã a ocupat locul cuvenit. „Dacã intrãm în Europa, trebuie sã intrãm cu limba românã pusã la punct”, spune Cimpoi. Crucea de bronz pentru o educatoare româncã Ro ma nian Global News, 31 au gust 2008, www.rgnpress.ro Ministerul Învãþãmântului ºi Culturii Maghiare a pre - miat re cent mai mulþi oameni de artã, culturã ºi învãþãmânt din Ungaria. Dr. Hiller Istvan, ministrul învãþãmântului ºi culturii maghiare, însãrcinat de preºedintele Ungariei, dr. Solyom Laszlo, a înmânat distincþiile, printre premiati numã - rându-se ºi Cornelia Taga, directoarea la pensie a grãdiniþei româneºti din Jula. Potrivit corespondentului Ro ma nian Glo - bal News, aceasta a fost distinsã cu crucea de bronz a Repu - blicii Ungare, drept recunoºtinþã pentru activitatea ºi munca sa ped a gogicã depusã de-a lungul a aproape patru decenii. De Ziua Limbii a fost furat tricolorul / Mariana Raþã Jurnal de Chiºinãu, 2 septembrie 2008, www.jurnal.md Singurul tri color românesc expus duminicã în Piaþa Marii Adunãri Naþionale (PMAN) unde se sãrbãtorea Ziua Limbii Române a fost confiscat de poliþiºti îmbrãcaþi în civil, iar unul dintre tinerii care au încercat sã se opunã acestui sechestru a fost reþinut, þinut în arest pânã ieri dimineaþã, iar apoi dus în faþa instanþei de judecatã. Deºi incidentul de duminicã s-a produs sub privirile a zeci de persoane venite în PMAN sã sãrbãtoreascã Ziua Lim - bii, Vasile Olaru, ºef-ad junct al Direcþiei Ordine Pub licã din cadrul Comisariatului Gen eral de Poliþie, martor ºi el al incidentului, afirmã cã nu ºtie nimic despre dispariþia miste - rioasã a tricolorului. Moldova, pe agenda Consiliului Eu ro pean din octombrie / Romulus Georgescu Evenimentul zilei, 3 septembrie 2008, www.evz.ro „Consiliul Eu ro pean din luna octombrie va avea pe ordinea de zi ºi un punct dis tinct referitor la problematica Republicii Moldova”, a anunþat luni seara, (1 sept., n.r.) la Bruxelles, preºedintele Traian Bãsescu. El a susþinut cã a obþinut aceastã promisiune chiar de la Nicolas Sarkozy, preºedintele în exerciþiu al Uniunii Eu - ropene (UE). ªeful statului a fãcut aceste declaraþii într-o conferinþã de presã, în care a prezentat concluziile Consiliului Eu ro pean extraordinar dedicat Georgiei. Traian Bãsescu con siderã cã revine pãrþii române res - pon sabilitatea ca, în urmãtoarea perioadã, sã analizeze aspi - raþiile Republicii Moldova. Preºedintele a explicat ºi modul în care România va pregãti reuniunea de luna viitoare. „Sarcina noastrã în pe - rioada urmãtoare este sã discutãm cu Chiºinãul, sã vedem care sunt aspiraþiile lor de la o dezbatere pe tema Moldovei, în Consiliul Eu ro pean”, a explicat ºeful statului. El a precizat cã va încerca sã vorbeascã pe aceastã temã ºi cu omologul sãu moldovean, Vladi mir Voronin. „A fost o presiune româneascã ºi un ideal aproape la fiecare Consiliu de când am devenit membri ai UE. Indiferent de temã revenim la Moldova”, a reamintit Bãsescu. „Noi avem obligaþia sã ne continuãm pionieratul, mai ales cã suntem þara care susþine de doi ani ca Moldova sã fie încadratã în pachetul Balcanii de Vest, deºi are altã poziþie geograficã, sã nu fie abandonatã pentru o even tualã integrare cu Ucraina”, a explicat ºeful statului.
Page 3 and 4:
BAIA MARE AN 9, NR. 4 (31) DECEMBRI
Page 5 and 6:
FAMILIA ROMÂNÃ AN 9, NR. 4 (31),
Page 7 and 8:
FAMILIA ROMÂNÃ AN 9, NR. 4 (31),
Page 9 and 10:
FAMILIA ROMÂNÃ 90 DE ANI DE LA MA
Page 11 and 12:
Page 13 and 14:
Page 15 and 16:
Page 17 and 18:
Page 19 and 20:
Page 21 and 22:
Page 23 and 24:
Page 25 and 26:
FAMILIA ROMÂNÃ FILE DE ISTORIE 23
Page 27 and 28:
Page 29 and 30:
Page 31 and 32:
Page 33 and 34:
Page 35 and 36:
Page 37 and 38: FAMILIA ROMÂNÃ CUNUNA DE AUR A RO
Page 63 and 64: FAMILIA ROMÂNÃ ACTUALITATEA ROMÂ
Page 87: FAMILIA ROMÂNÃ ACTUALITATEA ROMÂ
Page 99: 96 AN 9, NR. 4 (31), DECEMBRIE 2008
show all

2008, decembrie (PDF) - Biblioteca judeÅ£eanÄ "Petre Dulfu"

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?

2008, decembrie (PDF) - Biblioteca judeÅ£eanÄ "Petre Dulfu"