2008, decembrie (PDF) - Biblioteca judeţeană "Petre Dulfu"

FAMILIA ROMÂNÃ ACTUALITATEA ROMÂNEASCÃ 85
Revista presei: mass-me dia despre români
august-noiembrie 2008
Laviniu ARDELEAN
Simona DUMUÞA
Limba românã, pe cale de dispariþie în Moldova /
Cristina Dobreanu
România liberã, 6 au gust 2008, www.romanialibera.ro
În Republica Moldova, numãrul celor care pre ferã sã
înveþe mai degrabã limba rusã decât româna creºte alarmant,
potrivit ultimului sondaj Gal lup fãcut pe aceastã temã în
statele ex-sovietice. Astfel, într-un sigur an, numãrul celor
care opteazã pentru rusã în locul limbii materne a crescut cu
aproape 15 procente. Explicaþiile pentru amploarea pe care o
ia limba rusã în Republica Moldova pornesc de la faptul cã
aceasta a devenit o necesitate în viaþa de zi cu zi din cauza
politicii de rusificare.
Limba rusã câºtigã teren în faþa limbii române în Re -
publica Moldova, aratã un sondaj Gal lup dat publicitãþii re -
cent. Cu toate cã numãrul vorbitorilor de limbã rusã a scãzut
dupã destrãmarea Uniunii Sovietice, potrivit anchetei socio -
logice, numãrul românilor de peste Prut care pre ferã sã înveþe
mai degrabã limba rusã decât româna înregistreazã una
dintre cele mai mari creºteri în rândul populaþiilor þãrilor
spaþiului ex-sovietic. Astfel, dacã în 2006 numai 27% din
basarabeni socoteau învãþarea limbii ruse mai im por tantã, în
2007 numãrul acestora a crescut ridicându-se la 39% în
totalul populaþiei.
Românii au contribuit la dezvoltarea oraºelor
spaniole / Laura Chiva
Adevãrul, 6 au gust 2008, www.adevarul.ro
În ultimii cinci ani, imigranþii din Spania au contribuit
la extinderea multor oraºe ºi municipii, con form Anuarului
Eco nomic Spaniol din 2008, realizat de grupul „La Caixa”.
Con form acestei publicaþii, care analizeazã evoluþia popu -
laþiei spaniole între 2002 ºi 2007, 19 dintre cele 32 de oraºe, a
cãror dezvoltare a fost înlesnitã de imigranþi, se aflã pe Coasta
Mediteranã, patru pe coasta at lan ticã ºi restul - în interiorul
peninsulei. Însã, oraºele care au înregistrat cea mai mare
creºtere a numãrului de imigranþi, în spe cial români, au fost
cele de la periferia Madridului. Rivas-Vaciamadrid este loca -
litatea în care populaþia a crescut cu 66,6% în ultimii cinci ani
(aproximativ 10.000 de români din totalul populaþiei de
59.298), iar în Valdemoro, populaþia s-a mãrit cu 55,7%
(aproape 5.000 dintre cei 49.132 de locuitori sunt români).
Localitãþile Las Rozas, Parla, Majadohanda ºi San Sebastian
de los Reyes, din Comunitatea Ma drid, au avut creºteri mai
puþin semnificative. Benalmadena, provincia Malaga este
unul dintre municipiile în care creºterea numãrului populaþiei
a fost foarte im por tantã (cu 43,3% mai mulþi locuitori) ca ºi
oraºele Roquetas de Mar (39,9%) ºi El Ejido (36,9%), din
provincia Almeria.
Un originar din România coordoneazã transportul
pub lic din New York
Ro ma nian Global News, 6 au gust 2008,
www.rgnpress.ro
Mi chael Horodniceanu, ex pert în transporturi publice,
a fost numit re cent preºedinte al „Cap i tal Con struc tion Com -
pany” din New York , instituþia care con duce sistemul de
transporturi publice în metropolã, a anunþat Autoritatea
pentru Trans port Met ro pol i tan newyorkez (MTA), informeazã
Prompt Me dia, preluat de Ro ma nian Global News. [...] Dr.
Horodniceanu – nãscut în România, de unde a plecat în Is rael
înainte de a ajunge în Statele Unite – a fost preºedintele
consiliului de conducere al Grupului amer i can Urbitran între
1980-1986 ºi din 1990 pânã în iulie 2008. Grupul Urbitran a
fost iniþial o firmã newyorkezã specializatã în probleme de
inginerie. Sub conducerea lui Horodniceanu, ea ºi-a extins
activitatea de la o companie cu 70 angajaþi ºi o cifrã de afaceri
de 6,5 milioane dolari în 1990, a ajuns la un per sonal multi -
disciplinar de 200 persoane ºi venituri anuale care depãºesc
36 milioane dolari.
Între 1986 ºi 1990, Horodniceanu a funcþionat ca îm -
pu ternicit al oraºului New York pentru supravegherea pro -
gramului de construcþii ºi conducere a celui mai mare sistem
de parcare din USA cu mai mult de 75.000 spaþii de parcare, în
valoare de patru miliarde dolari.
Un ierarh ortodox, declarat erou al evreilor /
Mirela Corlãþan
Cotidianul, 6 au gust 2008, www.cotidianul.ro
Mitropolitul Bucovinei din perioada 1940-1945, ÎPS
Tit Simedrea, va fi al 56-lea român care va fi onorat de statul
Is rael cu titlul de „Drept între Popoare“ pe baza unui dosar ce
se aflã acum pentru analizã la Autoritatea Martirilor Holo -
caustului ºi a Comemorãrii Eroilor „Yad Vashem“ de la
Ierusalim. Meritul mitropolitului de la Cernãuþi, susþinut de
mai mulþi supravieþuitori evrei, este acela de a-ºi fi folosit
influenþa ºi chiar riscat poziþia ºi libertatea pentru a salva mai
multe persoane în perioada Holocaustului. In de pend ent de
dosarul de la Yad Vashem, Centrul de Istorie a Evreilor din
cadrul Federaþiei Comunitãþilor Evreieºti din România a
desco perit re cent documente de arhivã care întãresc imaginea
de „salvator“ a ÎPS Tit Simedrea.
400 de artiºti populari români din þarã ºi din jurul
graniþelor la Festivalul Naþional al Tradiþiilor
Populare
Institutul Cul tural Român, www.icr.ro
Timp de ºase zile, aproape 400 de artiºti populari
români din þarã ºi din jurul graniþelor ºi-au demonstrat mã -
iestria la unul dintre cele mai importante festivaluri ale tra -
diþiilor populare organizat în România.
În perioada 4 - 10 au gust 2008 s-a desfãºurat la Sibiu
cea de-a ºaptea ediþie a Festivalului Naþional al Tradiþiilor
Populare, eveniment organizat de Institutul Cul tural Român,
prin Direcþia Români din Afara Þãrii, în parteneriat cu Com -
plexul Naþional Muzeal „ASTRA” Sibiu ºi cu sprijinul Cen -
trului Naþional pentru Conservarea ºi Promovarea Culturii
Tradiþionale, Ministerului Culturii ºi Cultelor ºi al Consiliului
Judeþean Sibiu.
La ediþia din acest au participat reprezentanþi autentici
ai tradiþiilor populare din comunitãþile româneºti din jurul
graniþelor: Corul „Dragoº-Vodã” ºi Ansamblul „Mugu re -
lul”din zona Cernãuþi, Ucraina, Ansamblul folcloric „Do -