2008, decembrie (PDF) - Biblioteca judeţeană "Petre Dulfu"

FAMILIA ROMÂNÃ ACTUALITATEA ROMÂNEASCÃ 83
valenþe demiurgice, piatra - sursã primarã a apei, curgere ºi încremenire în
acelaºi timp: Izvor, Fluid, Însemn pentru fluid, Petrecere, Curgere. Iar curg erea
apei ilustreazã tre cerea timpului: Totul curge, Eterna trecere, Panta rhei. ªi pentru
cã asta încã nu îi este îndeajuns, împinge mai departe graniþele cu Izvorul visului.
El transpune în piatrã, marmurã, gips, lemn sau în combinaþii su gestive
de materiale, noþiuni dintre cele mai ab stracte, face lumea ideilor vizibilã, gã -
sind exprimãri plastice adecvate pentru curgerea timpului, pentru luminã,
pentru echilibru, pentru interogaþiile asupra destinului ome nesc. Artistul pre -
sarã lumea cu semne: Însemn pentru rugã, Însemn pentru lacrimã, Însemn
pentru jertfã ºi o þine în echi libru: Cumpãna, Cumpãna vremilor, Cumpãna
timpului, Cum pãna apelor, Cum pãna cerului, fãcând trimitere la straturi ar -
haice, la rãdãcini ºi la religiozitatea fi ltratã prin acestea: Luminã – Al tar, Lu -
minã interioarã, Rugã – Al tar, Al tar,
Trepte - Al tar, Loc pentru reculegere, Al -
tar ofrandã. Cu înaltã mãiestrie ºi ra finatã
discreþie, sculp torul îºi omagiazã rã dã -
Tentaþia volumului
cinile în tot ceea ce întreprinde: Piatra de
hotar are ca rac teristicile sacre ale Alta -
relor ºi lumea este þinutã în echilibru de cum penele fântânilor. Nu lipseºte din
op era sa istoria, ca sursã de inspiraþie în realizarea unor memorabile por tre te:
Deceneu, Decebal, In memoriam 1784, Bãlcescu, Gheorghe ªincai, Mihai
Eminescu...
Traian Moldovan este stãpânul unui univers ar tis tic unitar ºi com plex, cu
rãdãcini robuste, care oferã o po sibilã vari antã de ordonare a lumii, con ferindu-i
echilibru în permanenta curgere. Îngemãnarea gândului cu piatra scoate în
evidenþã unitatea în diversitate, scânteia care le leagã pe toate, sufletul lumii,
locul privilegiat al eliberãrii de materie prin rugã. Op era lui poate fi bine
definitã prin titlurile metaforice ale sculpturilor sale: Mesaj printr-o oglindã
Umbrã
magicã, Fereastrã deschisã, Tentaþia volumului, Urmã în timp imaginar.
O sutã de ani de la naºterea pictorului
Niculiþã Pop
Mãrturisiri de la strãnepoata artistului, lector univ. dr. Ramona Novicov, critic de artã
Iosif POPA
Primãria municipiului Beiuº, mai ex act primarul
aces tuia, economistul Silviu Odovasian, a avut lãudabila
iniþiativã de a organiza împreunã cu secþia din localitate a
Muzeului Þãrii Criºurilor, o suitã de man i festãri me -
moriale dedicatã împlinirii a o sutã de ani de la naºterea
pictorului ºi profe sorului bihorean Niculiþã Pop. Au fost
prezenþi oameni de culturã, cunoscuþi ºi foºti elevi ai
artistului.
Periplul omagial a început la Cimitirul din Deal,
lângã mormântul unde îºi doarme somnul de veci sãr -
bãtoritul. În acest loc s-a desfãºurat o slujbã ecumenicã,
au fost depuse coroane ºi jerbe de flori, iar portretul sãu
înãlþat pe o troiþã, a strãlucit printre cele o sutã de lu -
mânãri care au împrejmuit mormântul. În aceastã am -
bianþã au rostit cuvinte elogioase primarul localitãþii, ca
de altfel ºi prof. Ioan Dãrãbãneanu, unul din foºtii sãi
elevi.
Man i festãrile au continuat apoi la Cercul Militar
din Beiuº, unde domnul Simion Suciu, cunoscut cineast
amator, a proiectat un film documentar, de la vernisajul
expoziþiei de lucrãri ale lui Niculiþã Pop, organizatã la
Muzeul de Artã din Cluj-Napoca, film care, în treacãt fie
spus, ne aminteºte ºi despre numeroase alte personalitãþi
ale artei plastice ro mâ neºti, prezentate la momentul
înfãþiºat, dar care nici ei, din pãcate, nu mai sunt printre
noi. Tot aici actorul Emil Saiciuc a recitat poezii de Radu