2008, decembrie (PDF) - Biblioteca judeţeană "Petre Dulfu"

56 AN 9, NR. 4 (31), DECEMBRIE 2008 FAMILIA ROMÂNÃ
planetar”, îmi plac satele planetare, îmi place faptul cã la Satu Mare se descentralizeazã cultura po eticã, cã nu mai ex -
istã cen tre ºi periferie, dimpotrivã, ele se pot conjuga foarte frumos ºi îmbrãþiºa la rândul lor, ºi numai aºa fiecare
dintre noi se poate bucura de toate frumuseþile vieþii.
Cã trãieºti la Satu Mare sau la Baia Mare sau la Bucureºti sau la Cluj sau la Craiova, la Belgrad sau la Vârºeþ
sau la Paris sau la Londra, pentru mine e acelaºi lucru. Mereu spun acelaºi lucru: în îmbrãþiºarea, de pildã, a unei
românce ºi în îmbrãþiºarea unei franþuzoaice, te poþi simþi la fel de bine ºi cã totul depinde de intensitatea
îmbrãþiºãrii... Dacã în rest totul se întâmplã la Bucureºti sau la Satu Mare sau la Baia Mare, e bine, dar poate sã se
întâmple ºi la Londra ºi la Paris sau la Veneþia. Deci eu sunt omul care desfiinþeazã toate frontierele. ªi aceastã
fron tierã a poeziei, dimpotrivã, eu o vãd în ghilimele „fron tierã”, pentru cã poezia e o împãrãþie fãrã frontiere ºi aºa
cum spunea un poet român, care acum demult a trecut Styxul, care are un destin tragic: „poezia e mai puternicã
decât toate împãrãþiile ºi imperiile”. Deci, cultivaþi în continuare poezia, acasã la dumneavoastrã, în fiecare loc
unde frumuseþea îºi gãseºte odihna ºi respiraþia necesarã sau acolo unde ex istã oxigen.
Lumea e mult mai suportabilã atunci când ºtii ce înseamnã poezia. Ea totuºi rãmâne cred eu, aceastã fecioarã
a literaturii. Pururea.
SE PARE CÃ ÎNCEPE SÃ EXISTE
El vine ºi este
aºa de demult, aºa din poveste,
din poveste de speranþã
la douã gene distanþã.
Privirea lui este lãsatã
dintr-o frunzã golitã
de verdele sãu.
Inima-i verde, descuiatã.
El vine ºi coboarã pe-o searã
sau prin amintire rarã.
Dintr-o frunzã cu marginile-n nori,
cu pãduri de tei în rãsãritul ierbii.
Îi arde-n flãcãri ochiul
ºi vântu-n jocul lui.
REVIN LA VEDERE
Numai ce plecase în cãutarea sa:
trei perechi de ochi ºi-a lãsat la marginea visului,
trei vorbe de crin în leagãnul pasului.
Din vorbã-n frunzã trece el,
iar noi ne trecem inima prin el,
de dincolo de tu în dincolo de eu.
Numai ce intrã în noaptea dintâi
el îºi ºi-ntinde ochiul
de la vederea mea
la o vedere de stea.
Se vede, se tot vede:
el e cu ochiul meu, în privirea mea,
eu cu ochiul sãu în privirea mea.
Ba nu se vede.
(Poezii din volumul Complicitate, apãrut la Editura Libertatea, Panciova, 2007.)
Petru Cârdu, Nicolae Prelipceanu, Gheorghe Glodeanu; Mircea Petean, Petru Cârdu, Ioana Dragotã
Fotografii de Gheorghe Pârja