2008, decembrie (PDF) - Biblioteca judeţeană "Petre Dulfu"

FAMILIA ROMÂNÃ CUNUNA DE AUR A ROMÂNIEI 51
Ziua limbii române
„Revista Albina româneascã – cea mai veche publicaþie de limbã
românã care, în curând va împlini 180 de ani de la apariþie – a lansat în anul
2007, ca temã de dezbatere pentru a opta ediþie a Consfãtuirii Naþionale a
Intelectualilor de la Sate, ideea instituirii unei sãrbãtori a limbii române, ca
eveniment naþional de largã rezonanþã sãrbãtorind ideea de emancipare a
poporului român în diacronia ei, de la conºtientizarea ori ginilor latine ale
vorbirii sale la strãdania ºi entuziasmul con struirii unui stat unitar al vor -
bitorilor de limbã românã, pânã la alungarea co munismului tocmai în scopul
ca adevãrul ºi dreptatea sã triumfe prin rostirea lor în limba românã. O
sãrbãtoare-simbol care, focalizând mereu asupra ideilor care au animat fie -
care dintre aceste etape, sã sublinieze evoluþia aspiraþiilor de emancipare
naþionalã încununate de un întreg an 1989, în care limba românã a coagulat
nã zuinþele vorbitorilor ei de oriunde prin exprimãri de pro test împotriva tota -
lita rismului. Exprimãri care au condus la marele act de voinþã naþionalã din
decembrie. Dupã o perioada de ºase luni de discuþii ºi dezbateri pe marginea
acestui apel, în luna mai 2008 Albina româneascã l-a publicat în formã finalã
stabilind perioada 29 au gust pentru desfãºurarea unor manifestãri ºi sesiuni
de comunicãri care sã întãreascã ºi sã argumenteze aceastã propunere.
Astfel reformulat, apelul a fost trimis tuturor organismelor gu ver -
namentale ºi parlamentare ºi a constituit demersul nostru cãtre instituþiile
centrale interesate sau rãspunzãtoare de domeniu dar, în febra altor preo -
cupãri ºi interese ale vieþii oficiale, nu a înregistrat rãspunsuri semnificative
pentru a se putea vorbi de vreo atenþie din partea politicienilor pentru o
asemenea propunere cu caracter cul tural-naþional.
În schimb, s-au primit rãspunsuri ºi declaraþii de adeziune entu zias -
mant încurajatoare din partea unui numãr im por tant de organizaþii negu -
vernamentale, asociaþii culturale, biblioteci judeþene ºi comunale, redacþii de
reviste ºi a multor organizaþii ale comunitãþilor româneºti din strãinãtate.
Acestora li s-au adãugat însemnate personalitãþi culturale ºi ale vieþii publice
din þarã ºi din lume, scriitori, publiciºti, oameni de artã, filologi, conducãtori
de di verse instituþii ºi organizaþii dintre care menþionãm în mod deosebit
Asociaþia Comunelor din România care a trimis apelul nostru tuturor pri -
marilor comunelor din þarã ºi ne-a propus mai multe întruniri judeþene pe
aceastã temã pânã la sfârºitul anului, revista Agero din Stuttgart a Asociaþiei
Româno-Ger mane care a rãspândit apelul nostru la zeci de mii de cititori de
limba românã din toate colþurile lumii, Institutul Internaþional Jacques Ma -
ritain ºi Asociaþia belgianã Cen tre d’Action Sud-Est legatã de noi prin faptul
cã, în vremuri revolute a susþinut cunoscuta campanie Vil lages roumaines,
popularizându-ne ini þiativa în mediul ac a demic ºi universitar eu ro pean.”
Textul din care am preluat acest frag ment a fost publicat în numãrul 7
din 2008 al buletinului informativ Carte ºi Arte al portalului internet
www.cartesiarte.ro
Asociaþia culturalã „Fa milia românã” ºi Biblioteca Judeþeanã „Petre
Dulfu” s-au numãrat ºi ele printre cei care au susþinut ideea, organizând, cu
aceastã o ca zie, o emoþionantã întrunire, sub ge nericul inspiratelor cuvinte ale
lui Nichita Stãnescu: „Pat ria mea e limba românã”.
Onorãm aceastã sãrbãtoare cu câ teva dintre cele mai frumoase ver suri
de d i cate limbii române, versuri a parþinând marelui nostru poet Grigore
Vieru, care a sãrbãtorit cei peste cinci zeci de ani de apariþii editoriale cu o
splendidã an to logie de poezie, Taina care mã apãrã (Edi tura Princeps Edit,
Iaºi), volum pre miat în cadrul „Zilelor Poesis” - Satu Mare ºi declaratã Cartea
anului la Salonul Internaþional de Carte din 2008.
ÎN LIMBA TA
În aceeaºi limbã
Toatã lumea plânge,
În aceeaºi limbã
Râde un pãmânt.
Ci doar în limba ta
Durerea poþi s-o mângâi,
Iar bucuria
S-o preschimbi în cânt.
În limba ta
Þi-e dor de mama,
ªi vinul e mai vin,
ªi prânzul e mai prânz.
ªi doar în limba ta
Poþi râde singur,
ªi doar în limba ta
Te poþi opri din plâns.
Iar când nu poþi
Nici plânge ºi nici râde,
Când nu poþi mângâia
ªi nici cânta,
Cu-al tãu pãmânt,
Cu cerul tãu în faþã,
Tu taci atuncea
Tot în limba ta.
TÃMÂIE ªI LICHENI
A murit tãmâia,
Duhoarea stã sã creascã.
Ne-a umplut ca râia
„Limba moldov’neascã”
Mi-a pierit ºi somnul,
Pacea creºtineascã.
Mârâie spre Domnul,
„Limba moldov’neascã”
O biatã bãtrânã
N-are nici de pascã.
Stã cu halca-n mânã
„Limba moldov’neascã”
κi creºte frumosul
Limba româneascã,
Îi aratã dosul
„Limba moldov’neascã”
Gângavã, tot linge
Cizma muscãleascã.
Spre Evropi se-mpinge
„Limba moldov’neascã”