2008, decembrie (PDF) - Biblioteca judeÅ£eanÄ "Petre Dulfu"

More documents

Recommendations

Info

48 AN 9, NR. 4 (31), DECEMBRIE 2008 FAMILIA ROMÂNÃ Clopotele de la Iaºi se aud la Catlabuga Biblioteca Judeþeanã „Petre Dulfu” Baia Mare ºi Aso - ciaþia Cul turalã „Fa milia Românã” au avut bucuria sã se im - plice sprijinind apariþia celui de-al doilea volum din colecþia Basarabia de Jos: istorie ºi actualitate, Clopotele de la Iaºi se aud la Catlabuga, care a fost editat, în acest an, la Baia Mare. Lucrarea a apãrut sub egida Bibliotecii Judeþene „Petre Dulfu” în cadrul programului cul tural „Parteneriat româno-român”, coordonat de dr. Teodor Ardelean. Clopotele de la Iaºi se aud la Catlabuga este consacratã aniversãrii, în 2005, a 520 de ani de la bãtãlia lui ªtefan cel Mare cu turcii la lacul Catlabuga, din actualul raion Ismail, unde azi se aflã satul românesc Erdec-Burnu (Utconosovca). Cronicarul Axente Uricarul scria cã deasupra uºii bi - sericii Sf. Nicolae din Iaºi, construitã de ªtefan în cinstea victoriei din 1485, ar exista o inscripþie ce ne vorbeºte despre aceasta, aºa cã prin „clopotele de la Iaºi” se subînþeleg clo - potele acestei biserici. Într-o „precuvântare” intitulatã Despre titlul acestei cãrþi, Vadim Bacinschi, cel care a realizat conceptul culegerii, selecþia ºi îngrijirea textelor, precizeazã cã a împrumutat titlul lucrãrii de la Anastasia Bouroº, autoarea unui eseu despre „lupta victorioasã a domnitorului ªtefan cel Mare cu turcii de pe malurile lacului copilãriei dumneaei”. Culegerea este structuratã astfel: Letopiseþul Þãrii Mol - dovei, Mihai Eminescu despre lupta de la Catlabuga, Ba - sarabia, Clopotele de la Iaºi se aud la Catlabuga, Cetãþile lui ªtefan cel Mare – puncte de rezistenþã ºi noduri comerciale, Lupta de la Catlabuga – mo ment dra matic în planurile lui ªtefan cel Mare de recucerire a Chiliei ºi Cetãþii Albe, Pe locurile unde ªtefan cel Mare „au topit” oastea turceascã, Lacul Catlabug, De la Erdec-Burnu – la Utconosivca, Muzeul istorico-etnografic din Erdec-Burnu, Ansamblul Folcloric de Copii „Dor Basarabean”, Din microtoponimia Basarabiei de Jos, Unele considerente asupra hidronimului Catlabuga, A venit timpul sã depunem noi, ca minoritari, eforturi pentru promovarea intereselor noastre în Ucraina, Post scriptum ºi Închinare. În deschiderea volumului Vadim Bacinschi re pro duce un capitol succint din Letopiseþul Þãrii Moldovei de Grigore Ureche, intitulat: Rãzboiul cându s-au bãtut ªtefan Vodã cu Malcociu ºi cu turcii la Catlabuga, din care aflãm urmãtoarele: „Mai apoi, într-acelaºi an, ªtefan vodã, dacã au scos vrãjmaºii sãi din þarã ºi dacã au rãcitu vremea ºi caii turcilor au slãbitu, au lovit pre Malcociu la Catlabuga, noiemvrie 16, de au topit toatã oastea turceascã”. Pe aceeaºi paginã este prezentatã bãtã - lia victorioasã pe care ªtefan cel Mare a purtat-o, în 1486, împotriva oºtilor ungureºti conduse de Hroiot, la ªcheia pe Siret. Marele Poet a fost preocupat de istoria neamului ro - mânesc ºi în Basarabia, remarcabil studiu istoric, a inclus ºi secvenþe le gate de evenimentele care au precedat bãtãlia de la Catlabuga, precum ºi de lupta propriu-zisã. În Mihai Eminescu despre lupta de la Catlabuga, autorul culegerii, surprins de interesul Poetului faþã de acest mo ment din istoria me di evalã a Moldovei, abordeazã contextul istoric în care Eminescu a publicat studiul sãu, respectiv Tratatul de la San-Stefano (1878), în urma cãruia trei judeþe din sudul Basarabiei au intrat în componenþa Rusiei. Mihai Eminescu a primit cu profundã re voltã ºtirbirea teritoriului þãrii prin preluarea sudului Basarabiei de cãtre Imperiul Þarist. „A rosti numele Basarabia e una cu a protesta con tra do minaþiei ruseºti. Numele Basarab ºi Basarabeni exista cu mult înaintea vremii în care acest pãmânt devenise românesc; acest nume singur este o istorie întreagã”, pre - cizeazã Poetul în studiul Basarabia, din care douã capitole – I. Numele ºi întinderea ei ºi III. Veacul al ºaisprezecelea sunt in - cluse în volumul Clopotele de la Iaºi se aud la Catlabuga. Nu lipseºte - dupã cum era ºi firesc - nici eseul istoric al Anastasiei Bouroº, cel care dã ºi titlul culegerii ºi care oferã preþioase informaþii despre lupta victorioasã a domnitorului ªtefan cel Mare cu turcii de pe malurile lacului copilãriei autoarei. Anastasia Bouroº in sistã asupra calamitãþilor care s-au abãtut asupra satului de baºtinã, asupra Basarabiei de Jos în gen eral, deplângând necazurile înfruntate de populaþia ro - mâneascã, distrugerea monumentelor istorice, dispariþia nu - meroaselor tradiþii din cauza uitãrii; ex istã, însã, un lucru îmbucurãtor: „faptele vrednicilor strãmoºi ºi numele lui ªtefan cel Mare ºi Sfânt dãinuiesc în memoria noastrã, oriunde nu ne-am afla ºi ce dureri n-am îndura”. Ea îºi încheie eseul cu îndemnul: „Sunaþi, biserici creºtine din Basarabia de Jos, ºi contopiþi-vã dangãtele cu cele de la Iaºi! Sã le audã întreaga þarã, toþi acei, pentru libertatea cãrora au luptat voiniceºte oºtenii lui ªtefan”. Cetãþile lui ªtefan cel Mare - puncte de rezistenþã ºi noduri comerciale, studiu preluat din sãptãmânalul Con cor - dia, scoate în evidenþã sistemul de fortificaþii al Moldovei feudale, cãruia marele voievod i-a acordat o deosebitã atenþie cãutând, prin acþiunile sale, sã-l facã mai performant. Înþe - legând necesitatea extinderii sistemului de fortificaþii, ªtefan cel Mare a dispus ridicarea a trei cetãþi pe Nistru: Orhei, Soroca ºi Tighina; nu se pot ignora amplele lucrãri de refacere a cetãþilor existente: Suceava, Neamþ, Chilia ºi Cetatea Albã. „Cheia de boltã a apãrãrii Moldovei a fost reprezentatã de cetãþile sit u ate în sudul þãrii, la gurile Dunãrii ºi pe malul Mãrii Negre - Chilia ºi Cetatea Albã, cunoscute ºi sub denumirile de Maurocastrum ºi Akkerman”. În studiu sunt subliniate efor - turile susþinute ale domnitorului moldovean pentru a recupera Chilia, cetate cedatã Ungariei de cãtre Petru al II-lea, de ase - menea sunt prezentate teoriile istorice eronate referitoare la apariþia ºi dezvoltarea populaþiei din zona gurilor Dunãrii, precum ºi a Cetãþii Albe. Aflãm în cuprinsul acestui ma te rial despre „distrugerea pisaniei ºi a stemei Cetãþii Albe, precum ºi a urmelor ce contrazic teoriile istorice eronate pe care le promoveazã autoritãþile ucrainene”. Acestea „contribuie la desfãºurarea în bune condiþii a unei puternice campanii antiro - mâneºti pe plan in tern ºi internaþional, în legãturã cu Cetatea Albã”. În Lupta de la Catlabuga – mo ment dra matic în pla - nurile lui ªtefan cel Mare de recucerire a Chiliei ºi Cetãþii Albe Vadim Bacinschi evidenþiazã împrejurãrile în care voie - vodul moldovean a luat decizia de a merge la Kolomyia sã-i jure credinþã regelui polonez Kazimir. A fãcut acest lucru „cãlcându-ºi pe inimã”, nutrind speranþa de a recuceri, cu ajutor militar polonez, cele douã bastioane al Moldovei: Chilia ºi Cetatea Albã. Deºi i-a învins pe turci la Catlabuga, „ªtefan cel Mare cu oastea sa n-a îndrãznit sã avanseze mai departe pânã la Chilia, pentru a încerca sã punã stãpânire pe ea; [...] Chilia ºi Cetatea Albã, cu teritoriile ce formau circumscripþiile re spec tive, rãmân înstrãinate pentru totdeauna de Þara Moldovei”. Nu lipseºte din culegere nici descrierea cãlãtoriei în - treprinse „pe locurile unde ªtefan cel Mare «au topit» oastea turceascã”, în finalul cãreia apare ºi informaþia: „într-o zi de 16
FAMILIA ROMÂNÃ CUNUNA DE AUR A ROMÂNIEI 49 noiembrie, pe malul Catlabugãi, nu departe de Utconosovca, a fost instalatã o cruce nu prea mare, din lemn, în cinstea vic - toriei de la 1485”. Lacul Catlabug este obiectul a douã studii bine docu - mentate, unul semnat de I. Lepºi ºi altul, aparþinând lui V. Bacinschi. Anatol Popescu, preºedintele Asociaþiei Naþional- Cul tu rale „Basarabia” a Românilor din regiunea Odesa, este pre zent în culegere printr-o descriere a satului Utconosovca, situat pe malul drept al lacului Catlabuga, a muzeului isto - rico-etno grafic, precum ºi a Ansamblului Folcloric de Copii „Dor Basa rabean” din localitate. Satul „populat, în majoritate co vâr ºitoare, de români s-a numit de-a lungul istoriei în limbile armatelor cotropitoare, care au invadat de nenumãrate ori Basarabia”, iar locuitorii, deºi vorbesc limba românã, într-un grai care sea mãnã cu cel al românilor din Dobrogea de peste Dunãre, îºi zic moldoveni, rezultat al ideologiei co - muniste din fosta U.R.S.S. Un spaþiu însemnat este dedicat microtoponimiei Ba - sarabiei de Jos, în care Valeriu Cojocaru, di rec tor al Centrului Zonal Reni de Etnografie ºi Turism al Tineretului ªcolar, ne familiarizeazã cu toponimia a 10 localitãþi, printre care satul Erdec-Burnu (Utconosovca) ºi oraºul Reni, în centrul cãruia se gãseºte Monumentul Eroilor din rãzboaiele 1887-1889 ºi 1914-1919. Conºtientizând importanþa solidaritãþii românilor din teritoriile istorice înstrãinate, într-un interviu preluat din sãp - tãmînalul Con cordia, Anatol Popescu relateazã demersurile întreprinse pentru înfiinþarea unui centru cul tural pentru po - pulaþia românã din regiunea Odesa. El afirmã cã „a venit timpul sã depunem noi, ca minoritari, eforturi pentru pro - movarea intereselor noastre în Ucraina”. Într-un „Post scriptum”, Vadim Bacinschi atenþioneazã asupra atitudinii autoritãþilor din raioanele sud-basarabene ale regiunii Odesa, dar ºi a românilor, faþã de prezentul ºi trecutul românilor sud-basarabeni; pentru funcþionarii de aici „orice vizitã a oricãrei delegaþii de oameni de culturã din România se asociazã cu pericolul «românizãrii» populaþiei autohtone”. Vadim Bacinschi, Eufrosina Cojocaru ºi Vera Ba lica- Boinegri, autori din sudul Basarabiei, semneazã, într-o Închi - nare din finalul culegerii, versuri sugestive ded i cate bãtãliei victorioase de la Catlabuga. Clopotele de la Iaºi se aud la Catlabuga sugereazã o punte temporal-spaþialã, între trecutul glorios, centrat pe fapte - le lui ªtefan cel Mare, ºi prezent, între Basarabia de Jos (Catlabuga) ºi Þara-Mamã (Iaºi). O cãlãtorie de suflet Di ana IONESCU Prietenia este singura relaþie care a fost feritã de orice instituþionalizare. Prin libertatea de a te jertfi al tru ist în ea, poþi construi lucruri frumoase care sã-þi bucure sufletul ºi sã-þi aducã mulþumiri nebãnuite. O astfel de prietenie am legat cu o româncã din Tiraspol pe care am cunoscut-o cu prilejul unei conferinþe inter na - þionale la Biblioteca Judeþeanã „Petre Dulfu”. Atracþia a fost instantanee. Apoi am aflat cine este de fapt Raisa Pãdureanu, directoarea ad junctã la Liceul Teoretic „Lucian Blaga” din Tiraspol. Este una dintre profesoarele care, alãturi de elevii ºi pãrinþii acestora, ºi-au apãrat singura ºcoalã româneascã din oraº (un oraº la fel de mare ca Baia Mare), de la ocupaþia to talã a ei de cãtre forþele separatiste, în 2004. Corespondând cu ea, primind-o în vizitã douã luni mai târziu, doc u mentându-mã ºi pe internet, am aflat greutãþile pe care le întâmpinã elevii ºi profesorii acelui liceu. Primul gând, legat ºi de profesia mea, a fost sã-i ajut prin colectarea de cãrþi pentru a le dota mica bibliotecã. La apelul meu au rãspuns cu entuziasm colegii profesori ºi elevii din liceul nostru. Am reuºit sã le trimitem la Chiºinãu cu ajutorul Ansamblului Folcloric „Transilvania”. Dar nu era suficient. Foarte curând mi-am dat seama cã limba folositã acolo este departe de limba românã ac a demicã. Pentru stimularea în folosirea cât mai corectã a limbii române, dar ºi pentru cunoaºterea oamenilor ºi obiectivelor culturale din Maramureº, am organizat o tabãrã de varã intitulatã „Lim - ba românã peste graniþã”, al cãrei obiectiv prin ci pal a fost ca elevi ºi profesori de la Liceul Teoretic „Lucian Blaga” sã petreacã un numãr de câteva zile alãturi de elevi ºi profesori de la Colegiul Naþional „Vasile Lucaciu”. Activitãþile din pe - rioada taberei au avut menirea de a îmbina utilul cu des - tinderea. Vizitele la di verse biblioteci, la mãnãstiri, excursiile dar ºi atelierele de lucru din Centrul de Documentare ºi Infor - mare au urmãrit familiarizarea cu sistemul nostru de învã - þãmânt, cu tradiþiile maramureºene, cu istoria lo calã. Mesajele primite de la elevi, dupã ce s-au întors acasã mi-au dat mulþumirea unei munci care a meritat. În acest proiect nu am fost singurã. Iar sentimentele ºi intenþiile bune, ale mele, ale colegelor Rodica Horvat, Ileana Petrovan sau Sanda Mureºan ºi susþinerea permanentã a doam - nei directoare Delia Pop, nu ar fi dus la nici o finalitate. Era nevoie de bani. Destul de mulþi, pentru ca proiectul sã se Orã de matematicã la Liceul „Lucian Blaga” din Tiraspol
Page 3 and 4: BAIA MARE AN 9, NR. 4 (31) DECEMBRI
Page 5 and 6: FAMILIA ROMÂNÃ AN 9, NR. 4 (31),
Page 7 and 8: FAMILIA ROMÂNÃ AN 9, NR. 4 (31),
Page 9 and 10: FAMILIA ROMÂNÃ 90 DE ANI DE LA MA
Page 25 and 26: FAMILIA ROMÂNÃ FILE DE ISTORIE 23
Page 37 and 38: FAMILIA ROMÂNÃ CUNUNA DE AUR A RO
Page 49: FAMILIA ROMÂNÃ CUNUNA DE AUR A RO
Page 63 and 64: FAMILIA ROMÂNÃ ACTUALITATEA ROMÂ
Page 99: 96 AN 9, NR. 4 (31), DECEMBRIE 2008

2008, decembrie (PDF) - Biblioteca judeÅ£eanÄ "Petre Dulfu"

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?

2008, decembrie (PDF) - Biblioteca judeÅ£eanÄ "Petre Dulfu"