2008, decembrie (PDF) - Biblioteca judeÅ£eanÄ "Petre Dulfu"

More documents

Recommendations

Info

46 AN 9, NR. 4 (31), DECEMBRIE <strong>2008</strong> FAMILIA ROMÂNÃ totul s-a schimbat ºi de acuma nimeni nu duce spaimã de el ºi de „fraþii” lui, dar scenariul de data aceasta a fost cam prost. Ca peste tot, ne amintim vorbele lui Mihail Reacin, diacul de la Apºa de Jos, tatãl marelui dip lo mat Mihai Ma rina, care afirma cã primari sunt aleºi totdeauna niºte oameni slabi. Ne-am convins cã aºa era ºi primarul din localitatea UTCONOSOVCA. Primarul a declarat cã în localitate au fost doi români – unul a murit, iar altul s-a mutat cu traiul în România ºi gata – nu-s români, nu se petrece monitorizarea. În salã oamenii au început sã strige cu adeverinþele în mânã cã sunt români, dar din când în când se plimbau miliþienii printre rânduri ºi îi apãsau pe umeri când cineva se ridica în picioare. Anatol Popescu a confirmat cã din cei 21-22 de con - silieri aflaþi aici în salã acuma, sunt trei care se declarã români printre care ºi el este român ºi consilier. Din cele auzite s-ar putea confirma cã sunt câteva sute de români în localitate (administraþia raionalã Ismail a dat informaþia cã locuieºte un singur român dar primarul spune cã a murit). Oamenii strigã: Noi suntem români! Iar primarul surd zice din nou cã în localitate nu este nici un român. S-a început ºi s-a ºi terminat repede, mai uºor sã se de - clare „marþian” mã gândeam eu. Am stat de vorbã cu mulþi oameni, au fost avertizaþi cã dacã se vor declara români vor avea probleme, nu le vor da gaz, nu le vor repara drumurile, nu… nu… nu… chiar le va fi luat ºi aerul. Ne-am despãrþit, dar mi-a rãmas o amintire frumoasã despre acei oameni, indiferent cum s-au declarat: români sau moldoveni. La urmã aº pune câteva întrebãri celor care se declarã moldoveni. 1). Românii din regiunea Odesa se luptã pentru pãs - trarea identitãþii, pentru pãstrarea neamului, dar voi ce þel aveþi Zeci de mii de moldoveni declarã limba maternã – limba rusã, practic moldovenii vorbesc mai mult în rusã, cã le este ruºine a vorbi româna, aºa m-a lãmurit odatã la Chiºinãu – þãranii vorbesc limba românã, iar cei de la oraº vorbesc limba rusã. Domnilor moldoveni, ºi noi, românii din Maramureº, ne-am putea declara maramureºeni dar în primul rând suntem români ºi facem parte din neamul românesc, limba românã este limba maternã – limba mamei. Diferenþa dintre români ºi cei care se declarã moldoveni este foarte mare – românul totdeauna tinde sã þinã capul sus, moldovenii îl apleacã ºi tind sã devinã slugi. N-am observat nimic legat de moldovenism în regiunea Odesa în afarã de declaraþiile cã sunt moldoveni. Dacã te desparþi de limba maternã poþi sã te declari de orice minoritate, cã nu are nicio importanþã. La Satu Nou, în biblioteca ºcolarã, am avut ocazia sã rãsfoiesc publicaþia „Luceafãrul”, editatã de domnul Fetescu. Am aflat cã a fost publicatã o parte din dicþionarul ucraineanromân, apãrut la Editura Alexandru cel Bun, Cernãuþi, dar denumirea era schimbatã – Dicþionar ucrainean-moldovenesc, practic nu au fost schimbate nicio virgulã sau un cuvânt. Nu se poate sã faci parte din neamul românesc ºi tot - odatã sã fii duºmanul lui – moldovenii, maramureºenii, biho - renii sunt toþi români, cu atât mai mult cu cât maramureºenii cu moldovenii au foarte multe în comun. Noaptea târziu am ajuns la ho tel la Ismail. 22.05.<strong>2008</strong>. Dupã întreruperea monitorizãrii comune pentru respectarea drepturilor minoritãþilor naþionale române din regiunea Odesa am avut timp sã cunosc mai de aproape locuri româneºti, sã mã plimb pe malul numit „Braþul Chilia” unde, la o sutã de metri, se vede România – atât de aproape ºi totodatã atât de departe. O vezi la o sutã de metri, dar sã ajungi trebuie sã parcurgi câteva sute de kilometri. În privinþa reprezentanþilor Uniunii Europene care au participat la monitorizare – practic au trecut totul cu vederea, n-au observat nicio încãlcare a drepturilor românilor din re - giunea Odesa.
FAMILIA ROMÂNÃ CUNUNA DE AUR A ROMÂNIEI 47 Basarabia de Jos: istorie ºi actualitate Ana GRIGOR Basarabia de Jos: istorie ºi actualitate este un vast proiect iniþiat de Vadim Bacinschi, de restituire istoricã a acestei zone româneºti cu o istorie atât de zbuciumatã ºi puþin cunoscutã. Demersul sãu este materializarea crezului sãu cã avem datoria de a aduce la luminã trecutul acestor þinuturi care „avînd o istorie milenarã (...), ani, chiar secole la rând, au fost lipsite de dreptul firesc de a beneficia de ea în toatã plinãtatea sa” deoarece „istoriografia sovieticã oficialã a smuls din aceastã istorie pagini întregi, în care se vorbea nu despre slavi ºi nu (mai târziu) despre ruºi”. În cadrul acestei colecþii au apãrut douã vol ume: Pe Valul împãratului Traian ºi Clopotele de la Iaºi se aud la Catlabuga. Pe Valul Împãratului Traian Prezenþa ro manã pe teritoriul Basarabiei s-a conservat prin vestigiile unui puternic sistem defensiv de fortificaþii liniare sub formã de valuri de pãmânt ºi întãrituri din buºteni ascuþiþi. Lo cal ele sunt numite Valurile lui Traian ºi sunt o prelungire a unui imens sistem de fortificare a hotarelor Im - periului Ro man, cunoscut în alte þãri europene actuale drept „Valurile lui Adrian”. Pe teritoriul Mol dovei sunt fragmentele a douã asemenea valuri: „de jos” ºi „de sus”. Valul lui Traian „de jos” se con siderã cã a fost înãlþat de romani pe o lungime de circa 126 km de la Prut (sat. Valul lui Isac, Moldova) pânã la lacul Sasâc (lângã Tatarbunar, Ucraina). Cartea Pe Valul împãratului Tra - ian, apãrutã la Cernãuþi, în anul 2005, la Editura „Zoloti Lytavry”, în colecþia Ba - sarabia de Jos: istorie ºi actualitate, în care conceptul ºi selecþia textelor aparþine lui Vadim Bacinschi, reuneºte articole de publicisticã având ca subiect Valul lui Traian. În Cuvânt înainte autorul culegerii trage un semnal de alarmã privind dis - pariþia monumentelor, inscripþiilor în lim - ba românã, de la Reni ºi Chilia, pânã la Tatarbunar ºi Sãrata, care „sã mãrtu ri seas - cã despre aportul neamului nostru în isto - ria þinutului din stânga Dunãrii de Jos”. Culegerea este structuratã astfel: Bã diþa Traian: 1950 de ani de la naºtere, S-a sculat mai an…, Pe Valul împãratului Traian, Sistemul ro man de apãrare în Ba - sarabia din primele secole ale erei noastre, Valul din Moldova de Jos, Vizita în satul Glubocoie, La noi atitudinea po - zi tivã faþã de valorile naþionale româneºti n-a dispãrut niciodatã, Ar gu ment, Cro - nologie ºi În loc de postfaþã. Primele douã studii sunt preluate din Magazin istoric (au gust 2001) ºi sunt ded i cate vieþii ºi activitãþii militare ale îm - pãratului Traian, de la a cãrui naºtere, în 2003, s-au împlinit 1950 de ani. Urmãtorul ma te rial - semnat de Va dim Bacinschi - este rezultatul ex pe - diþiei întreprinse în vara anului 2004 pe Valul lui Traian in fe rior ºi oferã infor maþii preþioase privind acest mon u ment de istorie de importanþã internaþionalã din sudul Basarabiei, azi regiunea Odesa, Ucraina. O incursiune în istoricul cercetãrilor asupra valurilor de pãmânt realizeazã Valeriu Cojocaru prin „Sistemul ro man de apãrare în Basarabia din primele secole ale erei noastre”. Arheologul Radu Vulpe este prezent în paginile cule gerii prin amplul articol Valul din Moldova de Jos, consacrat acestei urme istorice, articol apãrut în Magazin istoric (au gust 1995). În Vizita în satul Glubocoie, preluat din lucrarea lui Constantin Mãlinaº Cu ASTRA în re - giunea Odesa (Oradea, 2000), este descris sistemul de învã þã mânt, muzeul, dar ºi cimitirul de aici, pri lej cu care se observã „discriminarea ne ga tivã la memoria ºi cultul morþilor din perioada când regiunea a aparþinut Ro mâniei”. Din cele câteva organizaþii publice ale românilor din regiunea Odesa, Aso - ciaþia Naþional-Cul turalã Valul lui Traian din raionul Tatarbunar este singura care întreþine relaþii de colaborare cu o orga - nizaþie sim i larã din România. În interviul intitulat „La noi atitudinea pozitivã faþã de valorile naþionale româneºti n-a dispãrut niciodatã”, Nicolae Moºu, preºedintele aso ciaþiei amintite, oferã cores pon den tu - lui sãptãmânalului Con cordia, ziar al mi - no ritãþii româneºti din Ucraina, informaþii privind realizãrile ei printre care ºi buna conlucrare cu ASTRA, Despãrþãmântul „Mihail Kogãlniceanu” din Iaºi. În finalul culegerii este prezentatã cronologia vieþii împãratului Traian, ac - centul punându-se pe cucerirea Daciei. În loc de postfaþã, semnat de Ba - cinschi, pune în evidenþã rezultatul expe - diþiei din vara anului 2004 pe Valul lui Traian, concretizat într-un film video, care pune în circuitul informaþional ima - ginea ºi tema istoricã a valului lui Traian. Lucrarea completeazã un însemnat gol în istoria milenarã a pãmânturilor dintre Dunãre, Nistru ºi Marea Neagrã constituind un valoros in stru ment în re - constituirea importantului rol al neamului nostru românesc în aceastã zonã.
Page 3 and 4: BAIA MARE AN 9, NR. 4 (31) DECEMBRI
Page 5 and 6: FAMILIA ROMÂNÃ AN 9, NR. 4 (31),
Page 7 and 8: FAMILIA ROMÂNÃ AN 9, NR. 4 (31),
Page 9 and 10: FAMILIA ROMÂNÃ 90 DE ANI DE LA MA
Page 25 and 26: FAMILIA ROMÂNÃ FILE DE ISTORIE 23
Page 37 and 38: FAMILIA ROMÂNÃ CUNUNA DE AUR A RO
Page 47: FAMILIA ROMÂNÃ CUNUNA DE AUR A RO
Page 63 and 64: FAMILIA ROMÂNÃ ACTUALITATEA ROMÂ
Page 99:
96 AN 9, NR. 4 (31), DECEMBRIE 2008
show all

2008, decembrie (PDF) - Biblioteca judeÅ£eanÄ "Petre Dulfu"

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?

2008, decembrie (PDF) - Biblioteca judeÅ£eanÄ "Petre Dulfu"