2008, decembrie (PDF) - Biblioteca judeÅ£eanÄ "Petre Dulfu"

More documents

Recommendations

Info

44 AN 9, NR. 4 (31), DECEMBRIE <strong>2008</strong> FAMILIA ROMÂNÃ Localitate, Raion Numãr locuitori Moldoveni Români Ozerne Oziormoe, Raion Ismail 5.500 5.179 1 Utkonosivka, Raion Ismail 4.352 4.133 1 Novoselivka, Raion Sãrata 3.001 2.806 - Novosilske 3.228 3.062 3 Plavni, Raion Reni 1.913 1.834 1 decât român. Alãturi de români, în salã au fost ºi reprezentanþii „moldovenilor”, domnul Anatoli S. Fetescu, preºedintele Aso - ciaþiei Naþional-culturale a Moldovenilor din Ucraina ºi pre - ºedintele filialei Ismail. Nu am aflat de ce au fost prezenþi, practic s-au discutat problemele românilor ºi nu ale moldovenilor, dar nu am auzit din partea dumnealor nimic, au tãcut tot timpul. La Administraþia raionalã Ismail am primit un pachet cu diferite documente ºi informaþii le gate de monitorizare. Dupã ce au fost studiate, am con - statat cã am putea gãsi mai mulþi români prin Af rica, de - cât în zona româneascã din re - giunea Odesa, dar aºa a fost începutul. Situaþia populaþiei ro - mâneºti în localitãþile moni - torizate a fost redatã în Tabele - le 1 ºi 2. Informaþiile din cele douã tabele au fost înaintate comisie mixte de cãtre Admi - nistraþia de stat Ismail. Din informaþiile pri - mi te observãm cã la 1 ia nu - arie 2001 în regiunea Odesa locuiau 2.491,6 mii, dintre ce - le 133 minoritãþi care au fost Raion Ismail Reni Sãrata Naþionalitate înregistrate cei mai mulþi în regiune sunt ucraineni – 1.542.341 persoane (62,8%), ruºi – 508.537 persoane (20,7%), bulgari – 150.683 persoane (6,1%), moldoveni – 123.751 persoane (5,0%), gãgãuzi – 27.617 per soane (1,1%), evrei – 13.386 persoane (0,5%), belaruºi – 12.767 persoane (0,15%). Moldovenii: 90.690 persoane considerã limba maternã - lim ba moldoveneascã; 22.664 - limba rusã; 9.474 - limba ucrai neanã; 23 - limba românã. Românii: 304 persoane considerã limba maternã - lim - ba românã; 215 - limba rusã; 119 - limba ucraineanã; 41 - limba moldoveneascã; 45 - alte lim bi. Conform recensãmântului din 1989, în regiune locuiau 685 români, iar moldoveni 144,5 mii (5.5%). Astfel de informaþii au fost puse în faþa noastrã, iar dupã ce au fost cercetate am putea trage concluzia cã, prac tic, în zona Odesei nu au „locuit” niciodatã români dar… trecem la realitate. Dupã ce ne-am „hrã nit” cu fel ºi fel de poveºti, am plecat pe teren sã vedem sediul Aso ciaþiei Naþional-Culturale a Românilor din regiunea Odesa „Ba sarabia”, preºedin te – Anatol Popescu, nu de mult primit de la Administraþie. Ne-a mirat poarta de la intrare, ceea ce era înãuntru nici nu se poate descrie, am spune cã seamãnã cu o piaþã, ºi acesta este adevãrul… În curte era ºi o cuºcã de iepuri – pictatã de amatori – primul ceckist rus, secera, ciocanul ºi steaua ruseascã, poate au fost lãsate toate ca zestre pentru ca din când în când sã le aminteascã de fraþii lor ruºi. Con form programului, Tabel 1 am plecat în localitatea No vo - selivka (Satu Nou). Adminis - tra þia lo calã s-a pregãtit pentru pri mirea oaspeþilor cu un con cert, dar pe noi ne-au interesat mai mult localitatea ºi oamenii, cu atât mai mult cu cât am fost liber ºi am avut ocazia sã stau de vorbã cu oamenii, dar cred cã au fost mai mulþi de la instituþiile raionale ºi regionale care aveau „grijã” de românii din localitate. Vizitând grãdiniþa de copii am discutat puþin despre românii din Ucraina, despre viaþa lor, ºi au primit cu interes tot ce le povesteam ºi mai ales despre românii din Transcarpatia. Numãr locuitori Total Oraº Sat Moldoveni 15.083 195 14.888 Români 34 1 33 Moldoveni 19.938 6.126 13.812 Români 36 22 14 Moldoveni 9.435 258 9.177 Români 19 3 16 Tabel 2 Practic, ei nu cunosc zonele româneºti din Ucraina ºi le era foarte greu sã înþeleagã ce le povesteam – dar le povesteam adevãrul. În jurul meu erau vreo douãzeci de persoane care mã tot întrebau. La un mo ment dat s-a apropiat de mine un bãrbat ºi m-a atenþionat sã nu le povestesc minciuni oamenilor. Am întrebat niºte femei cine e persoana, iar ele mi-au spus cã este un ºef de raion. Dar vorbea o românã curatã. Dupã toate cele ascultate, am tras concluzia cã în zona româneascã din regiu - nea Odesa încã se pãstreazã sistemul comunist-sovietic. Oa - menii practic nu au nicio informaþie despre ce se petrece în afara zonei, dacã salariile acolo sunt de câteva sute de grivne ºi aud cã în alte pãrþi ajung la câteva mii, pentru ei este fan tas tic, „ºefii” tind sã þinã oamenii pe loc ºi totodatã sã nu piardã forþa de muncã ieftinã de pe urma cãreia pãstreazã încã bine sistemul vechi. Instituþia era foarte bine amenajatã iar la întoarcere am vãzut un afiº în limba românã „Regimul zilei în instituþia preºcolarã”. Dupã ce am vizitat primãria ºi biserica ce era închisã, am plecat la ºcoalã. Acolo era pregãtitã partea prin ci palã a man i festãrii, dar era foarte bine „pregãtitã”. La intrare era afiºatã inscripþia cu denumirea în limba ucraineanã, nici vorbã
FAMILIA ROMÂNÃ CUNUNA DE AUR A ROMÂNIEI 45 de limba românã. Am vizitat clasele, biblioteca, foarte sãracã în carte româneascã, dar bogatã în reviste ºi publicaþii în limba ucraineanã ºi rusã. Am gãsit ºi publicaþia „Lu ceafãrul” unde, pe prima paginã, era publicat un articol anti românesc, poate a fost gãsit întâmplãtor sau poate aºa s-a pregãtit. Era foarte greu sã stai de vorbã deoarece, practic, fie - care profesor se uita la noi ca la „marþieni”. Se uitau cu spaimã cã fiecare era urmãrit de cineva, treceau pe lângã ºi auzeam „Ajutaþi-ne…” Am întâlnit câteva doamne care cunoºteau zona noastrã din Transcarpatia – chiar au fost la Apºa de Jos ºi au stat câteva zile, le-a plãcut foarte mult, le-au rãmas amintiri frumoase despre cele vãzute ºi, mai ales, duc dorul dupã cân tecul mara - mureºean auzit aici, în dreapta Tisei – „Sãracã inima mea…” S-a simþit atâta cãldurã din partea oamenilor, care nu se poate compara cu „cãldura” administraþiilor lo cale, raionale. Dupã vizita fãcutã prin ºcoalã putem sã afirmãm cã este o ºcoalã bine amenajatã, dar încã este departe de o ºcoalã româneascã sau, la urma urmei, fie ºi „moldoveneascã”. A fost pregãtitã sala pentru monitorizare. Nu bine ce ne-am aºezat ºi am aºteptat începutul, cã totodatã s-a ºi sfârºit – administraþia raionalã, lo calã nu a fost interesatã sã înceapã monitorizarea, declarând cã în localitate nu sunt români – sunt numai moldoveni, cu toate cã mulþi din salã aºteptau sã con - firme cã sunt români… Aºa a fost sfârºitul, ne-am urcat toþi în maºini ºi-am pornit spre ho tel, fiind deja târziu dupã miezul nopþii. A doua zi, dar mai corect în aceeaºi zi, în pro gram era localitatea Utkonosivka (Erdec – Burnu), raionul Ismail. În aceeaºi searã au sosit „oaspeþii” din centrul raional ºi au fost avertizaþi cei care au fost „cernuþi” cã se vor declara români sã nu participe la monitorizare. 21.05.<strong>2008</strong> Dimineaþã la ora 8 45 eram în drum spre localitatea Utkonosivka, satul era bine pregãtit din toate punc - tele de vedere. Mi-a plãcut foarte mult localitatea – în primul rând la majoritatea caselor se vedea grãdinã, unde se cultivã le - gume. Oamenii sunt muncitori, strãzile în majoritate asfaltate, casele amenajate frumos, oamenii din sat nu se deosebesc cu nimica de noi, cu atât mai mult cu cât ºi graiul ne este foarte apropiat. Am vizitat instituþiile din localitate – ºcoala, biserica, bibliotecile, casa de culturã unde a fost pregãtitã sala pentru ºedinþa comisiei mixte. Peste tot era o curãþenie extraordinarã, vopsit ºi vãruit – acolo unde era planificatã vizita con form programului. La întoarcere în ºcoalã, unde inscripþia era fãcutã în douã lim bi – ucraineanã ºi românã, se observa cã nu era de o zi sau douã, am fost primiþi de directorul ºcolii – o doamnã care „juca” foarte frumos. Colectivul de profesori era pregãtit, am vizitat câteva clase, peste tot se observa o teamã de a sta de vorbã cu noi, dar eu eram liber ºi am avut timp destul sã schimb vorbe cu unii profesori, care ni se plângeau cã sunt avertizaþi sã nu spunã cã sunt români sau aparþin minoritãþii române. Toate pe rând, aºa se zice la noi la români: oricât te-ai strãdui sã acunzi mâþul în sac, pânã la urmã tot îi ies unghiile. Am intrat într-o clasã, copiii erau de clasa IV-V, ne-au salutat frumos româneºte, am început a povesti despre noi, eu le-am povestit cã sunt din Maramureºul istoric – Trans car - patia, atunci câþiva copii au strigat – noi avem prieteni acolo, iar eu i-am întrebat: pe cine Pe Sebi Borca ºi alþii, ne-am cunoscut la Bucureºti la Fes ti val. I-am întrebat în ce limbã vorbim, au strigat – Românã! Ne-am despãrþit urându-ne voie bunã ºi sãnãtate. Pe coridoare am stat de vorbã cu încã douã profesoare care afirmau cã se fac diferite presiuni din partea administraþiei raionale ca nu cumva cineva sã se de clare român sau sã de clare cã limba românã este limba de bazã în ºcoalã. Doamna di - rectoare a afirmat de câteva ori cã în ºcoalã limba de bazã este moldoveneasca. Totul mergea ca în Kino, scenariul era bine pregãtit, toate secþiile raionale erau informate foarte bine – fiecare avea rolul lui, dar… La un mo ment dat s-a apropiat de ºcoalã o frumoasã doamnã, habar nu avea nimeni dintre noi cine e ºi ce cautã la ºcoalã. Dupã ce a ajuns lângã noi, cineva din comisie a sa - lutat-o ºi a întrebat-o cu ce scop este acolo. Doamna ne-a salutat frumos ºi ne-a spus cã este profesoarã de istorie. Atunci am întrebat-o ce fel de ºcoalã este în localitate, iar doamna a rãspuns, frumos, cã e ºcoalã cu predare în limba românã. Am mai întrebat-o de ce naþionalitate e, iar ea a afirmat cã este româncã. Atunci directoarea a þipat la ea, iar ºefa secþiei de învãþãmânt din raion a strigat la ea sã intre în ºcoalã pentru cã are ore. Mã gândeam atunci: cât de „deºteaptã” este ºefa secþiei de învãþãmânt din raion, pentru cã ºtie despre fiecare învãþãtor din raion cum are orele planificate, deºi în raion sunt câteva sute de învãþãtori. Dar doamna le-a rãspuns frumos cã ea ºtie ce face, cu atât mai mult cu cât este profesoarã de istorie ºi cunoaºte istoria adevãratã. Au ieºit unghiile din sac, directoarea s-a albãstrit la faþã, dar aºa-i viaþa, trebuie sã plãteºti pentru tot. Am vizitat biserica din sat pânã când „domnii” mai povesteau una alta. M-am plimbat puþin, am întâlnit un bãtrân care se plimba ºi el. Ne-am salutat ºi am început sã povestim, eram în curtea bisericii ºi ne uitam amândoi cum se repara acoperiºul. L-am întrebat cine sunt meºterii care lucreazã pe acoperiº, moºul îmi spuse – aceia sunt moldoveni. Cum adicã moldoveni, am întrebat eu, atunci voi ce sunteþi Moºul îmi rãspunse: noi suntem români, iar ei sunt moldoveni care au venit din Republica Moldova. Noi suntem români pentru cã numele nostru se terminã cu „anu” ºi este nume românesc. M-am gândit cum de a scãpat moºul de instruirea „mol - doveneascã”. Ne-am apropiat de casa de culturã unde era planificatã monitorizarea – casã mare ºi frumoasã, la uºa de la intrare în dreapta era inscripþia ÁÓÄÈHOK KÓËÜÒÓPÈ” ºi în românã CASA DE CULTURÃ – care a dispãrut a doua zi, s-a observat cã a fost scrisã în grabã la cal cu la tor. Am observat cã se adunã multã lume din localitate, dar totodatã ºi mulþi miliþieni, afarã stãteau trei maºini ºi înãuntru doi erau în uni formã. Reprezentanþii comunitãþii amintiþi la început erau toþi prezenþi – Anatol Popescu, preºedintele Asociaþiei Naþionalculturale a Românilor din regiunea Odesa „Basarabia”, s-a pregãtit ca la un proces de judecatã, s-a documentat foarte bine cu atât mai mult cu cât de specialitate este ju rist ºi totul se petrece în localitatea na talã, acolo unde ºi „pereþii” te ajutã. Stãteam printre oameni ºi aveau pãreri diferite, unul striga cu adeverinþa de naºtere cã mama ºi tata au fost români, iar el se declarã cã este rus, m-am uitat la el ºi nu i-am putut rãspunde cu atât mai mult cã sunt ºi medic. S-a început într-un stil sovietic. Dupã primar a luat cuvântul fostul primar, un tipic comunist sovietic – credea cã se aflã la o adunare din timpul sistemului, nu-ºi dãdea seama cã
Page 3 and 4: BAIA MARE AN 9, NR. 4 (31) DECEMBRI
Page 5 and 6: FAMILIA ROMÂNÃ AN 9, NR. 4 (31),
Page 7 and 8: FAMILIA ROMÂNÃ AN 9, NR. 4 (31),
Page 9 and 10: FAMILIA ROMÂNÃ 90 DE ANI DE LA MA
Page 25 and 26: FAMILIA ROMÂNÃ FILE DE ISTORIE 23
Page 37 and 38: FAMILIA ROMÂNÃ CUNUNA DE AUR A RO
Page 45: FAMILIA ROMÂNÃ CUNUNA DE AUR A RO
Page 63 and 64: FAMILIA ROMÂNÃ ACTUALITATEA ROMÂ
Page 97 and 98:
FAMILIA ROMÂNÃ ACTUALITATEA ROMÂ
Page 99:
96 AN 9, NR. 4 (31), DECEMBRIE 2008
show all

2008, decembrie (PDF) - Biblioteca judeÅ£eanÄ "Petre Dulfu"

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?

2008, decembrie (PDF) - Biblioteca judeÅ£eanÄ "Petre Dulfu"