2008, decembrie (PDF) - Biblioteca judeţeană "Petre Dulfu"

FAMILIA ROMÂNÃ CUNUNA DE AUR A ROMÂNIEI 41
sãpat, de fapt, în mare ºi nicidecum în Dunãre (cum cred
mulþi), pentru a asigura navelor ieºirea din fluviu în mare.
Condiþiile tehnice au prevãzut pânã acum ºi prevãd în
continuare efectuarea unui com plex de lucrãri pe toate 3 sec -
toarele: adâncirea cãii navigabile, construcþia unor diguri, con -
solidarea malurilor. De menþionat cã asemenea lucrãri sunt
prevãzute ºi pe sectorul Reni – Vilkovo, despre care acelaºi V.
Bezdolnyi scria cã adâncimile naturale de aici per mit liber
navigaþia, fiind nu mai mici de 9 metri. Nu este chiar aºa.
În „Declaraþia” citatã mai sus se estimeazã, bunãoarã,
cã pe sectorul dat, la kilometrul 72, se prevede consolidarea
malului stâng pe 5.000 de metri pãtraþi (26.000 metri cubi, ca
volum al lucrãrilor). Pe aceastã porþiune a cãii navigabile,
pentru a menþine adâncimile necesare, se cere a scoate, anual,
800.000 metri cubi de nãmoluri de pe suprafaþa de 1.100.000
metri pãtraþi.
În to tal, citim în „Declaraþie”, pe sectorul Reni - Vil -
kovo, pentru a atinge adâncimile proiectate, trebuiau scoase
4.258.900 metri cubi de depuneri de la fundul Dunãrii
(1.954.000 metri pãtraþi).
Cu cât coborâm în jos pe Dunãre, cu atât volumul
lucrãrilor creºte. Pe sectorul Vilkovo - Bystroe este vorba de
construcþia unui dig, acolo unde Stambulul Vechi se uneºte cu
Bystroe ºi de consolidarea malului pe 600 de metri. Pe
Bystroe, între kilometrul 6 ºi 8, pe trei sectoare supuse ero -
ziunii, era prevãzutã construcþia a 13 instalaþii hidrotehnice ºi
extragerea, anual, a 140.000 metri cubi de nãmoluri.
Ca sã nu mai vorbim de canalul din Dunãre în Marea
Neagrã. Situat în largul mãrii, este absolut clar cã el va fi
înnãmolit într-un regim foarte operativ (sã-i spunem aºa) ºi e
greu sã-þi imaginezi ce diguri ar putea sã-l salveze de vânturi ºi
valuri, mai ales toamna ºi iarna.
Din cele expuse mai sus devine clar cã, dacã vor fi
îndeplinite toate condiþiile tehnice prevãzute, întreþinerea cãii
navigabile promite sã fie foarte costisitoare. Institutul de cer -
cetãri ºtiinþifice „Πpoeòãèäpoñòpoé” estimeazã aceste chel -
tuieli la 4 milioane de dolari americani anual.
Sã nu uitãm cã încã n-a fost dusã la bun sfârºit
construcþia propriu-zisã a cãii navigabile, pe
tot parcursul ei. Sã mai punem la socotealã
faptul cã preþurile la materialele de construcþie
ºi carburanþi sunt mereu în creºtere. În aceste
condiþii, afirmaþiile cã în numai patru ani,
cheltuielile pentru construcþie ºi exploatare se
vor recupera sunt vãdit exagerate. (Con cordia,
25 ianuarie 2008).
7. Milioane din buget – pe apa
Dunãrii
În luna au gust 2008 s-au împlinit 4 ani
de la punerea în exploatare a cãii navigabile
ucrainene. În acest rãstimp, con ducerea de la
Kiev, ministerul de profil n-au fãcut nici o co -
municare despre eficienþa eco nomicã a
canalului ºi de locurile de muncã nou-cre ate
pentru locuitorii raioanelor din stânga Dunãrii,
despre care se vorbea iniþial. Se ºtie, însã, pre -
cis cã, în acest rãstimp, Procuratura Gen eralã a
Ucrainei (în iunie 2005) ºi Serviciul
Securitãþii, împreunã cu Direcþia de Con trol ºi
Revizie din regiunea Nikolaev (în aprilie
2008) au scos în vileag delapidãri ºi încãlcãri
financiare serioase în activitatea întreprinderii
„Delta-Zoþman”. Toate le gate de construcþia ºi
exploatarea cãii navigabile. Despre aceasta am in format presa
scrisã ºi agenþiile de ºtiri din Odesa ºi Kiev. În iunie 2005,
bunãoarã, era vorba de 85 milioane de grivne - ma jorãri la
preþurile de achiziþionare a materialelor ºi serviciilor pentru
ca nal; peste 105 milioane - decontãri nelegitime. Atunci Pro -
curatura Gen eralã a Ucrainei a intentat un proces pe nal împo -
triva lui V. Bezdolny, directorul de la „Delta-Zoþman”, care
dãdu bir cu fugiþii.
Între timp, în Ucraina, guvernul „portocaliu” este înlo -
cuit de cel condus de V. Ianukovici - liderul Partidului Regiu -
nilor. „Regionalii” reanimã întreprinderea „Delta-Zoþman” ºi
îl readuc la cârma acestuia pe Bezdolnyi, pentru ca, în aprilie
2008, alte controale, sã descopere în activitatea întreprinderii
furturi eval u ate la suma de 25 milioane de grivne, dintre care
15 milioane - nemijlocit la construcþia canalului.
Îþi dai seama cã declaraþiile despre rolul salvator ºi
revigorator al cãii navigabile ucrainene pentru raioanele de la
Dunãre, fãcute pânã acum, au fost sim ple vorbe de ducã. Sutele
de milioane de grivne investite din bugetul Ucrainei în ca nal s-au
dus pe apa Dunãrii, fãrã ca sã aducã foloase reale þinutului ºi,
im plicit, locuitorilor de aici. Sume frumuºele, dupã cum se
vede, au nimerit în buzunare pri vate. Nu este oare, aceasta o
pol i ticã a aventurii Sigur cã este, dacã adunãm grãmadã toatã
vâlva câtã s-a fãcut în ultimii ani în jurul canalului ucrainean.
Tot ea este ºi politica eºecului, dacã plasãm istoria cu
canalul în contextul problemelor majore cu care se confruntã
în ultimii ani regiunea Odesa ºi, în spe cial, raioanele ei din
sudul Basarabiei. Probleme cu caracter gen eral, care privesc
toate etniile conlocuitoare în teritorii.
8. Unii mor, iar alþii pleacã…
În ultimii doi ani, în Ucraina au fost efectuate o serie de
investigaþii cu tema „Aprecierea rezultatelor so cial-economice
ºi a potenþialului Ucrainei” de cãtre Ambasada Canadei la
Kiev, în comun cu instituþiile din Can ada. Despre acestea
relata în aprilie Agenþia de ºtiri „Ukrinform”, citatã de presa
scrisã de la Odesa. În relatare se estima cã investigaþiile re spec -
30 noiembrie 2006. În timpul ceremoniei de sfinþire a locului pe care urma sã
fie înãlþatã biserica „Sf. Apostoli Petru ºi Pavel” din satul Hagi-Curda,
raionul Ismail. Primul din dreapta – N. Popa, preºedintele Consiliului
Mondial al Românilor, organizaþie care sponsorizeazã lucrãrile de construcþie