2008, decembrie (PDF) - Biblioteca judeţeană "Petre Dulfu"

FAMILIA ROMÂNÃ CUNUNA DE AUR A ROMÂNIEI 39
Potrivit practicilor internaþionale (principiu promovat
de cãtre Curtea Europeanã), chestiunile ce prezintã interes
pentru întreaga societate sunt con sid er ate mai importante decât
rãul provocat unor persoane particulare prin dezvãluirea unor
informaþii. Daunele pricinuite acestora, în unele cazuri, trebuie
acceptate ca un sacrificiu adus societãþii. Atunci când partea
vãtãmatã este o persoanã oficialã, scopurile nobile, veri dici -
tatea informaþiei constituie temeiuri pentru disculparea jur -
nalistului. Informaþia de interes pub lic trebuie sã prevaleze
asupra celor de ordin per sonal. Pentru conducerea comunistã,
se pare, asemenea idei democratice þin de domeniul fan tas -
ticului. Aderând la CEDO Republica Moldova ºi-a asumat
angajamentul de a modifica practica judiciarã în conformitate
cu interpretãrile date de Curtea Eu ro peanã. Din pãcate, în
legislaþia naþionalã, nici pânã în prezent nu au fost op er ate
remanierile necesare. În contextul carenþelor leg is la tive ºi a
lipsei unui plafon rezonabil pentru potenþiale pagube mo rale,
presa incomodã este în permanenþã þinta atacurilor din partea
persoanelor aflate în dezacord cu politica editorialã a acesteia.
În iulie 2004, în urma solicitãrilor din partea mai multor
organizaþii mass-me dia, preºedintele Vladi mir Voronin a po -
menit despre necesitatea modificãrii art. 16, din Codul civil.
Problema însã a fost readusã în discuþie un an mai târziu,
deputaþii pledând pentru „elaborarea unor amendamente po -
trivit cãrora cuantumul despãgubirilor pentru prejudiciile mo -
rale sã fie stabilit de cãtre instanþa de judecatã”.
3. Elaborarea ºi adoptarea Codului Audiovizualului
În contextul aspiraþiilor de integrare europeanã, Re -
publica Moldova ºi-a atribuit responsabilitatea de a promova
libertatea de expresie, independenþa ºi pluralismul mass-me -
dia. În momentul semnãrii Planului de acþiuni Republica Mol -
dova - Uniunea Europeanã, conducerea de guvernãmânt ºi-a
asumat sarcina de a elabora ºi implementa, în conivenþã cu
societatea civilã, un cadru le gal care sã garanteze libertatea
expresiei ºi a mass-me dia în conformitate cu standardele eu -
ropene ºi a recomandãrilor Consiliului Europei. Consiliul Eu -
ropei a urgentat Republicii Moldova crearea tuturor ocu ren -
þelor necesare pentru funcþionarea eficientã a audiovizualului
autohton naþional ºi lo cal; asigurarea transparenþei CCA ºi a
independenþei financiare ºi editoriale a mass-me dia elec tro -
nice. În consecinþã, Parlamentul Republicii Moldova ºi-a pla -
nificat, în Programul de Implementarea planului de acþiuni RM
– UE, elaborarea ºi adoptarea pânã în semestrul I 2006 „a unui
Cod de legi noi privind dezvoltarea ºi reglementarea sectorului
audiovizual pub lic ºi privat”. Grãbindu-se însã sã ajusteze
cadrul le gal autohton la standardele internaþionale relevante,
Parlamentul comite douã inadvertenþe, care au bulversat so -
cietatea civilã ºi organizaþiile internaþionale responsabile de
monitorizarea acestui proces:
I. Textul proiectului de Cod al Audiovizualului a fost
elaborat clandestin, contrar principiilor democratice;
II. Documentul, în forma în care a fost elaborat, permite
menþinerea controlului pol i tic asupra audiovizualului au tohton.
I. Con form principiilor europene, reformele de mo cra -
tice nu pot fi realizate în lipsa unei colaborãri deschise ºi
transparente între putere ºi societatea civilã. Parlamentul Re -
publicii Moldova a consimþit asta în Concepþia despre coo -
perarea dintre Parlament ºi societatea civilã (Monitorul
Ofi cial nr. 5-8, 13.01.06), prin care ºi-a asumat respon sa -
bilitatea de a susþine iniþiativele civice ºi de a încuraja par -
ticiparea publicului în procesul luãrii deciziilor (art. 1). Dacã
în etapa de elaborare a Codului Audiovizualului se þinea cont
de prevederile documentului respectiv ºi a principiilor inter -
naþionale, Parlamentul urma sã acþioneze în urmãtorul mod:
sã in vite reprezentanþii societãþii civile sã coopereze;
sã revendice idei ºi sugestii, în spe cial de la insti -
tuþiile care activeazã în domeniul mass-me dia;
sã aducã la cunoºtinþa opiniei publice propunerile
fãcute, deciziile luate sau incertitudinile existente (art. 2).
Dincolo de faptul cã textul proiectului a fost elaborat
fãrã consultarea societãþii civile, autorii au ignorat reco man -
dãrile fãcute de Asociaþia Presei Electronice, Centrul In de -
pend ent de Jurnalism ºi Comitetul pentru Libertatea Presei.
II. Reacþia societãþii civile faþã de noile reforme în
audiovizual deconspirã lipsa profesionalismului celor care au
elaborat textul ºi, cel mai grav, o atitudine retrogradã faþã de
tratatele internaþionale semnate de Republica Moldova ºi o
totalã lipsã de transparenþã în activitatea Parlamentului. În
urma analizei textului Codului Audiovizualului, de cãtre Con -
siliul Europei, Organizaþia neguvernamentalã in ternaþionalã
„Articolul 19”, OSCE ºi reprezentanþi ai societãþii civile, s-a
constatat cã documentul conþine reglementãri ajustate in com -
plet sau eronat la legislaþia europeanã, în spe cial în ceea ce
priveºte libertatea de exprimare, libertatea mass-me dia ºi plu -
ralismul în mass-me dia. Obscurantismul faþã de democraþie
este cel mai ev i dent în urmãtorul con text:
1. CCA rãmâne sub controlul pol i tic al Guvernului, deºi
ar trebui sã fie o instituþie autonomã ºi independentã. Faptul
sugereazã intenþia alianþei guvernamentale de a-ºi exercita
influenþa ºi controlul inoportun asupra tuturor radio di fu ziu -
nilor, Internetului ºi, în spe cial, asupra instituþiei publice a
audiovizualului Compania Teleradio-Moldova;
2. Dreptul internaþional recunoaºte cã pluralismul me -
dia revendicã, atât promovarea radiodifuzorilor publici ºi pri -
vaþi, cât ºi a celor lo cali. În lipsa unor reglementãri sau mãcar,
a unui mecanism clar de transformare a posturilor TV ºi ra dio
lo cale, acestea vor fi ob li gate sã-ºi sisteze activitatea. Ca ur -
mare, comunitãþile vor fi pri vate de dreptul de a avea un mijloc
de informare care sã le coroboreze interesele.
3. Sunt vag prezentate prevederile care interzic difu -
zarea programelor care instigã la „urã pe criterii de rasã,
religie, naþionalitate ºi sexe”, „difuzarea informaþiei echi ta -
bile, echilibrate ºi imparþiale”. Periculoasã este ºi stipularea
con form cãreia „libertatea editorialã trebuie sã apere ideea
Statului Republica Moldova bazat pe drept, in de pend ent ºi
dem o cratic”. Aceste reglementãri, în lipsa unor precizãri ºi
explicaþii suplimentare, pun în pericol libertatea de exprimare
a mass-me dia electronice ºi pericliteazã promovarea plu ra -
lismului. Persoanele oficiale ºi publice pot interpreta astfel de
noþiuni abstracte în detrimentul instituþiilor audiovizuale, pot
sã-ºi permitã ingerinþe în activitatea editorialã ºi sã ameninþe
instituþiile mass-me dia care prezintã un alt punct de vedere
decât cel comod conducerii de guvernãmânt. De menþionat cã,
chiar pe fundalul lipsei de reglementãri exacte, reprezentanþii
PCRM ºi-au permis sã acuze posturile municipale Antena C ºi
Euro TV ºi ziarul Timpul de dimineaþã pentru faptul cã aruncã
„seminþe de ex trem ism ºi neonazism în societatea mol do -
veneascã” ºi cã „justificã holocaustul ºi crimele de rãzboi” ºi
cã pun pe post „emisiuni care jignesc poporul rus ºi armata
sovieticã”. Totodatã, în timp ce Parlamentul adopta un Cod al
Audiovizualului, menit sã contribuie la dezvoltarea sectorului
audiovizual, CCA refuza cu obstinaþie, fãrã temei ju ridic, sã
elibereze frecvenþele de emisie solicitate de Ra dio Vocea Ba -
sarabiei ºi TV Euro-Nova.
Tolerarea la nivel oficial a acestor aserþiuni ºi ame -