2008, decembrie (PDF) - Biblioteca judeţeană "Petre Dulfu"

FAMILIA ROMÂNÃ CUNUNA DE AUR A ROMÂNIEI 37
ciale. 1 Cu ºi mai multã insolenþã sunt trataþi reprezentanþii
presei lo cale independente de cãtre persoanele oficiale, care
întreprind vizite de lucru în centrele raionale, localitãþile ru -
rale. Presa independentã este þinutã fie dupã uºã, sau pur ºi
simplu, este gonitã de la ºedinþe, invocându-se acelaºi motiv:
problemele discutate nu sunt de interes pub lic. Sim i lar pro -
cedeazã ºi unele autoritãþi lo cale: un preºedinte de raion, sau
un primar poate sã interzicã dezinvolt jurnaliºtilor sã asiste la
întruniri sau ºedinþe publice sau sã fotografieze. 2 Un studiu
publicat de Centrul de Investigaþii Jurnalistice, în 2006, aratã
cã „funcþionarii mai multor instituþii centrale ºi lo cale nu
respectã prevederile LAI. Doar 50% dintre autoritãþile ºi insti -
tuþiile publice contactate au rãspuns la cererea de informaþii. 3
Dintre cele 95 de autoritãþi publice contactate, 26 nu au dat
curs cererii de furnizare a informaþiilor, dintre care: „Parla -
mentul, Guvernul Republicii Moldova, Ministerele Educaþiei,
Ecologiei ºi Resurselor Naturale, Apãrãrii, Inspectoratul Fis -
cal prin ci pal de Stat, Primãria municipiului Chiºinãu, Curtea
Supremã de Justiþie.” 4 De precizat cã Directiva UE privind
accesul la informaþie prevede ca informaþia sã fie cât mai
deschisã, iar autoritãþile publice nu trebuie sã discrimineze pe
cineva atunci când oferã o informaþie. 5
Tactici de „strangulare” a presei independente
a) presiuni psihice, acuzaþii:
Lupta direcþionatã împotriva presei independente a fost
vizibilã imediat dupã alegerile prezidenþiale din 2001, odatã cu
venirea partidului comunist la putere. Timp de patru ani, jur -
naliºtii incomozi au fost filaþi, agresaþi fizic ºi psihic, iar presa
independentã hãrþuitã prin instanþe de judecatã. Odatã însã cu
formularea ºi promovarea, din ce în ce mai insistentã, a unui
mesaj proeuropean, de cãtre conducerea de guvernãmânt, dar
ºi datoritã protestului societãþii civile faþã de cam pania de
intimidare a jurnaliºtilor, presei independente i se oferã o
perioadã de repaus. Nu însã pentru mult timp, pentru cã, în a
doua jumãtate a anului 2005, este generat un nou val de atacuri
împotriva presei independente, ce-i drept într-o manierã puþin
mai elegantã - nu sunt filmaþi prin saune ºi nici nu sunt loviþi cu
ranga în cap, cum se întâmpla an te rior. În schimb, sunt umiliþi,
brutalizaþi, intimidaþi ºi ameninþaþi cu rãfuiala fizicã de cãtre
bodyguarzi, de cãtre persoane care refuzã sã se legitimeze, de
cãtre poliþiºti, sau sunt reþinuþi ºi acuzaþi de luare de mitã. Era
firesc ca guvernarea sã ia atitudine faþã de aceste acþiuni de
intimidare, iar poliþia sã-i reþinã ºi sã-i pedepseascã pe iniþia -
tori. Din pãcate, asta nu s-a întâmplat nici pânã în prezent.
b) presiuni economice
Presiunea economicã reprezintã cea mai simplã ºi efi -
cientã modalitate de a „strangula” presa „rebelã”, „neîm blân -
zitã” ºi „nesupusã”, care luptã cu vehemenþã pentru inde -
pendenþã ºi libertate de exprimare:
Obligarea agenþilor economici sã plaseze publicitate
doar în mijloacele de informare obediente puterii (Moldova
Suveranã, Nezavisimaia Moldova, revista Moldova, Mo ni -
torul Oficial), sã subvenþioneze propriile campanii propa gan -
distice, sã renunþe la contractele cu mass-me dia independentã.
Cazuri de presiune asupra agenþilor economici ºi instituþiilor
bugetare au fost înregistrate ºi în teritoriu, când administraþiile
publice lo cale au dat di rec tive oficiale sau neoficiale, soli -
citând sã fie fãcute abonamente, din banii publici, pentru
ziarele de stat, în detrimentul celor independente lo cale. 6
Acþionarea în judecatã a mass-me dia, pentru orice
articol critic, pe motivul lezãrii onoarei ºi demnitãþii, ºi reven -
dicarea, în calitate de despãgubiri, a unor sume exorbitante.
Facultatea de a critica este inerentã unei societãþi de -
mocratice. Statul, guvernul ºi oricare alt or gan al puterii ex ec u -
tive, leg is la tive sau judecãtoreºti poate face obiectul criticilor
în me dia. Personalitãþile politice ºi funcþionarii pot fi supuºi
prin me dia unui con trol ºi unor critici publice, potenþial viru -
lente, asupra modului în care ºi-au exercitat atribuþiile. Acest
lucru este necesar pentru a asigura transparenþa în ceea ce
priveºte modul de îndeplinire a responsabilitãþilor. 7
Personalitãþile politice ºi funcþionarii trebuie sã fie des -
chise pentru critica din partea MIM. Libertatea presei oferã
posibilitatea persoanelor de a cunoaºte ºi de a judeca ideile ºi
atitudinile conducãtorului. Limitele criticii acceptabile, în ca -
zul unui pol i ti cian sunt mult mai largi decât în cazul unei
persoane care nu are statut de persoanã oficialã sau publicã.
Politicianul sau persoana publicã este expus în mod inevitabil
unui con trol atent al faptelor ºi gesturilor sale, atât din partea
jurnaliºtilor, cât ºi din partea cetãþenilor. În contextul dez -
baterilor politice sau a altor probleme de interes pub lic,
sancþio narea unui jurnalist care a criticat o figurã politicã este o
formã de cenzurã. 8 Mass-me dia trebuie sã dezvolte informaþia,
sã o interpreteze, sã o comenteze, sã o critice ºi sã o denunþe.
Aceastã dublã misiune de informare ºi comentare abiliteazã
jurnaliºtii de a critica oamenii politici, atât cei ai majoritãþii, cât
ºi cei ai opoziþiei. 9
Con form Curþii Europene pentru Drepturile Omului
„libertatea de a critica este de datoria presei tipãrite ºi audio -
vizuale: sã comunice informaþii ºi idei politice ºi alte subiecte
de interes pub lic”. 10 Art. 10 al Convenþiei apãrã dreptul jurna -
liºtilor de a comunica informaþii asupra problemelor de interes
gen eral atâta timp cât ei se exprimã cu bunã credinþã, în baza
faptelor exacte ºi furnizeazã informaþii fiabile ºi pre cise,
1 Pavel Pãduraru. Timpul de dimineaþã, nr. 100 (375), 12 iunie 2006, p. 4.
2 Dumitru Lazur. Ping-pong cu presa liberã. Ziarul de Gardã, 13 aprilie 2006; Ranga democraþiei. Timpul de dimineaþã, 2 februarie
2006
3 Cornelia Cozonac. Iacob Guja. Petru Munteanu. Monitorizarea accesului la informaþii în R. Moldova. Trans par ency In ter na tional –
Moldova, 2004, p. 13.
4 Idem, p. 10.
5 Silvia Ursu. Reunitã la Bucureºti, mass-media se pregãteºte pentru integrarea în Europa. Integrarea europeanã, pas cu pas.
Supliment lunar al cotidianului Timpul de dimineaþã, nr. 9 (27), p. 6.
6 Raisa Lozinschi. Statul sprijinã presa „deetatizatã”. Jurnal de Chiºinãu, nr. 452; Ziarul de Gardã, 30 martie, 2006, p. 8 (despre
intimidarea mediului de afaceri); Val Butnaru. Îndrumar de lichidare a unui ziar independent. Jurnal de Chiºinãu, 23 iunie 2006, p. 5.
7 Consiliul Europei. Comitetul de miniºtri, Declaraþia privind discursul pol i tic în me dia, 12 februarie, 2004.
8 Donna Gomien. Ghid al Convenþiei Europene a Drepturilor Omului. Ed. a 3-a. Biroul de informare al Consiliului Europei în
R. Moldova. Chiºinãu, 2006.
9 Buletinul Biroului de Informare al Consiliului Europei în Moldova, nr. 1 -2, Chiºinãu, 2003, p. 50.
10 Monica Macovei. Libertatea de exprimare. Ghid pentru punerea în aplicare a art. 10 al Convenþiei Europene pentru drepturile omului,
nr.2. Republica Moldova, 2003, p. 9.