2008, decembrie (PDF) - Biblioteca judeţeană "Petre Dulfu"

36 AN 9, NR. 4 (31), DECEMBRIE 2008 FAMILIA ROMÂNÃ
declarativ. De facto, acest statut îi este torpilat deliberat, iar
realitãþile, opiniile sau judecãþile de valoare mediatizate, care
contravin ideologiei partidului comunist, sunt contestate cu
vehemenþã. În conformitate cu prevederile paragrafului 2 al
CEDO, amestecul autoritãþilor naþionale în exercitarea liber -
tãþii de exprimare este acceptabil în cazul în care satisface trei
condiþii:
restricþia sã fie prevãzutã de lege (legea trebuie sã fie
accesibilã, clarã ºi previzibilã; cetãþenii trebuie sã-ºi poatã
regla conduita în lu mina unei legi clare ºi pre cise);
ingerinþa urmãreºte scopul de a proteja: securitatea
naþionalã, integritatea teritorialã, siguranþa publicã, men þi ne -
rea ordinii publice, prevenirea criminalitãþii, protecþia sãnãtãþii
ºi a moralei, protecþia reputaþiei sau a drepturilor altora, împie -
dicarea divulgãrii informaþiilor se crete, garantarea autoritãþii
ºi imparþialitãþii puterii judecãtoreºti;
verificarea dacã ingerinþa este necesarã într-o so -
cietate democraticã.
Ca ingerinþa sã fie consideratã legitimã, statul trebuie sã
aducã dovezi cã toate aceste trei condiþii au fost îndeplinite. 1
De exemplu, în consiliul mu nic i pal Chiºinãu ºi în Parla -
ment, reprezentanþii PCRM au acuzat de mai multe ori pos -
turile municipale Antena C, Euro TV ºi ziarul Timpul de
dimineaþã pentru faptul cã aruncã „seminþe de ex trem ism ºi
neonazism în societatea moldoveneascã”, cã dau dovadã de
„manifestãri ale neofascismului camuflat” ºi încearcã a „justi -
fica holocaustul ºi crimele de rãzboi”. În acelaºi con text, a fost
revendicatã necesitatea ca deputaþii sã ia atitudine faþã de
aceste instituþii me dia, iar directorii posturilor municipale An -
tena C ºi Euro TV, ameninþaþi cu demisia în condiþiile în care
„vor mai pune pe post emisiuni care jignesc poporul rus ºi
armata sovieticã”. 2
Dincolo de faptul cã asemenea „debordãri” furibunde
pericliteazã libertatea de exprimare a presei ºi a pluralismul de
opinii, ele mai sunt ºi anticonstituþionale, deoarece au un
caracter totalitar ºi promoveazã la nivel oficial, prin inter -
mediul reprezentanþilor PCRM, ideologia partidului comunist
(art. 5 Constituþia Republicii Moldova). Constantin Tãnase,
directorul ziarului Timpul de dimineaþã spunea, într-un co -
mentariu, cã atacurile împotriva presei libere „fac parte dintr-o
campanie de compromitere ºi lichidare a instituþiilor de presã
independente, neînregimentate sub flamura roºie a partidului
de guvernãmânt [...] a cãror misiune este de a menþine Mol -
dova în hamurile roºii ale ideologiei ruseºti [...] Cum cineva
încearcã sã scape de aceste hamuri, este acuzat de ex trem ism,
xenofobie ºi fas cism [...] Situaþia creatã trebuie sã alarmeze
întreaga opinie publicã democratã, pentru cã nu doar presa este
atacatã, ci societatea care încearcã sã gândeascã liber”. 3
În conformitate cu art. 10 paragraful 1 al CEDO, „orice
persoanã are dreptul la libertatea de opinie, de a primi infor -
maþii ºi idei, ºi de a comunica informaþii ºi idei”, iar aceastã
libertate trebuie exercitatã liber fãrã imixtiunea autoritãþilor
publice. Libertatea de exprimare garantatã de art. 10 se aplicã
„nu numai informaþiilor sau ideilor care sunt primite în mod
favorabil, care sunt inofensive, dar ºi acelora care jignesc,
ºocheazã sau deranjeazã; acestea sunt cerinþele acelui plu ral -
ism, acelei toleranþe, spirit de transparenþã fãrã de care nu
existã o societate democraticã”, cerinþe interpretate distor -
sionat de cãtre PCRM. 4 Limitarea libertãþii de opinie ºi de
exprimare este incompatibilã cu natura unei societãþi demo -
cratice. Statele nu trebuie sã-ºi îndoctrineze cetãþenii ºi nici sã
opereze distincþii în funcþie de opiniile împãrtãºite. Pro mo -
varea informaþiilor unilaterale este un obstacol serios pentru
exercitarea libertãþii de opinie. 5
Limitarea accesului la informaþia de interes pub lic
Libertatea de a primi informaþii se referã la dreptul
mijloacelor de informare de a comunica publicului informaþii
ºi idei, ºi la dreptul publicului de a fi informat corect asupra
problemelor de interes pub lic. Curtea Eu ro peanã acordã presei
un statut aparte în ceea ce priveºte difuzarea mesajului pol i tic
ºi a altor chestiuni de interes pub lic. Curtea argumenteazã:
„libertatea presei oferã publicului posibilitatea de a afla ºi a-ºi
forma opinii despre ideile ºi acþiunile conducãtorilor politici,
despre diferite probleme de interes pub lic ºi, prin urmare,
libertatea dezbaterii politice ºi publice este esenþa conceptului
de societate democraticã”. 6 Curtea considerã o încãlcare a art.
10 din Convenþie, cazul în care jurnaliºtilor li se interzice sã
utilizeze informaþiile de interes pub lic, sau sunt pedepsiþi
pentru cã au fãcut acest lucru 7 . Autoritãþile din Republica
Moldova însã ignorã fie deliberat, fie din necunoaºtere, aceste
prevederi, atribuind nejustificat informaþiilor publice un ca -
racter se cret, limitând ostentativ accesul jurnaliºtilor la in -
formaþie. 8 Deºi au trecut opt ani de la adoptarea Legii privind
Accesul la Informaþie (LAI), timp în care mai multe ONG-uri
au organizat mai multe seminarii ºi ateliere în scopul imple -
mentãrii eficiente a acesteia, schimbãri pozitive nu au fost
înregistrate. Informaþia de interes pub lic continuã sã fie se -
cretizatã, se exagereazã în privinþa termenului limitã de fur -
nizare a informaþiei publice, sau chiar se profitã de durata
acestuia (15 zile). Furnizorii de informaþie trec cu vederea cã
scadenþa de 15 zile trebuie sã fie aplicatã doar în condiþiile în
care cãutarea informaþiei, din anumite considerente, necesitã
mai mult timp.
Totodatã, ca sã nu fie învinuiþi cã limiteazã accesul
presei la informaþie publicã, autoritãþile evitã discuþiile cu
jurnaliºtii, încredinþând aceastã responsabilitate secretarelor,
la rândul lor instruite sã invoce diferite mo tive care sã justifice
absenþa ºefilor. 9 De remarcat cã, o perioadã îndelungatã, repre -
zentanþilor presei independente Timpul de Dimineaþã, Mol -
davskie Vedomosti, Ziarul de gardã, Jurnal de Chiºinãu nu
li s-a permis sã asiste la ºedinþele publice ale instituþiilor o fi -
1 Idem, p. 33, v. ºi Buletinul Biroului de Informare al Consiliului Europei în Moldova. nr. 1 -2, Chiºinãu, 2003, p. 29.
2 Constantin Tãnase. Comuniºtii atacã presa liberã. Timpul de dimineaþã, nr. 77.
3 Ibi dem.
4 Buletinul Biroului de Informare al Consiliului Europei în Moldova, nr. 1 -2, Chiºinãu, 2003, p. 28.
5 Monica Macovei. Libertatea de exprimare. Ghid pentru punerea în aplicare a art. 10 al Convenþiei Europene pentru drepturile omului,
nr.2, Republica Moldova, 2003, p. 9.
6 Ibi dem, p. 13.
7 Donna Gomien. Ghid al Convenþiei Europene a Drepturilor Omului. Ed. a 3-a. Biroul de informare al Consiliului Europei în
R. Moldova. Chiºinãu, 2006, p. 114.
8 Ina Prisãcaru. Timpul de dimineaþã, nr. 32 (307), p. 3.
9 Silvia Ursu. Reunitã la Bucureºti, mass-media se pregãteºte pentru integrarea în Europa. Integrarea europeanã, pas cu pas. Supliment
lunar al cotidianului Timpul de dimineaþã, nr. 9 (27), p. 6.