2008, decembrie (PDF) - Biblioteca judeţeană "Petre Dulfu"

FAMILIA ROMÂNÃ CUNUNA DE AUR A ROMÂNIEI 35
Fenomenul „strangulãrii presei”
în Republica Moldova ºi conotaþiile sale
Maria DIMINEÞ
Magistru în Jurnalism ºi Comunicare Publicã, Chiºinãu
Apariþia fenomenului „strangulãrii presei”
în Republica Moldova
În 2001 partidul comuniºtilor declanºeazã ostentativ
lupta împotriva presei independente. Obiºnuitã puþin cu li -
bertatea de expresie ºi de acþiune, breasla jurnalisticã nu ce -
deazã ºi se opune ve he ment constrângerilor din partea puterii.
Într-un termen re cord, atitudinea ostilã faþã de jurnaliºti este
înregimentatã în majoritatea instituþiilor de stat, iar funcþi -
onarii, odinioarã amabili ºi deschiºi spre comunicarea cu pre -
sa, devin reticenþi ºi impertinenþi. Informaþia de interes pub lic
este „sigilatã”, iar funcþionarii responsabili de furnizarea a -
cesteia îmbracã togã de „instructori” de mass-me dia. Jur na -
liºtilor li se indicã ce sã scrie, cum sã scrie ºi ce nu trebuie sã
scrie. Consternatã, dar plinã de entuziasm, presa pãºeºte pe
câmpul de bãtãlie, cu braþele goale, ameninþând inamicul cu
recursuri de tot felul, argumentând inegalitatea „atacului” în
temeiul mai multor documente naþionale ºi internaþionale im -
portante. Or ga nizaþiile neguvernamentale din domeniu difu -
zeazã un ºir de declaraþii cu privire la intimidarea presei ºi
solicitã orga ni zaþiilor internaþionale sã ia atitudine. Între timp
însã, jurnaliºtii care au refuzat sã se conformeze noilor reguli
de joc instituite de cãtre partidul de guvernãmânt sunt filaþi,
maltrataþi psihic ºi fizic. Obosiþi de nedreptate, dezamãgiþi de
trãdãrile din partea colegilor de breaslã ºi dispersaþi, mulþi
jurnaliºti capituleazã. În scurt timp presa se obiºnuieºte cu
noile ocurenþe de acti vitate impuse. Câteva dintre instituþiile
mass-me dia îºi tem pereazã spiritul de revoltã ºi critic, pentru a
putea supravieþui intemperiilor politice, altele însã se proster -
neazã, aducând ofrande celor care flageleazã libertatea presei,
libertatea de exprimare ºi drepturile fundamentale ale omului.
Presa se resemneazã ºi, din pãcate, acest av a tar este lite ral men -
te real.
„Fenomenul strangulãrii presei” ia naºtere în etapa res -
pectivã ºi e confirmat prin starea de apatie debordantã a re -
prezentanþilor mass-me dia. Atacurile direcþionate împotriva
jurnaliºtilor devin un fenomen obiºnuit, o pãrticicã intrinsecã
din cotidian, un eveniment ca oricare altul ce este tratat cu
indiferenþã într-un ziar, ori într-un buletin de ºtiri ra dio sau
TV. Fenomenul „strangulãrii presei” este caracterizat prin -
tr-un ºir de acþiuni de lib er ate, implementate de reprezentanþi
sau susþinãtori ai partidului de guvernãmânt, menite sã facã
dificilã activitatea presei independente. Ev i dent cã, prin a -
ceastã abordare retrogradã se urmãreºte compromiterea ºi cre -
a rea tuturor condiþiilor de sucombare a instituþiilor mass- me dia
incomode puterii. Ceea ce însã nu se vede în aparenþã este
impactul fenomenului respectiv asupra dezvoltãrii societãþii.
Obstrucþionarea libertãþii de exprimare a presei este un sub -
terfugiu pol i tic, direcþionat împotriva democraþiei, prin care un
popor poate fi supus ºi manipulat cu uºurinþã. În contextul dat,
presa incomodã, promotoare a adevãrului, este unicul im ped i -
ment care trebuie exterminat.
Încãlcarea libertãþii presei ºi a pluralismul
de opinii
Apãrarea ºi dezvoltarea drepturilor omului ºi a li ber -
tãþilor fundamentale se sprijinã pe un regim pol i tic cu adevãrat
dem o cratic. O þarã liberã ºi un regim dem o cratic nu pot sã
existe în condiþiile ignorãrii libertãþii de exprimare. Libertatea
de exprimare este un pilon de bazã pentru o societate de -
mocraticã ºi reprezintã una dintre condiþiile primordiale ale
progresului ei. Protecþia libertãþii de exprimare este o condiþie
esenþialã pentru garantarea unui regim pol i tic dem o cratic. 1
În contextul integrãrii în Uniunea Europeanã, Re pu -
blica Moldova a semnat mai multe documente internaþionale
(Convenþia Europeanã pentru Drepturile Omului, Declaraþia
Universalã a Drepturilor Omului, Carta pentru Libertatea
mass- me dia, Planul de acþiuni Republica Moldova – UE) prin
care a recunoscut cã „libertatea mass-me dia, libera circulaþie a
ideilor ºi informaþiilor, fãrã intervenþia autoritãþilor publice”
joacã un rol fun da men tal în dezvoltarea unei societãþi libere,
sta bile ºi democratice (6). Astfel, Moldova se angajeazã sã
respecte valorile democraþiei, pãcii, justiþiei ºi drepturilor fun -
damentale ale omului, ºi sã acorde prioritate reglementãrilor
internaþionale în detrimentul oricãrei legi naþionale, care con -
travine jurisprudenþei Curþii Europene pentru Drepturile Omu -
lui. 2 Oficial, Guvernul Republicii Moldova ºi-a asumat
res pon sabilitatea „de a apãra ºi promova libertatea de expri -
mare, de a crea un cadru legislativ propice dezvoltãrii massme
dia, de a susþine independenþa politicã ºi economicã a mij -
loa celor de informare în masã.” În realitate însã toate aceste
condiþii ºi promisiuni nu au fost materializate nici pânã în
prezent. Mai mult decât atât, prevederile tratatelor ratificate
sunt ignorate de cãtre persoanele oficiale ºi publice. Se în -
cearcã subminarea independenþei presei, imixtiunea în acti -
vitatea editorialã a acesteia, ameninþarea instituþiilor me dia
care prezintã un alt punct de vedere decât acel comod con -
ducerii de guvernãmânt. Presa este tratatã drept ustensilã pe
care reprezentanþii partidului de guvernãmânt o pot întrebuinþa
pentru mediatizarea mesajelor propagandistice, pentru pro -
movarea imaginii funcþionarilor ºi demnitarilor, pentru ca -
muflarea realitãþii, pentru îndobitocirea societãþii. Atitudinea
retrogradã faþã de presa independentã este exteriorizatã osten -
tativ, din ce în ce mai des, prin di verse declaraþii antide -
mocratice ºi acuzaþii nejustificate. Libertatea presei ºi rolul ei
în democratizarea societãþii sunt recunoscute doar la nivel
1 Monica Macovei. Libertatea de exprimare. Ghid pentru punerea în aplicare a art. 10 al Convenþiei Europene pentru drepturile omului,
nr.2, Republica Moldova, 2003, p. 7.
2 Idem, p. 5.