2008, decembrie (PDF) - Biblioteca judeţeană "Petre Dulfu"

FAMILIA ROMÂNÃ FILE DE ISTORIE 33
Vasile Blidaru, un luptãtor din rezistenþa
anticomunistã intrat în leg endã
ªtefan BELLU
Vasile Blidaru de la a cãrui trecere eroicã în eternitate
s-au împlinit în mai a.c. 50 de ani, constituie o personalitate
marcantã a rezistenþei româneºti împotriva sovietizãrii ºi co -
munizãrii þãrii, a „satanizãrii” neamului prin bolºevism. Este
un caz oarecum aparte, prin faptul cã a
haiducit, în gen eral, singur ºi nu a
putut fi doborât ºi nici capturat decât
mort, dupã 10 ani de hãituialã per ma -
nentã . A fost „omul pãdurii” despre
care s-a vorbit cel mai mult în zona
Codrului. De cãtre unii cu re spect ºi
admiraþie, de cãtre alþii cu teamã ºi
groazã. S-au spus multe ade vãruri
despre Vasile Blidaru. A avut ºi mulþi
de tractori. În jurul nu melui sãu s-au
creat ºi au circulat nu meroase le gende,
devenind un per sonaj legendar, tocmai
prin faptul cã simpla pomenire a nu -
melui sãu constituia, înainte de eve -
nimentele din decembrie 1989 un de lict
ce putea duce la ani grei de în chisoare.
Fãrã îndoialã, Vasile Blidaru a
reprezentat partea cea mai in tran si gen -
tã a rezistenþei anticomuniste din Ma -
ramureº. Modul sãu de a gândi ºi acþi -
ona a evoluat, în timp, de la refuzul
deschis al regimului comunist la re -
zistenþa cu mâna pe armã, împinsã
pânã la lichidarea fizicã a adversarilor ºi pânã la sacrificiul de
sine. A cãzut în luptã, o luptã vi o lentã cu ur mãritorii, în vinerea
de Rusalii a anului 1958.
Vasile Blidaru s-a nãscut la 6 decembrie 1911 în satul
Odeºti, comuna Bãseºti (pe atunci satul Odeºti apar þinea de
comuna Bãiþa de sub Codru). Tatãl sãu a cãzut pe front în
primul rãzboi mondial. Mama sa a rãmas vãduvã ºi ne -
ajutoratã. Pe Vasile Blidaru l-au crescut nea murile. Pe când
avea 16 ani, în sat au venit niºte meºteri dogari din comuna
Socond (judeþul Satu Mare) care au executat butoaie ºi alte
lucrãri de lemnãrie pentru sãteni. Vasile Blidaru a lucrat cu ei,
a deprins meºteºugul lor ºi, dovedind pricepere, îndemânare ºi
abilitate a devenit, mai târziu, cel mai vestit meºter lemnar din
pãrþile Codrului. Fãcea butoaie fãrã cercuri, doagele fiind
prinse în capsuri de lemn pe care le încerca în fel ºi chip pentru
a le dovedi trãinicia: le dãdea drumul în rosto golire din pod sau
din vârf de deal. Fãcea încuietori din lemn pe care nimeni nu le
putea descuia, doar el cunoscându-le secretul. ªi-a construit ºi
o moarã de vânt, în întregime din lemn, fãrã nici un cui de fier.
O adevãratã lucrare de artã, de sculpturã în lemn, spun cei care
au vãzut-o.
Casa, acareturile ºi le-a ridicat singur. ªi-a adus mama
de la rudenii acasã. Avea patru hect are ºi jumãtate de pãmânt
pe care le muncea gospodãreºte. A fãcut armata la Bucureºti, la
pirotehnie, unde a învãþat meºteºugul armelor. Era þintaº de
elitã ºi vânãtor iscusit. Trãgea fãrã greº.
În 1938 s-a cãsãtorit cu Floare Neamþ. Au avut îm -
preunã trei copii: Maria (n. 1940), Valer (n. 1945) ºi Gheorghe
(n. 1947). Rãzboiul nu l-a ocolit nici pe
el. Este concentrat ºi trimis, în 1941, pe
frontul de rãsãrit. Are noroc ºi scapã cu
viaþã. Dupã rãzboi, prin 1947, s-a an -
gajat ca salariat la coo perativa sãteascã
din Odeºti. În speranþa democratizãrii
þãrii ºi a ºtergerii urmelor rãzboiului a
încercat ºi ceva pol i ticã, în scriindu-se
în Frontul Plugarilor. Dar speranþele
i-au fost înºe late.
Dupã venirea comuniºtilor la
pu tere, conducerea cooperativei sãteºti
intrã pe mâinile acestora. Era un grup
de afaceriºti, în frunte cu unul, Vasile
Gâþ din Tãmãºeºti, puºi pe cãpãtuialã
pe seama cooperativei. Cum în vremea
aceea, de dupã rãzboi, era o mare lipsã
de mãrfuri, tot ce primeau pentru coo -
perativã împãrþeau între ei, dãdeau la
neamuri ºi la cunoºtinþe sau vindeau cu
suprapreþ. Porumbul, bunãoarã, în loc
sã ajungã la cei lipsiþi, la vãduve ºi la
orfani, îl foloseau pentru furajarea cai -
lor. Vasile Blidaru, om al dreptãþii nu
putea tolera aºa ceva. De aici au înce put necazurile.
Pentru cã a vrut corectitudine, Vasile Blidaru a fost
înlãturat în mod jignitor: „mãturãm gunoaiele!” Pro ce dura de
înlãturare a fost din acelea tic ãloase. Vasile Gâþ ºi ceilalþi au
depus denunþ mincinos cã, de Paºti, Blidaru ar fi difuzat
manifeste anticomuniste în cãtunul Huta (comuna Bãiþa de sub
Codru). În urma de nun þului, în noaptea de 15 au gust 1949 este
arestat de trupele de securitate, fãrã sã se fi ºtiut vinovat cu
ceva. Ca ºi mulþi alþii în acele vremuri, a fost luat pe sus, legat
de mâini ºi târât în ghionturi spre maºina securitãþii care
aºtepta la marginea satu lui. Pe drum, a reuºit sã-ºi desfacã
legãturile ºi sã evadeze de sub es cortã. A fu git în munþi ºi
nimeni nu l-a mai putut prinde vreodatã.
Dupã cele întâmplate, lucrurile au devenit limpezi.
De-o parte Vasile Blidaru, „banditul”, cum era denumit în
limbajul urmãritorilor, care îl someazã în scris pe denunþãtorul
Vasile Gâþ, gestionarul cooperativei, sã-i trimitã drept „soldã”
mâncare ºi bani, aºa cum primea în armatã, pentru cã din cauza
lui ºi a celor de-o teapã cu el a ajuns sã „patruleze” pãdurile. De
cealaltã parte – ei, delatorii ºi urmãritorii – Miliþia ºi Secu -
ritatea. La mijloc, fa milia fugarului, pentru care viaþa a devenit
un calvar. Ceea ce l-a înverºunat mai mult ºi mai mult pe
Vasile Blidaru au fost persecuþiile la care i-a fost supusã fa -
milia. Soþia, Floare, a fost arestatã în repetate rânduri ºi supusã