2008, decembrie (PDF) - Biblioteca judeţeană "Petre Dulfu"

FAMILIA ROMÂNÃ FILE DE ISTORIE 31
ASTRA 1 , perioadã marcatã de diversitate culturalã în care pola -
rizarea spre preocupãrile privind limba era evidentã.
Secþiunile funcþionau pe baza unui Regulament gen -
eral, în care era detaliatã sfera de activitate a fiecãreia, modul
de organizare, membrii, ºedinþele plenare ºi ºedinþele secþiu -
nilor în parte. Scopul lor: „sã sprijineascã ºi sã completeze
activitatea celorlalte organe ale Asociaþiunii ºi, ca organe de
specialitate sã dea ajutor Comitetului Cen tral ºi Adunãrilor
Gen er ale la realizarea problemelor Asociaþiunii”. În anul
1930, numãrul Secþiunilor ajunsese la zece. 2
Merite deosebite pentru aceste realizãri au câþiva mem -
bri ai Asociaþiunii, în spe cial Vir gil Oniþiu ºi Andrei
Bârseanu, continuatori demni ai înaintaºului lor G. Munteanu.
Ei au pus din nou în circulaþie ideile de bazã ale ASTREI,
referitoare la puritatea limbii române ºi a cultivãrii ei. Numere
de-a rândul, V. Oniþiu ºi mai apoi Alexandru Bogdan, Iosif
Blaga, Axente Baciu, Nicolae Drãganu au susþinut în coloa -
nele revistei Transilvania rubricile: Sã ne îndreptãm limba, 3
Sciinþã, literaturã, artã 4 , Însemnãri 5 etc., întreþinând vie lupta
pentru curãþirea limbii ºi pentru reforma ortografiei. „Tot
secþiilor se mai datoresc alte trei fapte: 1) Înfiinþarea Biblio -
tecii populare a Asociaþiunii, care a tipãrit ºi rãspândit apro -
ximativ un milion ºi jumãtate de exemplare de broºuri bune
pentru cetitorii de la þarã; 2) Organizarea de conferinþe pentru
intelectualii de la oraºe ºi 3) Redactarea în condiþii mai cores -
punzãtoare a revistei Transilvania” 6 .
Din rândul membrilor secþiunilor s-au recrutat cei
mai prolifici colaboratori ai organului de presã al ASTREI,
Transilvania. Secþiunile, ºi im plicit membrii lor, nu ºi-ar fi
putut pune în valoare munca ºtiinþificã ºi culturalã dacã n-ar fi
avut la îndemânã paginile revistei, pentru cã „ziarele nu aduc
aproape nimic în aceastã direcþie, iar revistele azi sunt rare” 7 ,
aprecia, chiar în anul 1930, Ion Agârbiceanu. Printre alte
realizãri ale Secþiunii literare mai amintim: finalizarea En -
ciclopediei Române (3 vol.; 1899, 1900, 1904), la elaborarea
cãreia au fost antrenaþi peste 170 de specialiºti (fãrã pretenþii
bãneºti!), sub coordonarea lui C. Diaconovici (lucrare nee -
galatã la noi pânã azi); elaborarea ºi publicarea unor studii
asupra dialectelor sud-dunãrene ale limbii române; îndrumarea
unor anchete lingvistice subdialectale, a studiilor privind isto -
ria limbii; înfiinþarea revistei literare Þara noastrã, sub direcþia
lui Octavian Goga; preocuparea constantã pentru unificarea ºi
purificarea limbii, statornicirea ortografiei fonetice, a nor -
melor gramaticale ºi îmbogãþirea lexicului limbii române, pre -
gãtirea unui Dicþionar portativ românesc, a unui Îndreptar de
limbã (poate Îndreptar ortografic... al limbii române); sti mu -
larea elaborãrii unor manuale ºcolare pentru limba românã;
organizarea cursurilor de alfabetizare; ajutor dat Secþiunii
istorice în elaborarea unui Dicþionar toponomastic românesc;
ajutor Secþiunii economice în elaborarea, în limba românã, a
terminologiei financiare privitoare la bãnci; elaborarea ºi a -
dap tarea, în limba românã, a terminologiei militare; orga -
nizarea celui de-al doilea Congres al Filologilor Români, la
1 Proces-ver bal. ªedinþa I plenarã de constituire a Secþiunilor
ºtiinþifice-literare ale Asociaþiunii, din 14 octombrie 1900, în
Transilvania, Partea oficialã, 1900, p. 196.
2 Ion Agârbiceanu, Secþiunile literare-ºtiinþifice ale Astrei, în
Transilvania, nr. 1-6/1930, p. 67.
3 Sã ne îndreptãm limba, în Transilvania, nr. 1/1903, p. 4-5; nr. 3/
1903, p. 107-111; nr. 5-6/1903, p. 205-207; nr. 2/1904, p. 49-51.
4 Sciinþã, literaturã, artã, în Transilvania, nr. 9/1896, p. 227-232; nr.
10/1896, p. 243-247; nr. 9-10/1897, p. 216; nr. 9/1899, p. 299-308;
nr. 2-3/1900, p. 65; nr. 7/1900, p. 191-202, nr. 4/1901, p. 126-132.
Cluj (1926) 8 [primul Congres al Filologilor Români – Bucu -
reºti, 1925; al treilea Congres – Cernãuþi, 1927]; sprijin în
adunarea vastului ma te rial în vederea elaborãrii, la Bucureºti,
a Atlasului Lingvistic Român, sub îndrumarea lui Sextil
Puº ca riu; întreþinerea unor legãturi, evocarea, recenzarea
lucrã rilor unor lingviºti strãini de notorietate în plan eu ro pean,
preocupaþi de studiul limbii române, a dialectelor sud-du -
nãrene, de frãmântãrile noastre interne pentru cultivarea limbii
ºi introducerea sistemului fonetic în scriere; invitarea unora
dintre ei în þarã pentru a susþine disertaþii ºi conferinþe despre
limba românã (în limba românã!), elogierea activitãþii ºi pri -
mirea lor ca membri de onoarea ai ASTREI. Dintre aceste nume
de personalitãþi amintim pe: Gustav Weigand, Alf Lombard,
Jan Ur ban Jarnik ºi H.O. Jarnik, Wil helm Meyer-Lübke,
Mario Ruffini, A. Meillet (par tic i pant la Congresul Filologilor
Români de la Cluj), Gaston Paris, Matteo G. Bartoli º.a.
Intrând în al doilea deceniu de viaþã, Secþiunile mar -
cheazã douã momente însemnate: „Mai întâi, ele rup barierele
care limitau fiecare secþiune la 5 membri activi ºi 5 cores -
pondenþi ºi lasã nelimitat numãrul acestora din urmã, pentru a
putea grupa astfel, cât mai mulþi intelectuali ardeleni în jurul
Asociaþiei, dupã specialitãþi. În al doilea rând, numãrul sec -
þiilor sporeºte de la 5 la 8, adãugându-se secþiile medicalã, de
ºtiinþe sociale ºi de tehnicã–industrialã (1912). Aceastã nouã
organizare a permis ca, în organizarea Secþiei ºcolare, în
1913, sã se adune pentru întâia oarã profesorii de la ºcolile
celor douã confesiuni, care de 50 de ani cãutaserã zadarnic un
teren comun de activitate, fãrã sã-l fi putut gãsi în alte ca -
dre” 9 . Dupã primul rãzboi mondial, timp de 5 ani, activitatea
Secþiunilor a fost minimã ºi sporadicã.
Ea s-a revigorat în 1925 printr-o radicalã reorganizare,
prin modificarea Regulamentului ºi sporirea numãrului de
Secþiuni la 10, adãugându-li-se o Secþiune artisticã ºi una
etnograficã-geograficã, iar sediul lor a fost stabilit la Cluj,
sporindu-ºi numãrul de membri cu intelectuali ai instituþiilor
de culturã – Universitatea, Ac a de mia de Agriculturã ºi Co -
merþ, Teatrul Naþional, Op era º.a.; 40 de profesori universitari
ºi alþi 70 de intelectuali clujeni de diferite specialitãþi au de -
venit membri corespondenþi. La aceºtia adãugãm alþi 60 de
membri activi ºi 130 de membri corespondenþi din diferite
oraºe ale Transilvaniei. Secþiunile, im plicit cea literarã, dispu -
neau acum de o forþã intelectualã de invidiat, capabilã sã ridice
activitatea lor la noi cote valorice. Inclusiv revista Tran sil -
vania se redacteazã în condiþii supe rioare, fiecare secþiune
delegându-ºi un reprezentant în noul Comitet constatator al
Transilvaniei, pentru abordarea siste maticã ºi sporirea con -
þinutului materialelor publicate. Acum ASTRA ºi Tran silvania
îºi sporesc numãrul de membri ai Secþiunilor cu inte lectuali din
Basarabia. Delegaþia ASTREI a fost în zilele Ru saliilor (1925)
la Chiºinãu, spre a lua con tact di rect cu reprezentanþii culturii
de acolo, în dorinþa unei cola borãri. Urmarea: în fiecare sec -
þiune s-au cooptat câte 2 membri activi ºi câte 5 corespondenþi,
din Basarabia; în to tal 70 de intelectuali de peste Prut. 10
5 Însemnãri. Etimologii, în Transilvania, nr. 1-2/1910, p. 47-49;
nr. 5/1910, p. 461-462; nr. 6/1912, p. 556, º.a.
6 Onisifor Ghibu, op. cit., p. 231-232.
7 Ion Agârbiceanu, op. cit., p. 68.
8 Ol. Boitoº, Congresul Filologilor Români la Cluj, în
Transilvania, nr. 4/1926, p. 205-209.
9 Onisifor Ghibu, op. cit., p. 232.
10 Idem, p. 234.