2008, decembrie (PDF) - Biblioteca judeţeană "Petre Dulfu"

30 AN 9, NR. 4 (31), DECEMBRIE 2008 FAMILIA ROMÂNÃ
Problematica limbii române literare în
Revista TRANSILVANIA
Lupta pentru stabilirea ºi aplicarea unitarã a ortografiei
- frag ment din teza de doctorat Limba românã ºi cultivarea ei în preocupãrile ASTREI -
(Continuare din numãrul pre ce dent)
dr. Teodor ARDELEAN
În prima perioadã a activitãþii ASTREI (1861-1899),
încã din zorii fiinþãrii, conducãtorii ei de vazã s-au pronunþat ºi
au coalizat energiile membrilor ei spre salvarea ºi cultivarea
limbii române, în condiþiile vitrege cunoscute. Încã din primul
an Asociaþiunea îºi propusese sã rezolve câteva dintre marile ºi
urgentele chestiuni ale culturii româneºti de pe atunci ºi anume
chestiunea alfabetului latinesc, care trebuia sã înlocuiascã, în
sfârºit, pe cel chirilic, pentru a dovedi, pe de o parte naþiunilor
Europei latinitatea noastrã, iar pe de altã parte pentru a des -
chide noi posibilitãþi de afirmare culturalã.
În acest con text, de importanþã majorã era stabilirea
ortografiei ºi a limbii literare, prin elaborarea unui Dicþionar
al limbii române. „Societatea noastrã, zicea Timotei Cipariu, la
Adunarea Generalã de la Braºov (1862), nu mai poate cuteza
sã se apuce de atare lucru, ci are chiar ºi datoria.” 1 Gavriil
Munteanu constata, cu acelaºi prilej, cã este vorba de stabilirea
limbii „pe care o vorbesc mai bine de 10 milioane de români la
Ostul (Estul) Europei” ºi propunea ca Asociaþiunea sã înfiin -
þeze imediat un numãr de trei secþiuni ºtiinþifice, cum au
toate Academiile ºi anume una filologicã, una istoricã ºi una de
ºtiinþe fizice-naturale, impunându-i celei dintâi „sã se apuce
cât mai fãrã întârziere a concepe un Dicþionar român, dupã
analogia dicþionarelor scrise ºi tipãrite de Academiile docte
ale altor naþiuni” 2 .
Secþiunile, deci, trebuiau sã fie organismele indis pen -
sabile pentru ducerea la îndeplinire a marilor probleme spe -
cifice. Dar, motivele trenãrii proiectului sunt, dupã pãrerea
noastrã, mul ti ple. Ele sunt nu numai cele in vo cate de Comi -
tetul Cen tral al ASTREI, privitoare la resursele financiare insu -
ficiente sau datoritã dispersãrii membrilor ºi secþiunilor în
marile cen tre culturale de atunci ale Transilvaniei – Blaj,
Braºov, Sibiu –, greu de întrunit pentru a fi armonizatã activi -
tatea lor în secþiuni, datoritã activitãþilor lor le gate de profesie.
Motivele in vo cate sunt, fãrã îndoialã, în bunã parte
obiective. Dar cauza principalã noi o vedem ºi o desprindem
din viziunea strategicã a ASTREI asupra prioritãþilor ei
gen eral-culturale, im plicit asupra viitoarelor ei secþiuni de
specialitate, din acei ani de început. Aceste prioritãþi strategice
au fost de ter mi nate de cel puþin doi factori esenþiali. Pe de o
parte, noul con text istoric, pol i tic ºi so cial de la 1867 din
Transilvania, prin crearea dualismului austro-ungar, în cadrul
cãruia asuprirea naþionalã s-a intensificat, sporind con strân -
gerile de toate felurile împotriva românilor ºi românismului,
inclusiv sau mai ales împotriva culturii, a manifestãrilor ei în
limbã, realitãþi ce impuneau, din partea portavocei româ nis mului
– ASTRA – noi strategii ºi tactici de contracarare.
La aceste cauze defavorabile din Transilvania se a -
daugã una favorabilã: Principatele Române, unite sub sceptrul
domnitorului Alexandru Ioan-Cuza, se consolidau din zi în zi,
iar Capitala comunã – Bucureºtiul – devenea preg nant centrul
firesc al întregului românism, spre care aveau sã graviteze ºi
celelalte provincii româneºti. Astfel, în februarie 1866, mi -
nistrul român al Cultelor, C.A. Rosetti, înainta Consiliului de
Miniºtri un proiect de înfiinþare a unei Societãþi Literare,
constituitã din membri din toate provinciile româneºti,
având în pro gram câteva din problemele puse mai înainte de
ASTRA ardeleanã. Regulamentul proiectatei societãþi releva în
spe cial faptul cã „Gramatica ºi Dicþionarul Limbii Române nu
pot sã fie ale cutãrui di a lect român, ci Gramatica ºi Dicþio -
narul LIMBEI ROMÂNE (s. a.) 3 .
Pe de altã parte, deci, prin înfiinþarea în 1866 a So -
cietãþii Literare de la Bucureºti, cele mai importante probleme
ºi prioritãþi ale culturii naþionale din acel timp au trecut din
sfera de activitate a ASTREI sibiene, la Bucureºti, unde aceiaºi
intelectuali de vazã ai neamului, din Transilvania ºi din Þarã,
s-au angajat sã le rezolve.
Astfel, ca ar gu ment fi nal, invocãm un scurt frag ment
din discursul lui Timotei Cipariu, rostit cu prilejul deschiderii
Societãþii Literare de la Bucureºti (1 au gust 1867, viitoarea
Societate Academicã): „Pânã aci limba ºi naþionalitatea ne-a
fost încãlcatã. [...] Pentru eliberarea limbii naþionale va în -
griji mai ales aceastã Societate Literarã. Ea va îngriji ca
limba românã sã scape de jugul despotismului sub care a
gemut de secoli. Ea va îngriji pentru conservarea unitãþii
limbei româneºti în toate provinciile româneºti. Ea va reda
forma curat naþionalã românã, spre a figura cu toatã demni -
tatea între ºi lângã surorile ei de origine latinã” 4 .
Organizarea Secþiunilor ºtiinþifice-literare, cu toate e -
for turile depuse, a rãmas doar proiect. Ideea secþiunilor a fost
pe ordinea de zi a multor adunãri gen er ale ale ASTREI. La
Adunarea Generalã de la Blaj (1877) ºi la Adunarea Generalã
de la Beiuº (1898) s-a pus cu mai multã insistenþã problema
înfiinþãrii ºi creãrii cadrului necesar desfãºurãrii activitãþii lor,
nu numai financiar, ci ºi organizatoric. Dupã aproape 40 de ani
de pregãtire, mulþumitã solicitudinii intelectualilor din cen -
trele culturale ºi ºcolare ale Ardealului (Braºov, Sibiu, Blaj) ºi
spiritului organizatoric al lui Corneliu Diaconovici, secretar al
Asociaþiunii, prin Hotãrârea Adunãrii Gen er ale, þinutã la
Bãile Herculane (1900), cele trei secþiuni au devenit viabile.
Celor trei secþiuni li se adaugã alte douã: ºcolarã ºi economicã,
inaugurând prin aceasta o nouã epocã în istoria Societãþii
1 Adunarea Generalã a Asociaþiunii transilvane, þinutã în Braºov,
la 28-30 iulie, 1862, Sibiu, 1862, p. 125.
2 Idem, p. 71.
3 Onisifor Ghibu, La un popas (Jubileul de 25 de ani al Secþiilor
literare ºi ºtiinþifice ale ASTREI), în Transilvania, nr. 7-8/1925,
p. 227.
4 Idem, p. 227.