2008, decembrie (PDF) - Biblioteca judeţeană "Petre Dulfu"

FAMILIA ROMÂNÃ FILE DE ISTORIE 29
Astra n-a venit cu gândul de a-ºi face un lãcaº al ei
alãturi de celelalte societãþi culturale, a venit mai mult sã vã
dea asigurarea, cã dacã veþi întemeia o asemenea asociaþie,
Astra vã va da tot sprijinul moral ºi chiar ma te rial în acþiunea
ce veþi întreprinde.
Aduceþi în jurul Asociaþiei ce veþi înfiinþa pe toþi luptã -
torii pentru înfrãþirea ºi luminarea maselor din Basarabia.
Î.P.S.S. Gurie: Aduce mulþumirile adânci ale basara -
benilor, delegaþilor Astrei, care au venit spre a da îndemn ºi
încurajare în activitatea cul turalã ce va începe în Basarabia.
Dl I. Pelivan face urmãtoarea propunere: Pentru condu -
cerea acþiunii tuturor societãþilor existente ºi pentru înfiinþarea
unei puternice Asociaþii basarabene, rog a aproba un comitet
provizoriu:
Î.P.S.S. arhiepiscop Gurie I. Macavei
P.S.S. episcop Dionisie Leon Boga
Gen eral V. Rudeanu Maior Castano
Paul Halippa
Const. Popovici
I. Pelivan Tr. Serghie Bejan
ªt. Ciobanu
I. Negrescu
Sergiu Niþã
R. Cioflec
Dr. G. Obreja-Iaºi C. Lungu
Se primeºte cu unanimitate.
La ora 2 s-a dat o masã bogatã la Î.P.S.S. arhiepiscopul
Gurie, la care au fost de faþã, pe lângã mulþi din cei amintiþi mai
sus, ºi dl gen eral Panaitescu, dl deputat Iacobescu, dnii pro -
prietari Cristi ºi Sinandino etc. Discursul prim l-a rostit Î.P.S.S.
pentru M. Sa Regele, apoi preºedintele Astrei, dl Goldiº,
pentru Basarabia ºi capul ei bisericesc, Î.P.S.S. arhi episcopul
Gurie. Protoerul Trofimov a golit paharul sãu pentru Astra; dl
fost ministru Ion Pelivan pentru ardeleni, amintind cu multã
plãcere de mitropolitul basarabean Gavriil Bãnu lescu- Bo do ni,
de origine din Ardeal, un cap bisericesc, care a fãcut cinste
ardelenilor; dl Vladi mir Cristi tot pentru Astra; dl gen. Pa -
naitescu pentru lãrgirea orizonturilor, pentru rãspândirea cul -
turii; dl Dr. I. Lupaº pentru basarabeni, in sistând ca poporul
basarabean sã fie chemat cât mai des la astfel de manifestaþii
culturale ca cea de acum.
Dupã masã a urmat o vizitare a Muzeului regnicolar al
Basarabiei, unde oaspeþii, conduºi de ºeful muzeului, au vãzut
în spe cial secþia bogatã a ºtiinþelor naturale ºi a geologiei.
Oaspeþii au þinut sã cerceteze ºi Liceul de bãieþi nr. III,
unde s-a proclamat unirea cu Pat ria-mamã. Locul acesta istoric
a impresionat mult pe ardeleni. Unii din ei contribuiserã cu
întreg idealismul lor ca sã ajungã populaþia românã la actul
acesta de unire.
Iatã inscripþia semnificativã din Liceul acesta:
(Emblema Moldovei.)
Actul „Unirii”
votat de Sfatul Þãrii, la 27 Martie, st. v. 1918
În numele poporului Basarabiei Sfatul Þãrii declarã:
Republica moldoveneascã (Basarabia) în hotarele ei
dintre Prut, Nistru, Dunãre, Marea Neagrã ºi vechile graniþe
cu Aus tria, ruptã de Rusia acum o sutã ºi mai bine de ani, din
trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric ºi dreptului
de neam, pe baza principiului ca noroadele singure sã-ºi
hotãrascã soarta lor, de azi înainte ºi pentru totdeauna se
uneºte cu mama Sa, România.
Trãiascã unirea Basarabiei cu România, de-a pururi ºi
totdeauna!
Preºedintele Sfatului Þãrii: Ion Inculeþ
Vicepreºedinte: Pan. Halippa.
Secretarul Sfatului Þãrii: I. Buzdugan.
Dupã vizitarea sãlii fes tive au trecut oaspeþii în capelã,
unde au cântat elevii liceului, apoi în muzeul de fizicã ºi chimie.
La ora 8 seara a oferit primãria, în restaurantul Londra, o cinã. În
numele primãriei a þinut o însufleþitã vorbire dl primar Ion
Georgescu, iar rãspunsul Astrei l-a dat dl Dr. Ilie Beu.
În sala teatrului din Chiºinãu s-a þinut mai apoi con -
certul dnei Veturia Dr. Ghibu; a asistat lume multã ºi a apla -
udat pe drept cuvânt prestaþiunile cântãreþei ardelene. Oaspeþii
au trecut mai apoi în saloanele familiei Sergiu Niþã, petrecând
pânã dupã miezul nopþii.
Luni, în 8 iunie, a doua zi de Rusalii, au vizitat oaspeþii
ªcoala nor malã de fete ºi Liceul de bãieþi nr. 2, douã instituþii
pedagogice model. Atât acestea, cât ºi internatul cu peste 700
eleve au fãcut o excelentã impresie asupra vizitatorilor.
La ora 12 s-a început ºedinþa festivã a Societãþii istorice
ºi arheologice, bisericeºti, în palatul mitropolitan. Sala era
arhiplinã de pub lic ales. Î.P.S.S. arhiep. Gurie a prezidat. În
scurtul istoric al Societãþii a remarcat Î.P.S.S. cã societatea s-a
înfiinþat în anul 1917 cu scopul de a studia toate monumentele
Basarabiei, pub licând mai pe urmã un istoric al lor. Pre ºe -
dintele Societãþii istorice ºi arheologice biserisceºti, pãrintele
mitrofor-econom Constantin Popoviciu, a trecut în revistã gen -
eralã cele sãvârºite de societate pânã acum. A salutat societatea
preºedintele Astrei, dl Goldiº, mulþumind totodatã pentru ale -
gerea sa de membru onorar. Pentru decernarea aceleiaºi dis -
tincþiuni au mulþumit mai apoi în cuvinte simþite domnii: Dr. I.
Lupaº, Dr. Onisifor Ghibu ºi Octavian Goga. Aplauze zgo -
motoase au rãspuns fiecãrui sãrbãtorit.
La ora 2 au fost ardelenii oaspeþii societãþilor culturale
din Basarabia (Universitatea pop u larã, Ateneul Românilor de
la Nistru, Societatea istoricã ºi arheologicã bisericeascã, Ca -
sele Naþionale), la o masã comunã, în Seminarul cen tral. Aici
au luat parte, pe lângã delegaþie, peste 100 persoane dintre
românii din Chiºinãu. O masã la care a domnit o animaþie cum
rar s-a mai vãzut. Masa a fost prezidatã de Î.P.S.S. arhiep.
Gurie. Î.P.S.S. a vorbit ca întâiul, mulþumind ardelenilor
pentru vizitã ºi dorind succes paºilor ce se vor întreprinde de
aici înainte. Oratorii ceilalþi au fost dnii: O. Goga, P.S.S.
episcopul Dionisie, prof. Negrescu, C. Popoviciu, gen. Ru -
dean, Bulat, Cioflec, Nuºi Tulliu.
Dupã masã s-au fãcut vizitele de adio.
Marþi, a 3-a zi de Rusalii, au întreprins excursioniºtii o
excursie la mãnãstirea Suruceni, unde este stareþ P.S.S. epis -
copul Dionisie. Mãnãstirea ºi împrejurimile ei vor rãmânea
neuitate în memoria celor prezenþi. Masa s-a luat la res tau rant,
în societatea inimosului ºi de toþi iubitului basarabean I. Pelivan.
La orele 5:50 a fost plecarea. Între cei ce au petrecut la
garã pe oaspeþi am reþinut numele dlor: gen eral Rudeanu,
Pelivan, Pan Hallipa, Const. Popescu, Dr. Obreja-Iaºi, Io -
nescu, Nuºi Tulliu, Macovei, P. Gore, A. Cioban, apoi mulþi
alþi domni, doamne ºi domniºoare.