2008, decembrie (PDF) - Biblioteca judeÅ£eanÄ "Petre Dulfu"

More documents

Recommendations

Info

28 AN 9, NR. 4 (31), DECEMBRIE <strong>2008</strong> FAMILIA ROMÂNÃ Asociaþiunea susþine un mare internat pentru fiicele sãtenilor ºi intelectualilor noºtri din Ardeal, un muzeu naþional etnografic, care e o mândrie a þãrii noastre întregi. A redactat Enciclopedia Românã în 3 vol ume; a tipãrit milioane de bro - ºuri necesare culturii satelor noastre ºi în ceea ce priveºte bugetul Asociaþiunii nãdãjduim cã intelectualii din toate þinu - turile României vor contribui spre a nu mai recurge numai la ajutorul satului, în lupta noastrã spre ridicarea cul turalã a naþiunii. Aveam datoria sã stãruim ca statul nostru sã câºtige personalitatea unui stat cul tural prin munca ºi abnegaþia noastrã. De la vlãdicã la opincã, toþi sã lupte în munca ºi senti - mentul datoriei ºi sacrificiului. Încheie cu vorbele, pe care Andrei Bârseanu le spunea într-o adunare pop u larã: Mai tare decât ziduri de cetate E dragostea ce-un neam întreg strãbate. Sã se ridice valoarea cul turalã a Basarabiei, alãturi de celelalte þinuturi ale României întregite! Dl Onisifor Ghibu: se simte fericit cã soarta i-a hãrãzit sã revadã astãzi Basarabia tare, pe care a socotit-o pat ria sa, atunci când îºi pierduse þara. A venit în numele Astrei, dar e ºi membru al câtorva asociaþii basarabene ºi în aceastã dublã calitate, va ieºi din atmosfera oficialã ºi sãrbãtoreascã a acestor clipe, permiþându-ºi a face o propunere practicã, spre a putea sã punã în valoare multele energii ce ex istã în Basarabia. A avut legãturi prin scrisori cu Basarabia ºi din toate man i festãrile din urmã ale acestei provincii, a vãzut rãul de care suferã aceastã provincie. Îºi aminteºte de clipele din trecut, când intelectuali din Ardeal îºi îndreptau gândurile spre Basarabia. La 1906, când a apãrut Basarabia lui Gavriluþã, la 1908, când s-a înfiripat tipografia eparhialã ºi Luminãtorul, la 1917 a avut prilejul sã vadã cu ochii, ceea ce nu mai ºtia cã ex - istã aici: a vãzut pusã în valoare energia la tentã a acestui popor basarabean, care pe lângã cea mai grozavã nebunie a revoluþiei ruseºti nu ºi-a pierdut capul; aici în Basarabia s-a ridicat steagul tri color din primele clipe ale revoluþiei, atunci când în Rusia se ridica steagul roºu al bolºevismului. Aici, la Chiºinãu, s-a ridicat primul steag, pentru unirea tuturor românilor. Dacã aceasta e situaþia, cum e posibil sã se audã atâtea strigãte de deznãdejde din acest pãmânt al Basarabiei Eu cred cã nu e o contrazicere. La 1917 s-au unit toate forþele într-un mãnunchi, aici, în Basarabia, poporul ºi-a dat însã toatã puterea pentru binele sãu, conducãtorii lui mai apoi s-au dezbinat ºi de aici vine toatã durerea Basarabiei. Intelectualii români din Basarabia nu ºi-au dat mânã cu mânã în lupta întreprinsã: ridicarea norodului basarabean. Ardelenii au stat umãr la umãr, în toatã acþiunea lor spre românism. Basarabia a fost mai puþin norocoasã. Nu s-a menþinut, cu toate sacrificiile posibile, unirea sufleteascã. So - cietãþile culturale nu prea au avut o viaþã îndelungatã, aºa cum partidul naþional basarabean s-a stins înainte de vreme, deºi lui i se datoreºte unirea Basarabiei. Aceeaºi stare sufleteascã ne - cris talizatã a contribuit ca asociaþiile ce erau ºi înainte de unire sã nu aibã viaþã deplinã. Gazetele româneºti au dispãrut. Cu - vântul Moldovenesc al domnului Halippa a dispãrut. Azi sunt numai câteva gazete. Azi Basarabia stã fãrã organizaþii cultu - rale puternice. Unirea sufleteascã nu a mai fost menþinutã aºa cum ar fi trebuit. Astra are cea mai veche activitate cul turalã, cea mai veche revistã. Datoria basarabenilor este ca, învãþând din experienþele triste ale anilor din urmã, sã-ºi dea seama cã aceastã stare de lucruri va trebui sã înceteze. Toþi intelectualii sunt datori sã se alãture grosului intelectual, ce se va întemeia la Chiºinãu ºi care va rãspândi raze calde ºi luminoase de-a lungul satelor ºi oraºelor basarabene. Temelia vieþii noastre e la sate, a spus dl Goldiº, dar ºi oraºele nu trebuiesc neglijate, având mul ti ple nevoi. Toþi intelectualii sã se uneascã, sã îmbrãþiºeze toate nevoile neamului. Imagini din Chiºinãul interbelic: 1. Catedrala Ortodoxã; 2. Casa Preoþilor; 3. Teatrul. Sursa:http://www.kobasha.com/gal lery/kishinev_old/ 1 2 3
FAMILIA ROMÂNÃ FILE DE ISTORIE 29 Astra n-a venit cu gândul de a-ºi face un lãcaº al ei alãturi de celelalte societãþi culturale, a venit mai mult sã vã dea asigurarea, cã dacã veþi întemeia o asemenea asociaþie, Astra vã va da tot sprijinul moral ºi chiar ma te rial în acþiunea ce veþi întreprinde. Aduceþi în jurul Asociaþiei ce veþi înfiinþa pe toþi luptã - torii pentru înfrãþirea ºi luminarea maselor din Basarabia. Î.P.S.S. Gurie: Aduce mulþumirile adânci ale basara - benilor, delegaþilor Astrei, care au venit spre a da îndemn ºi încurajare în activitatea cul turalã ce va începe în Basarabia. Dl I. Pelivan face urmãtoarea propunere: Pentru condu - cerea acþiunii tuturor societãþilor existente ºi pentru înfiinþarea unei puternice Asociaþii basarabene, rog a aproba un comitet provizoriu: Î.P.S.S. arhiepiscop Gurie I. Macavei P.S.S. episcop Dionisie Leon Boga Gen eral V. Rudeanu Maior Castano Paul Halippa Const. Popovici I. Pelivan Tr. Serghie Bejan ªt. Ciobanu I. Negrescu Sergiu Niþã R. Cioflec Dr. G. Obreja-Iaºi C. Lungu Se primeºte cu unanimitate. La ora 2 s-a dat o masã bogatã la Î.P.S.S. arhiepiscopul Gurie, la care au fost de faþã, pe lângã mulþi din cei amintiþi mai sus, ºi dl gen eral Panaitescu, dl deputat Iacobescu, dnii pro - prietari Cristi ºi Sinandino etc. Discursul prim l-a rostit Î.P.S.S. pentru M. Sa Regele, apoi preºedintele Astrei, dl Goldiº, pentru Basarabia ºi capul ei bisericesc, Î.P.S.S. arhi episcopul Gurie. Protoerul Trofimov a golit paharul sãu pentru Astra; dl fost ministru Ion Pelivan pentru ardeleni, amintind cu multã plãcere de mitropolitul basarabean Gavriil Bãnu lescu- Bo do ni, de origine din Ardeal, un cap bisericesc, care a fãcut cinste ardelenilor; dl Vladi mir Cristi tot pentru Astra; dl gen. Pa - naitescu pentru lãrgirea orizonturilor, pentru rãspândirea cul - turii; dl Dr. I. Lupaº pentru basarabeni, in sistând ca poporul basarabean sã fie chemat cât mai des la astfel de manifestaþii culturale ca cea de acum. Dupã masã a urmat o vizitare a Muzeului regnicolar al Basarabiei, unde oaspeþii, conduºi de ºeful muzeului, au vãzut în spe cial secþia bogatã a ºtiinþelor naturale ºi a geologiei. Oaspeþii au þinut sã cerceteze ºi Liceul de bãieþi nr. III, unde s-a proclamat unirea cu Pat ria-mamã. Locul acesta istoric a impresionat mult pe ardeleni. Unii din ei contribuiserã cu întreg idealismul lor ca sã ajungã populaþia românã la actul acesta de unire. Iatã inscripþia semnificativã din Liceul acesta: (Emblema Moldovei.) Actul „Unirii” votat de Sfatul Þãrii, la 27 Martie, st. v. 1918 În numele poporului Basarabiei Sfatul Þãrii declarã: Republica moldoveneascã (Basarabia) în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunãre, Marea Neagrã ºi vechile graniþe cu Aus tria, ruptã de Rusia acum o sutã ºi mai bine de ani, din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric ºi dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure sã-ºi hotãrascã soarta lor, de azi înainte ºi pentru totdeauna se uneºte cu mama Sa, România. Trãiascã unirea Basarabiei cu România, de-a pururi ºi totdeauna! Preºedintele Sfatului Þãrii: Ion Inculeþ Vicepreºedinte: Pan. Halippa. Secretarul Sfatului Þãrii: I. Buzdugan. Dupã vizitarea sãlii fes tive au trecut oaspeþii în capelã, unde au cântat elevii liceului, apoi în muzeul de fizicã ºi chimie. La ora 8 seara a oferit primãria, în restaurantul Londra, o cinã. În numele primãriei a þinut o însufleþitã vorbire dl primar Ion Georgescu, iar rãspunsul Astrei l-a dat dl Dr. Ilie Beu. În sala teatrului din Chiºinãu s-a þinut mai apoi con - certul dnei Veturia Dr. Ghibu; a asistat lume multã ºi a apla - udat pe drept cuvânt prestaþiunile cântãreþei ardelene. Oaspeþii au trecut mai apoi în saloanele familiei Sergiu Niþã, petrecând pânã dupã miezul nopþii. Luni, în 8 iunie, a doua zi de Rusalii, au vizitat oaspeþii ªcoala nor malã de fete ºi Liceul de bãieþi nr. 2, douã instituþii pedagogice model. Atât acestea, cât ºi internatul cu peste 700 eleve au fãcut o excelentã impresie asupra vizitatorilor. La ora 12 s-a început ºedinþa festivã a Societãþii istorice ºi arheologice, bisericeºti, în palatul mitropolitan. Sala era arhiplinã de pub lic ales. Î.P.S.S. arhiep. Gurie a prezidat. În scurtul istoric al Societãþii a remarcat Î.P.S.S. cã societatea s-a înfiinþat în anul 1917 cu scopul de a studia toate monumentele Basarabiei, pub licând mai pe urmã un istoric al lor. Pre ºe - dintele Societãþii istorice ºi arheologice biserisceºti, pãrintele mitrofor-econom Constantin Popoviciu, a trecut în revistã gen - eralã cele sãvârºite de societate pânã acum. A salutat societatea preºedintele Astrei, dl Goldiº, mulþumind totodatã pentru ale - gerea sa de membru onorar. Pentru decernarea aceleiaºi dis - tincþiuni au mulþumit mai apoi în cuvinte simþite domnii: Dr. I. Lupaº, Dr. Onisifor Ghibu ºi Octavian Goga. Aplauze zgo - motoase au rãspuns fiecãrui sãrbãtorit. La ora 2 au fost ardelenii oaspeþii societãþilor culturale din Basarabia (Universitatea pop u larã, Ateneul Românilor de la Nistru, Societatea istoricã ºi arheologicã bisericeascã, Ca - sele Naþionale), la o masã comunã, în Seminarul cen tral. Aici au luat parte, pe lângã delegaþie, peste 100 persoane dintre românii din Chiºinãu. O masã la care a domnit o animaþie cum rar s-a mai vãzut. Masa a fost prezidatã de Î.P.S.S. arhiep. Gurie. Î.P.S.S. a vorbit ca întâiul, mulþumind ardelenilor pentru vizitã ºi dorind succes paºilor ce se vor întreprinde de aici înainte. Oratorii ceilalþi au fost dnii: O. Goga, P.S.S. episcopul Dionisie, prof. Negrescu, C. Popoviciu, gen. Ru - dean, Bulat, Cioflec, Nuºi Tulliu. Dupã masã s-au fãcut vizitele de adio. Marþi, a 3-a zi de Rusalii, au întreprins excursioniºtii o excursie la mãnãstirea Suruceni, unde este stareþ P.S.S. epis - copul Dionisie. Mãnãstirea ºi împrejurimile ei vor rãmânea neuitate în memoria celor prezenþi. Masa s-a luat la res tau rant, în societatea inimosului ºi de toþi iubitului basarabean I. Pelivan. La orele 5:50 a fost plecarea. Între cei ce au petrecut la garã pe oaspeþi am reþinut numele dlor: gen eral Rudeanu, Pelivan, Pan Hallipa, Const. Popescu, Dr. Obreja-Iaºi, Io - nescu, Nuºi Tulliu, Macovei, P. Gore, A. Cioban, apoi mulþi alþi domni, doamne ºi domniºoare.
Page 3 and 4: BAIA MARE AN 9, NR. 4 (31) DECEMBRI
Page 5 and 6: FAMILIA ROMÂNÃ AN 9, NR. 4 (31),
Page 7 and 8: FAMILIA ROMÂNÃ AN 9, NR. 4 (31),
Page 9 and 10: FAMILIA ROMÂNÃ 90 DE ANI DE LA MA
Page 25 and 26: FAMILIA ROMÂNÃ FILE DE ISTORIE 23
Page 29: FAMILIA ROMÂNÃ FILE DE ISTORIE 27
Page 37 and 38: FAMILIA ROMÂNÃ CUNUNA DE AUR A RO
Page 63 and 64: FAMILIA ROMÂNÃ ACTUALITATEA ROMÂ
Page 81 and 82:
FAMILIA ROMÂNÃ ACTUALITATEA ROMÂ
Page 83 and 84:
Page 85 and 86:
Page 87 and 88:
Page 89 and 90:
Page 91 and 92:
Page 93 and 94:
Page 95 and 96:
Page 97 and 98:
Page 99:
96 AN 9, NR. 4 (31), DECEMBRIE 2008
show all

2008, decembrie (PDF) - Biblioteca judeÅ£eanÄ "Petre Dulfu"

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?

2008, decembrie (PDF) - Biblioteca judeÅ£eanÄ "Petre Dulfu"