2008, decembrie (PDF) - Biblioteca judeţeană "Petre Dulfu"

26 AN 9, NR. 4 (31), DECEMBRIE 2008 FAMILIA ROMÂNÃ
Acest act de o importanþã ma jorã a schimbat rad i cal nu numai
viaþa ºcolii, ci ºi întreaga viaþã cul turalã ºi naþionalã a ro -
mânilor basarabeni. Învãþãmântul organizat pe baze naþionale
(în primul rând, pe baza limbii, literaturii ºi istoriei naþionale) a
readus Basarabia în albia românismului.
Bibliografie
1. Istoria Basarabiei din cele mai vechi timpuri pânã în
2003. Ioan Scurtu (coordonator) ºi alþii. Bucureºti : Editura
Fundaþiei Culturale Române, 2004.
2. Istoria învãþãmântului ºi a gândirii pedagogice în
Moldova. Coordonator ºi re dac tor responsabil T.T. Cibotaru.
Chiºinãu : Editura „Lu mina”, 1991.
3. Primul congres al învãþãtorilor moldoveni din
Basarabia (25-28 mai 1917). În Cugetul : Revistã de Istorie ºi
Culturã, nr. 4, 1992, p. 46-57; nr. 1, 1993, p. 44-52.
4. Ghibu, Onisifor. Pe baricadele vieþii. În Basarabia
revoluþionarã (1917-1918). Amintiri. Ediþie îngrijitã, prefaþã,
tabel cronologic, note, bibliografie ºi indice de nume de
Octavian O. Ghibu. Chiºinãu : Editura „Universitas”, 1992.
5. Ghibu, Onisifor. În vâltoarea revoluþiei ruseºti.
Însemnãri „zilnice” ale unui ardelean, martor oc u lar - ºi mai
mult decât atât - al revoluþiei ruseºti din anii 1917-1918,
începând cu ziua de 12 martie ºi pânã în ziua de 6 au gust 1917.
Ediþie îngrijitã, introducere ºi note de Octavian O. Ghibu.
Bucureºti : Editura Fundaþiei Culturale Române, 1993.
6. Livezeanu, Irina. Culturã ºi naþionalism în România
Mare. 1918-1930. Bucureºti : Editura „Humanitas”, 1998.
7. Mafteuþã, Natalia. Învãþãmântul primar în
Basarabia la etapa iniþialã de integrare în sistemul de
învãþãmânt românesc (1917-1924). În Cugetul : Revistã de
Istorie ºi Culturã, nr. 1 (21), 2004, p. 19-26.
8. Negrei, Ion. Introducerea alfabetului latin în
Basarabia. În Cugetul : Revistã de Istorie ºi Culturã, nr. 2
(26), 2005, p. 37-41.
9. Palade, Gheorghe. Aspecte privind naþionalizarea
învãþãmântului în Basarabia dupã Unirea de la 1918. În
Analele ºtiinþifice ale Universitãþii de Stat din Moldova. Seria
„ªtiinþe socioumanistice”, vol. III. Chiºinãu, 2005, p. 11-18.
10. Colesnic, Iurie. Basarabia necunoscutã, vol. I.
Chiºinãu : Editura „Universitas”, 1993, p. 74.
ASTRA în Basarabia interbelicã
Nina NEGRU,
Cercetãtor, Biblioteca Naþionalã a Republicii Moldova, Chiºinãu
Cum a decurs vizita basarabeanã. Transilvania, an 56, nr.7-8, iulie-au gust 1925, p. 252-264
Dl V.Goldiº, preºedintele Astrei, spune: Am rãspuns
unei chemãri ce ni s-a fãcut din vara trecutã, în Munþii Apu -
seni, de cãtre fraþii basarabeni, dornici de o civilizaþie ome -
neascã. În fruntea Basarabiei, acolo, la adunarea noastrã, era
Î.P.S.S. Arhiepiscopul Gurie, care ne-a chemat în mijlocul
dumneavoastrã spre a ne înfrãþi gândurile, a întãri lanþul pu -
ternic, care trebuie sã lege toate sufletele româneºti, spre un
viitor glorios ºi fericit al poporului. Am salutat cu drag che -
marea aceasta ºi am venit câþiva delegaþi ai comitetului Aso -
ciaþiunii, în numele unei idei. Pe drum, trecând Prutul, care de
acum sã nu mai fie blestemat, am zãrit o ridicãturã pe vârful
unui deal ºi, întrebând pe prietenul Pelivan, îmi spuse cã acolo
se aflã turnul lui Carastache. La 15-20 km de la Prut a trãit un
român, legat de munca pãmântului, de gândul dulce al og -
orului, dar lipsit de ceva mai scump, lipsit de dragostea fraþilor
de dincolo de Prut. ªi atunci ºi-a zidit un turn, unde se urca în
fiecare sãrbãtoare, sã se uite peste Prut, la cu pola Catedralei
din Iaºi, unde trãiau fraþii lui liberi. Mai clar nu pot sã explic
rostul venirii noastre aici: dorul acesta de frate al românului,
dupã fratele sãu român. Nu vã aducem învãþãturã; multe inimi
care bat în tainã, care nu ºtiu carte, au mai multã culturã, mai
multã no bleþe, decât membrii din academii. Oamenii cu suflet
au puterea de a se jertfi pentru binele gen eral. Ardealul ºi
Basarabia sã-ºi dea mâinile ºi sã închege noul stat român.
Asociaþiunea are la temeiul ei ca obiectiv satul, þãranul, piatra
aceea, pe care se ridicã cupolele ºi palatele. Înaintaºii noºtri din
Ardeal au simþit aceasta ºi acum 3 ani au dat ca obiectiv
(Continuare din numãrul pre ce dent)
Asociaþiei îngrijirea þãranului român. Din solidaritatea con -
ducãtorilor Asociaþiei sã radieze lu mina, care sã pãtrundã su -
fletul þãrãnimii româneºti. Am venit aici, spre a vã încuraja, sã
vã îmbinaþi gândurile, sã lãsaþi la o parte toate certurile ce ar
fi între dumneavoastrã; în templul cel sfânt al culturii româ -
neºti sã nu vã despartã nimic; dacã o sã vã înãlþaþi gândurile în
sferele idealului, se va închega aici, în Basarabia, Asociaþiunea
cul turalã basarabeanã, care sã lupte pentru ridicarea moralã a
poporului român din aceastã parte a þãrii.
Cer ajutorul lui Dumnezeu, izvorul tuturor bunãtãþilor,
ca sã uneascã gândurile ºi sã se înfiinþeze acea asociaþiune, de
care este trebuinþã.
Dl Octavian Goga: Dupã cum vã spunea preºedintele
Astrei, am venit aici un mãnunchi de ardeleni, însufleþiþi de
iubirea de neam. De câte ori ne adunãm fraþii simþim aripile
trecutului fâlfâind deasupra noastrã. Trecutul ne învaþã cã mult
am suferit ºi cea mai crudã boalã a lui a fost boala graniþelor;
fiecare stâlp de graniþã a fost un piron în carnea neamului
nostru. Peste graniþe a fost însã frãmântarea aceluiaºi or gan -
ism. Cãlãtorul se simþea în orice colþ la el acasã. Mocanul din
Sãcele trecea pe tot pãmântul românesc, ducând un sen ti ment
de mândrie ºi de frãþietate. Acest simþãmânt or ganic e cel care
ne-a menþinut unitatea neamului. Atunci când Prutul era gra -
niþa, noi am simþit durerea dumneavoastrã. La 1912 sufletul
ardelean era plin de doliul durerii dumneavoastrã (Dl Goga
citeºte versuri din 1912, în vremea când durerea Basarabiei era
unitã cu durerea Ardealului; Vorbeau azi noapte douã ape).