2008, decembrie (PDF) - Biblioteca judeţeană "Petre Dulfu"

24 AN 9, NR. 4 (31), DECEMBRIE 2008 FAMILIA ROMÂNÃ
lar. Congresul nostru trebuie sã cearã naþionalizarea între gului
învãþãmânt pentru moldoveni.” Raportul a fost ascultat „cu
multã plãcere ºi în sufletele multora a stârnit o bucurie cum nu
se mai poate spune”.
Consecinþele politicii de deznaþionalizare ºi rusificare
s-au fãcut simþite ºi la congresul învãþãtorilor moldoveni. În
timpul dezbaterilor, pronunþându-se pe marginea propunerilor
fãcute de ªtefan Ciobanu, învãþãtorul Dumitriu stãruia: „sã nu
ne apucãm deodatã cu naþionalizarea întregului învãþãmânt, ci
deocamdatã numai de clasa I ºi a II-a, apoi pe rând ºi de
celelalte ºcoli”. „Între timp, con tinua Dumitriu, noi vom che -
ma norodul la sfat ºi-l vom întreba: cum vrea el sã înveþe:
moldoveneºte sau ruseºte” Din pãcate, chiar unii învãþãtori de
origine moldoveneascã (dar bineînþeles rusificaþi) priveau lim -
ba moldovenilor drept nepotrivitã pentru discursul pub lic, in -
clu siv pentru utilizarea ei în învãþãmânt. Un alt par tic i pant la
congres, G. Buciuºcan (bul gar de origine, dupã datele pe care
ni le oferã Onisifor Ghibu) se arãta indignat de faptul cã
delegaþii sunt gata „sã fãrâme ºcoala ruseascã de pânã acum” ºi
îºi exprima îndoiala în ceea ce priveºte reuºita naþionalizãrii
învãþãmântului din Basarabia, din cauza sãrãciei limbii („Noi
n-avem limbã. Ne lipsesc cele mai multe cuvinte în limba
moldoveneascã.”), ºi sfãtuia ca ele sã fie împrumutate din
limba rusã („Sã le luãm de la ruºi, cãci cu ei avem de a face.”).
De altfel, ºi un þãran, delegat la congres, susþinea cã satul sãu
l-a însãrcinat sã cearã „ca ºcoala sã fie mai departe în limba
ruseascã”. Acesta a fost diapazonul discuþiilor la congresul
învãþãtorilor moldoveni în problema organizãrii învã þã mân -
tului în Basarabia.
În cele din urmã, dupã largi dezbateri, punându-se la
vot propunerile conþinute în referatul prezentat de cãtre ªtefan
Ciobanu ºi cele înaintate de alþi vorbitori, s-au votat urmã -
toarele rezoluþii:
„1. De la 1 septembrie 1917, ºcolile din satele moldo -
veneºti sau în majoritate moldoveneºti se vor pref ace în ºcoli
moldoveneºti.
2. Limba rusã se va învãþa în aceste ºcoli ca obiect de
învãþãmânt obligator, începând de la anul al treilea, în 6 ceasuri
pe sãptãmânã.
3. În ºcolile cu 2 clase limba rusã se va învãþa tot de la al
treilea an, câte 6 ceasuri pe sãptãmânã.
4. Sã se deschidã ºcoli moldoveneºti ºi la oraºe.
5. Programele ºcolare sã fie în conformitate cu pro -
gramele ruseºti.
6. În Chiºinãu ºi în þinuturile unde moldovenii sunt în
majoritate, sã se deschidã încã la 1 septembrie 1917 câte un
liceu de bãieþi ºi [câte] unul de fete.
7. Programele liceelor sã fie potrivite cu cele ale li -
ceelor ruseºti, iar limba rusã, istoria ºi literatura rusã sã se
predea dupã un pro gram pe care-l va elabora o comisie anume.
8. La Universitatea din Odesa ºi la cea din Kiev sã se
deschidã câte o catedrã de limbã, literaturã ºi istorie moldo -
veneascã, pânã când se va înfiinþa o universitate la Chiºinãu.”
Dupã cum vedem, prin hotãrârile adoptate la congres a
fost declanºat procesul de naþionalizare a ºcolii primare din
mediul ru ral, de deschidere de ºcoli moldoveneºti la oraºe,
unde exista o populaþie mixtã. Iniþial, naþionalizãrii era supusã
doar prima treaptã a sistemului de învãþãmânt – ºcolile pri -
mare. Dar se preconiza ºi crearea învãþãmântului secundar
(prin deschiderea liceelor moldoveneºti la Chiºinãu ºi în cen -
trele de þinut) ºi a celui su pe rior (prin înfiinþarea de catedre de
limbã, literaturã ºi istorie la universitãþile din Odesa ºi Kiev).
Con form hotãrârilor congresului, limba rusã nu mai era
limbã de predare, ea cãpãta statut de obiect de studiu ºi i se
rezerva, sãptãmânal, un anumit numãr de ore. Elaborarea pro -
gramelor ºcolare pentru necesitãþile învãþãmântului moldo -
venesc, în conformitate cu cele ruseºti, a fost determinatã de
faptul cã, în mai 1917, forma de organizare pol i ticã a fostei
gubernii era autonomia administrativã ºi cul turalã în cadrul
statului federativ rus.
Astfel, congresul învãþãtorilor moldoveni a pus bazele
conceptului de ºcoalã naþionalã, ºcoalã de tip nou, dem o -
craticã, ce se deosebea rad i cal de ºcoala þaristã, care a fãcut
ravagii în Basarabia.
Discuþii aprinse, uneori contradictorii, a stârnit, la con -
gres, problema veºmântului limbii de instruire. Unii delegaþi,
în spe cial oficialitãþile ruse, acceptau naþionalizarea învã þã -
mântului doar în sensul introducerii instruirii în limba mol -
dovenilor. În opinia lor, ºcoala trebuia sã devinã moldoveneascã
doar ca formã, pãstrându-ºi conþinutul rusesc. Instruirea urma
sã se facã prin traducerea manualelor ruseºti, utilizându-se, ev -
i dent, alfabetul chirilic. Privit prin aceastã op ticã, alfabetul
rusesc ºi ev i dent conþinuturile ruseºti ale învãþãmântului rãmâ -
neau în continuare drept mijloace de asuprire spir i tualã ºi de
înstrãinare de cultura naþionalã.
Viziunea fruntaºilor moldoveni (Paul Gore, Pan Halippa,
ªtefan Ciobanu, Ion Buzdugan etc.) era di am et ral opusã. Prin
naþionalizarea învãþãmântului, ei urmãreau introducerea în
ºcoa lã a conþinuturilor naþionale ºi a spiritului naþional.
Adoptarea unei hotãrâri în problema alfabetului s-a
dovedit a fi destul de complicatã. În ajunul congresului, în
presa din Basarabia, cu preponderenþã în cea de expresie rusã,
s-a dezlãnþuit o adevãratã campanie împotriva scrisului latin,
lansându-se zvonul cã, odatã cu trecerea la scrierea cu alfabet
latin, Basarabia se va alipi au to mat la România. Organizarea
învãþãmântului în limba maternã, în baza alfabetului latin, era
calificatã de oponenþii fruntaºilor moldoveni ca o tentativã
camuflatã de sep a rat ism.
Dupã discuþii aprinse ºi îndelungate (la dezbaterea
acestui subiect au participat peste 27 de delegaþi), în ºedinþa
din 26 mai 1917, congresul a adoptat urmãtoarea rezoluþie: „În
ºcoala moldoveneascã se in tro duce alfabetul latin, care va fi
întrebuinþat atât în cãrþile didactice, cât ºi în scris”. Profesorul
Ion Buzdugan, care a prezentat în congres referatul în pro -
blema alfabetului, a apreciat importanþa hotãrârii re spec tive
astfel: „Prin alfabetul latin noi ne deschidem deodatã porþile
spre întreaga culturã româneascã, din care pânã acum nu
ne-am împãrtãºit aproape deloc”.
Aºadar, congresul învãþãtorilor moldoveni din 25-28
mai 1917 a pus bazele ºcolii naþionale în Basarabia, respingând
modelul þarist de instruire a copiilor moldoveni, orientat spre
deznaþionalizarea ºi rusificarea populaþiei bãºtinaºe.
Dupã congres a fost desfãºuratã o activitate intensã
pentru traducerea în practicã a hotãrârilor adoptate, lucru ex -
trem de dificil la acel mo ment, dar totodatã realizabil, în
condiþiile „de svobodã” (de libertãþi democratice), oferite de
revoluþia rusã din februarie 1917.
În iulie 1917, Pantelimon Halippa, împreunã cu încã
alþi 15 delegaþi din partea Basarabiei, participã la Congresul
þãranilor din întreaga Rusie, care ºi-a þinut lucrãrile la Pe -
trograd. Peste ani, bãtrânul mil i tant al cauzei naþionale avea sã
mãrturiseascã: „În capitala Rusiei am luat con tact cu guvernul
Kerenski ºi am pus problema pregãtirilor necesare pentru na -
þio nalizarea învãþãmântului, pentru ca anul ºcolar 1917/1918
sã-l facem în limba elevilor, nu în limba rusã, ca sub þar. Se
cerea sã ne pregãtim manuale ºi cadre didactice, dar lucrul