2008, decembrie (PDF) - Biblioteca judeÅ£eanÄ "Petre Dulfu"

More documents

Recommendations

Info

20 AN 9, NR. 4 (31), DECEMBRIE 2008 FAMILIA ROMÂNÃ de onoare, se gãsesc reprezentanþii românilor din Poroºcovo. Existenþa acestora a fost semnalatã în revista noastrã încã din anul 2001 1 , dar, din pãcate semnalarea a rãmas fãrã ecoul cuvenit. Descoperiþi ºi uitaþi sau necunoscuþi, ei sunt acum redescoperiþi. Pentru aceºti fii pierduþi la poalele Munþilor Pãduroºi, se fac primele încercãri de înglobare într-un pro gram coerent: asistãm la naºterea Filialei Poroºcovo a Uniunii Re - gionale a Românilor din Transcarpatia „Dacia”, avându-l ca preºedinte pe Vasile Gorvat. E un început! Domnul Ion M. Botoº, decerneazã diplome „pentru contribuþia adusã la pãstrarea idealului de unitate a românilor din Transcarpatia”. Sunt onoraþi cu acest calificativ atât oas - peþi cât ºi localnici –, persoane oficiale, conducãtori de insti - tuþii, dar printre ei se gãsesc ºi vrednici profesori sau învã - þãtori, activi sau pensionari, în ºcolile româneºti din zonã. Participã cu comunicãri ºi intervenþii în cadrul con - ferinþei: Mihai Dãncuº, directorul Muzeului Maramureºului din Sighetu Marmaþiei, Ioan Dorel Todea, di rec tor Ra dio Si - ghetu Marmaþiei, Ioana Dragotã ºi Simona Dumuþa de la Bibli - oteca Judeþeanã „Petre Dulfu” Baia Mare, Ion Huzãu, d e votatul ºi mult încercatul re dac tor ºef al ziarului Ma ra - mureºenii, Vasile Dan, descendentul delegatului la Alba Iulia, Toma Istrate, Ilie Gherheº ºi Vasile Gorvat. Masa îmbelºugatã la care am fost poftiþi dupã ter mi - narea lucrãrilor conferinþei s-a desfãºurat, ca toate celelalte activitãþi, într-o atmosferã extraordinarã, greu de surprins în Prezidiul conferinþei internaþionale „90 de ani de la Marea Unire”: Vasile Gorvat, Ion M. Botoº, dr. Viorel Ciubotã, dr. Mihai Dãncuº cuvinte, ca o adevãratã masã de sãrbãtoare a unei familii risipite în multe locuri dar care, la ocazii mari, simte nevoia sã se regãseascã. Ne-am întors acasã cu speranþa cã o Europã Unitã, în care sã fie cuprinsã ºi Ucraina, va realiza mai deplin unirea cul - turalã a românilor. Ne-am întors acasã cu sufletul îmbogãþit, ºtiind cã aceastã zi ne va încãlzi inima, cum spunea N. Stein - hardt, în zilele friguroase ale vieþii. Ziua Naþionalã a României sãrbãtoritã la Viena de cãtre Asociaþia „Cercul Cul tural Româno-Austriac UNIREA” Ioan GODJA, Viena, Aus tria Dupã cum bine este cunoscut, Asociaþia „Cercul Cul - tural Româno-Austriac UNIREA”, în fiecare an sãrbãtoreºte cu drag Ziua Naþionalã a României. Ea a reuºit ºi de aceasta datã sã organizeze o petrecere pe cinste fiind la a V-a ediþie. Fãrã sprijin financiar din partea autoritãþilor române, iatã cã ºi în acest an a fãcut în aºa fel sã serbeze aceastã minunatã zi ºi cei 90 de ani de la Marea Unire. În data de 29.11.2008, ora 19:00, la restaurantul Kur - salon din localitatea Bad Vöslau, a început serbarea dedicatã zilei de 1 Decembrie, care a þinut pânã la ora 1:30 dupã miezul nopþii. Festivitatea a început cu un re cital de muzicã bise - riceascã, colinde ºi piese prelucrate din folclorul ma ra mu - reºean, susþinut timp de 75 de min ute de cãtre corul parohiei greco-catolice din Sighetu Marmaþiei, numit „Cristos Rege”, al cãrui dirijor este prof. Rodica Iosefina Gheorghiu, nãscutã Chindriº. Dupã acest minunat re cital a urmat o pauzã de 15 min ute în care publicul a fost încântat sã felicite ºi sã schimba câteva cuvinte cu membrii corului. Membrii acestui cor, pe lângã profesionalismul de care dau dovadã, cântã din suflet cântecele bisericeºti, colindele ºi multe cântece bine cunoscute din folclorul românesc, încât sã ajungã la inima ascultãtorilor. Dupã aceastã micã pauzã, s-a vorbit despre Ziua Naþionalã a României, despre cei 90 de ani de la Marea Unire. Am invitat la microfon pe pãrintele parohiei gre cocatolice din Sighetu Marmaþiei, preot protopop Onisim Filip, pe d-na Ildico Schaffhauser, fost di rec tor la ICR Viena ºi consilier cul tural al Ambasadei Române de la Viena, de a - ceastã datã fiind prezentã ca re porter al TVR Cul tural, pe d-na Valeria Ioniþã, realizator de programe la RRI (Ra dio România Internaþional) ºi pe Luc François numit „domnul Luc”, con - ducãtorul grupului de la Vâlcea, pentru. a prezenta fanfara, grupul folcloric de la Liceul de Artã din Râmnicul Vâlcea ºi colindãtorii de la Voineasa. Probabil vi se pare amuzant faptul cã vedeþi acest nume Luc François ºi vã puneþi întrebarea cine este aceastã persoanã. Este de apreciat faptul cã domnul Luc François este de origine bel gianã, de aproximativ 2 ani fiind stabilit în Ro - mânia, ºi este directorul Cãminului Cul tural din comuna Frân - 1 Adrian Marchiº, La valahii din Transcarpatia, în Fa milia românã, an 3, nr. 1 (8), martie 2001, p. 51.
FAMILIA ROMÂNÃ 90 DE ANI DE LA MAREA UNIRE 21 ceºti, jud. Vâlcea ºi luptã pentru a promova cultura ro mâneascã peste hotare. Meritã felicitãri ºi poate fi un exem - plu pentru mulþi români. Amintind de Vâlcea, vreau sã aduc mulþumiri domnului Luc, d-lui prof. Viorel Timofte, directorul Liceului de Artã ºi celor care au susþinut financiar deplasarea acestui grup de 50 de persoane, fiind vorba de dl Ion Calea, preºedintele C.J. Vâlcea, d-na Ioana Gata, consilier, ºi d-l primar Mircea Gutau. Fanfara a cântat imnul României, al Austriei ºi câteva cântece patriotice. Grupul folcloric a fost extraordinar, a dis - trat publicul cu cântecele din partea Olteniei ºi nu numai. De asemeni, colindãtorii din Voineasa au fost apreciaþi pentru felul în care au interpretat colindele autentice si pentru costu - mele populare minunate pe care le aveau. Delia Denise Godja, pe lângã cele douã arii interpretate, „Cherubino” ºi „Heidenröslein”, acompaniatã la pian de prof. Monica Chifor din Sighetu Marmaþiei, iatã cã de aceastã datã a îmbrãcat costumul de maramureºeancã ºi a intrat în scenã cu atât de mult curaj ºi devotament in ter pretând acel minunat cântec cunoscut de toþi românii „Fraþi români din lumeantreagã”. A continuat cu: „Aºa-i românul când se-nveseleºte”, urmat de „Suntem români mereu”, în aplauzele publicului care era în picioare ºi cânta împreunã cu ea. Directorul ªcolii Populare de Artã din Sighetu Mar - maþiei, prof. Ioan Ardelean Pruncu, a fost atât de încântat de felul cum a interpretat aceste cântece, încât a venit la ea ºi a felicitat-o spunând cã se bucurã de faptul cã atunci când era în juriu la un con curs de folclor, i-a înmânat „Premiul Juriului”, acesta fiind prea mic pentru talentul ei mare ºi se bucurã cã astãzi poate sã o felicite. Fiind atât de încântatã ºi de mulþumitã de faptul cã publicul îi este alãturi, i-a invitat pe toþi la joc, in ter pretând multe cântece din repertoriul ei ºi al altor artiºti. Îmi este puþin greu sã aduc cuvinte de laudã chiar fetiþei mele, dar nici nu pot neglija faptul cã ea este trup ºi suflet pentru cântecul românesc, cu toate cã este nãscutã în Aus tria. Dupã Delia Denise, a intrat în scenã Anuþa Cernat, antrenând publicul la dans. Atmosfera a fost aºa cum ne-am dorit sã fie, noi cei care am organizat întâlnirea. Uitasem sã vã spun cã ºi de aceastã datã nu au lipsit minunatele bucate româneºti: cârnaþi, cartaboº, costiþã afu - matã, caºcavalul, brânza telemea, slãnina ºi alte bunãtãþi, îm - preunã cu vinul de la Vâlcea ºi þuica din Maramureº, fiecare invitat putând sã guste din bucatele pregãtite cu mare drag pentru aceastã ocazie. Bucatele au fost aduse din România, de cei din Sighetu Marmaþiei ºi din Vâlcea, cãrora le mulþumim pentru efort. Aºa am petrecut Ziua Naþionalã a României, cu oameni minunaþi, cu muzicã de calitate, þuicã, vin ºi bucate gustoase ºi ne dorim ca bunul Dumnezeu sã ne ajute, sã ne de-a sãnãtate ºi sã fim mereu buni ºi uniþi. În data de 30.11.2008, duminicã, la ora 11:30, îm - preunã cu corul parohiei din Sighet, am fost prezenþi la Ca - tedrala Sf. ªtefan din sectorul 1, Viena. La ora 12:00 a început liturghia, catedrala fiind plinã de pub lic vienez ºi turiºti. La aceastã liturghie a cântat corul „Cristos Rege”, îndrumat fiind de cãtre preotul Iulian Hotico, care slujeºte la Viena. Mon - seniorul Mag. Franz Schlegl, care a þinut liturghia, ne-a uimit vorbind în limba românã, mulþumind corului pentru prezenþã, vorbind despre România, despre perioada comunistã trãitã în România, despre actualul Muzeu din Sighet, fostã puºcãrie pe vremea comunistã. A fost prezentã ºi doamna Adriana Stã - nescu, însãrcinatul cu afaceri al României la Viena. Dupã liturghie, corul „Cristos Rege” a fost felicitat de Monseniorul Mag. Franz Schlegl pentru felul cum s-au pre - zentat în faþa publicului. Ocazia oferitã corului „Cristos Rege” a fost o onoare atât pentru noi cât ºi pentru România. Toate acestea au fost cu putinþã prin sprijinul acordat din partea preotului mag. Vasile Luþai, de la parohia greco-catolicã din Viena, cãruia îi aducem mii de mulþumiri pentru ajutor ºi implicare. El provine din Maramureº, este o persoanã cu un ca - racter deosebit, de o modestie rarã, iar cei ce îi calcã pragul bisericii ºi sunt prezenþi la liturghiile domniei sale, cu si gu - ranþã ca îºi doresc sã revinã cât mai curând. Corul „Cristos Rege” nu este pentru prima datã la un con cert în strãinãtate. În iarna anului 2007, a avut opor tu - nitatea susþinerii unor concerte la Strassbourg ºi Marsilia, fiind invitaþi, pe lângã concerte, sã participe la Liturghia sol emnã de la Catedrala din Strassbourg, în ajunul ANULUI NOU, cu douã partituri: KYRIE ELEISON, SANCTUS ºi AGNUS DEI (CVARTET VOCES). Aºadar dragi cititori, prin aceste cuvinte, am încercat sã vã împãrtãºesc bucuria sufleteascã de român stabilit în a - propiere de Viena, de 18 de ani, care nu am uitat niciodatã de unde îmi sunt rãdãcinile, mã mândresc cu concetãþenii mei, cu cei care aduc mare onoare României. Încerc din rãsputeri sã arat austriecilor partea pozitiva a þãrii de unde provin ºi acest lucru îl fac începând cu anul 2003, de când reprezint aceastã Asociaþie „Cercul Cul tural UNIREA”. Desigur, cei ce au putere financiarã, cei ce sunt pe lângã Guvernul României, ºi aici mã re fer la Departamentul Ro - mânilor de Pretutindeni, dacã mi-ar oferi puþin sprijin financiar aº putea face mai mult, dar aºa fac doar ce se poate ºi, de multe ori, imposibilul. Cred cã ºi dumneavoastrã vã bucuraþi vãzând cã se întâmplã lucruri frumoase în afara þãrii ºi cã românii, oriunde s-ar afla, nu uitã ca sunt români. Doresc tuturor românilor de pretutindeni, Crãciun fe - ricit, Sãrbãtori frumoase ºi un „An Nou Fericit”, sã fim mai buni, sã fim uniþi! Dumnezeu sã-i ocroteascã pe români!
Page 3 and 4: BAIA MARE AN 9, NR. 4 (31) DECEMBRI
Page 5 and 6: FAMILIA ROMÂNÃ AN 9, NR. 4 (31),
Page 7 and 8: FAMILIA ROMÂNÃ AN 9, NR. 4 (31),
Page 9 and 10: FAMILIA ROMÂNÃ 90 DE ANI DE LA MA
Page 21: FAMILIA ROMÂNÃ 90 DE ANI DE LA MA
Page 25 and 26: FAMILIA ROMÂNÃ FILE DE ISTORIE 23
Page 37 and 38: FAMILIA ROMÂNÃ CUNUNA DE AUR A RO
Page 63 and 64: FAMILIA ROMÂNÃ ACTUALITATEA ROMÂ
Page 73 and 74:
FAMILIA ROMÂNÃ ACTUALITATEA ROMÂ
Page 75 and 76:
Page 77 and 78:
Page 79 and 80:
Page 81 and 82:
Page 83 and 84:
Page 85 and 86:
Page 87 and 88:
Page 89 and 90:
Page 91 and 92:
Page 93 and 94:
Page 95 and 96:
Page 97 and 98:
Page 99:
96 AN 9, NR. 4 (31), DECEMBRIE 2008
show all

2008, decembrie (PDF) - Biblioteca judeÅ£eanÄ "Petre Dulfu"

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?

2008, decembrie (PDF) - Biblioteca judeÅ£eanÄ "Petre Dulfu"