2008, decembrie (PDF) - Biblioteca judeţeană "Petre Dulfu"

FAMILIA ROMÂNÃ 90 DE ANI DE LA MAREA UNIRE 11
Activitatea desfãºuratã de preotul
Vasile Lucaciu în Amer ica
în scopul realizãrii Marii Unitãþi Naþionale
Personalitate pol i ticã com plexã a epo cii sale, Dr. Vasile
Lucaciu, s-a situat în prim- planul marilor evenimente sociale,
po litice ºi naþionale, valorificând la max i mum condiþiile exis -
tente pentru cauza poporului român. A ºtiut mai bine decât
nimeni altul sã conceapã soluþii realiste, specifice de la caz la
caz, pe care le-a integrat în ansamblul stra tegiei ºi tacticii
generale, în vederea realizãrii obiectivelor propuse.
Preotul ºi omul pol i tic au fãcut casã
bunã întrucât, nu de multe ori a folosit bi -
serica pentru a-ºi ex pu ne, cu pro priile ar gu -
mente, ideile mobili zatoare pentru pregãtirea
ºi înfãptuirea Marii Uniri.
Par tic i pant activ la realizarea ºi acti -
varea Memo ran dumului (1892), alãturi de
Ion Raþiu ºi George Pop de Bãseºti, la acti -
varea spiritului pol i tic a românilor transil -
vãneni în ca drul Conferinþei de la Sibiu din
anul 1905, Vasile Lucaciu va acþiona ca ni -
meni altul pentru a sluji interesele neamului
în perioada în care a fost pregãtitã Marea
Unire.
Încã de la începutul primului rãzboi
mondial, a militat în direcþia intrãrii României
în rãzboi alãturi de Antanta. Parti cipã în ca -
litate de preºedinte al „Ligii pentru unitatea pol i ticã a tuturor
românilor” la diferite ma nifestaþii ºi activitãþi politice. Din
vara anului 1916 acþioneazã ºi de la tri buna parlamentului
României, având rolul, con form lui Octavian Goga, „de fac tor
de ter mi nant al ideii care trebuia sã aprindã flacãra rãzboiului
de dezrobire, dar salvând în acelaºi timp pe seama umanitãþii ºi
demnitatea românismului din Ardeal”.
Odatã cu intrarea României în rãzboi alãturi de Antanta,
la 14 au gust 1916, Vasile Lucaciu depune mari eforturi pentru
organizarea celor 25.000 de transilvãneni refugiaþi în Româ -
nia, într-o unitate de voluntari ai armatei române, ca ºi a
prizonierilor de rãzboi ardeleni, din Rusia, Italia, Ser bia ºi
Franþa, înrolaþi iniþial în armatele austro-ungare. Aducerea în
România a acestor prizonieri se impunea din considerente
superioare naþionale. Fiind în Regat ºi, even tual fãcând parte
din armata românã, s-ar cultiva în ei spiritul de solidaritate ºi li
s-ar trezi conºtiinþa de unitate ºi mândrie naþionalã, atât de
necesare gen eraþiilor care vor sã lupte sub stindard naþional.
Este raportul unui grup de români refugiaþi din Ardeal, în
frunte cu Vasile Lucaciu, Dr. Ioan Nistor, Octavian Tãslãuanu
sau Onisifor Ghibu.
Iniþiativa cuprinderii românilor transilvãneni ºi buco -
vineni în rândurile armatei române ºi lupta efectivã cu arma în
mânã pentru eliberarea românilor subjugaþi, ca ºi extinderea
acesteia asupra românilor din Rusia, au creat premisele pentru
succesele din vara anului 1917 de la Mãrãºti, Mãrãºeºti ºi Oituz.
Prof. Mircea BOTIª
Pr. stavrofor Radu BOTIª
În noile condiþii istorice, constatând cã pro pa ganda
noastrã în strãinãtate este foarte slabã, guvernul român a decis
sã trimitã în mai multe state aliate sau neutre (Franþa, Rusia,
S.U.A, Italia, Anglia, Elveþia) misiuni politice, cu scopul de a
face cunoscute revendicãrile noastre în Occident. Una din
primele acþiuni în aceastã direcþie a reprezentat-o trimiterea de
cãtre guvernul român, în aprilie 1917, a unei Misiuni Patriotice
Naþionale neo fi ciale în S.U.A avându-l în
frunte pe Vasile Lucaciu. Alegerea aces -
tuia nu a fost în tâmplãtoare în contextul în
care Lucaciu îi avea stabiliþi acolo pe Con -
stan tin Lucaciu, fratele sãu, pe Epa mi -
nonda Lucaciu, fiul, ºi pe cumnatul sãu,
Gheorghe Barbul.
Vasile Lucaciu s-a bucurat de o lar -
gã audienþã nu numai în rândul românilor
din Amer ica ci ºi în al unor largi cercuri
politice americane, reuºind sã prezinte cu
mare succes dezideratele naþionale ale po -
porului român, legitimitatea fãuririi sta -
tului naþional unitar, liber ºi in de pend ent.
Astfel, la întrunirile populare ce au avut
loc la Cleve land - Ohio, Youngstown,
Tren ton, Boston, Bal ti more, Chi cago, a
ieºit în evidenþã ta lentul de mare or a tor al pãrintelui Lucaciu,
care a fascinat ºi entuziasmat întreaga sa asistenþã.
La 2 iulie 1917, delegaþia românã a fost primitã la Casa
Alba, de cãtre secretarul de stat Rob ert Lan sing, unde Vasile
Lucaciu, într-o alocuþiune plinã de conþinut a expus scopul pa -
tri otic al Misiunii condusã de el, ca ºi situaþia criticã a statului
român în acele împrejurãri. „De la rãzboiul prezent, România
spera sã realizeze unirea tuturor românilor, incluzând pe cei din
Transilvnia, Bucovina, Banat cu Þara Mamã, for mând România
Mare”. Salutând delegaþia românã, în cuvântul sãu de rãspuns,
secretarul de stat a subliniat cã „Statele Unite vor da tot sprijinul
sãu sforþãrilor Romaniei de libertate ºi unitate naþionalã” ºi cã
guvernul sãu priveºte cu simpatie scopul Misiunii.
Aceastã primã întâlnire cu oficialitãþile americane ca ºi
vizitele delegaþiei române la o seamã de personalitãþi politice
între care ministrul de rãzboi Netwon Baken sau la Lega þiile
Franþei ºi Italiei, au avut ecou favorabil în rândul opiniei
publice americane.
Cu deosebitã satisfacþie a fost primitã Misiunea de cãtre
toþi românii aflaþi în S.U.A., de cãtre organizaþiile culturale ºi
filantropice, de presa româneascã de peste Ocean. Articolele
salutau cu multã bucurie pe solii României, care aveau în
frunte pe Vasile Lucaciu cãci „vedem în el solul drag ºi mult
aºteptat al þãrii noastre, al cãminului nostru din copilãrie, pe
solul iubit al nãzuinþelor noastre naþionale”.
Una din principalele acþiuni iniþiate de Vasile Lucaciu
împreunã cu ceilalþi membrii ai legaþiei, în spe cial cu Vasile
Pãrintele Vasile Lucaciu