22.01.2015 Views

ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 4 - Consiliul ...

ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 4 - Consiliul ...

ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 4 - Consiliul ...

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

lângă Ierusalim, fratele Efrem, probabil trimis de abatele Nicolae, special<br />

pentru a cere protecţia pontificală 38 . Posesiunile de la Chalasa (Ciala, în<br />

suburbiile actualului oraş Arad) şi Minisi (Miniş, în comitatul Arad)<br />

aparţineau în anul 1216 mănăstirii palestiniene Sfântul Teodor. Dar în bula<br />

aceluiaşi papă, din 25 ianuarie 1218, acordată aceleiaşi mănăstiri greceşti,<br />

proprietăţile Miniş şi Ciala nu mai sunt menţionate, semn că fuseseră<br />

pierdute sau vândute 39 . Aceste posesiuni ale mănăstirii greceşti de lângă<br />

Ierusalim au trecut în patrimoniul Bisericii catolice.<br />

Prima menţiune despre Arad este din anul 1028. În anul 1131 Aradul<br />

este menţionat într-un document autentic, care aminteşte o danie pe care<br />

regele Ungariei o face bisericii Sfântul Martin din Arad. În anul 1131,<br />

regina Elena a convocat dieta la Arad, pentru a judeca şi condamna la<br />

moarte pe cei vinovai de orbirea soţului ei, regele Bela al II-lea (1131-<br />

1141) 40 . A rămas nelămurită problema de ce a fost ales Aradul ca loc de<br />

adunare generală, tocmai în anul încoronării regelui şi nu o altă localitate<br />

mai importantă din regatul Ungariei. Din discursul reginei Elena rezultă că<br />

unii dintre nobilii ce au participat la orbirea regelui Bela, când acesta era<br />

încă copil, erau din părţile Aradului, deoarece ea solicita pedepsirea lor<br />

„...chiar în acest loc” („in hoc locis”). Din relatarea Cronicii Pictate de la<br />

Viena, rezultă că majoritatea nobililor vinovaţi au fost prezenţi la dieta din<br />

Arad, deoarece mulţimea înfuriată a ucis cu cruzime pe 68 dintre ei, iar pe<br />

urmaşii lor, atât bărbaţi, cât şi femei, i-au înregistrat ca vinovaţi de trădare<br />

faţă de rege, iar toate posesiunile lor le-au împărţit bisericilor catedrale 41 .<br />

În anul 1131, Andrei, fostul prepozit de Veszprem, a dăruit bisericii<br />

Sfântului Martin din Orod 35 de libertini, 3 vii şi 6 viticultori ce trăiau în<br />

satele Besen, Karadi şi Rad, completând astfel zestrea bisericii din Arad 42 .<br />

Această relatare este extrem de importantă deoarece explică în mod<br />

logic şi firesc de ce biserica Sfântului Martin din Arad a primit global un<br />

număr atât de mare de domenii. Deoarece documentul original al donaţiei<br />

globale s-a pierdut, astăzi păstrându-se doar copii târzii şi fragmentare<br />

(1202-1203, 1323, 1334, 1337, 1391, 1399, 1405 etc.), unii specialişti susţin<br />

că el a fost dat iniţial de către regele Bela al II-lea în 1132, iar alţii de către<br />

Bela al III-lea în anul 1177 43 . Sugestivă pentru stabilirea zonelor de unde<br />

38 Detalii privind contextul emiterii Bulei papale din 1216 la Ibidem, p. 208-209.<br />

39 Ibidem, p. 210.<br />

40 ***Chronicon Pictum Vindobonense, cap. LXIX, ediţia George Popa Lisseanu, în<br />

„Izvoarele istoriei României”, <strong>vol</strong>. XI, Bucureşti, 1937, p. 88 şi 210.<br />

41 Ibidem, loc. cit.<br />

42 Mircea Rusu, Cetăţile Aradului, în „Ziridava”, XII, Arad, 1980, p. 170.<br />

43 Discuţia asupra problemei la Ibidem, p. 169.<br />

13

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!