Shiva Samhita - Mirahorian

TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 57
In capitolul 48 din Tao Te King, Lao Tseu sesizează diferenţa dintre cunoaşterea
orizontală şi cea verticală, cand afirmă:
"Cel care continuă învăţatul se îndepărtează zi de zi de Tao (Ultima Realitate),
Cel care urmează Tao va descreşte zi de zi".
"Crescand zi de zi"(acumuland cunoastere) ne exteriorizăm şi ne depărtăm progresiv de
Tao, care sălăşuieşte în interior, în locurile joase, în golul central al roţii sau în vidul mental.
Doar descrescand şi diminuand progresiv activitatea mentală pană la obţinerea Vidului,
putem percepe nemijlocit Ultima Realităţi.
Atunci cand mintea raţională este făcută să tacă, modul de procesare intuitiv (direct,
continuu) al informaţiilor produce o conştiinţă extraordinară; mediul este experimentat întrun
mod direct ("văzut") fără filtrul gandirii conceptuale. Chuang Tseu în capitolul 13 spune:
"Mintea liniştită a înţeleptului devine oglindă a Cerului şi a Pămantului, recipientul tuturor
lucrurilor". Experienţa unităţii cu mediul înconjurător este principala caracteristică a stării
meditative; este o stare de conştiinţă în care orice formă de fragmentare încetează,
topindu-se într-o unitate nediferenţiată. In stare de adancă meditaţie, mintea este complet
alertă. Pe langă cuprinderea non-senzorială a realităţii, mintea primeşte toate sunetele,
imaginile şi celelalte impresii din mediul înconjurător, dar nu ţine imaginile senzoriale pentru
a le analiza şi interpreta; le lasă să curgă, ca şi cum ar fi o oglindă perfectă a realităţii.
Starea de alertă în care se află mintea, care nu lasă nimic să-i perturbe sau să-i acapareze
atenţia, se aseamănă cu a unui războinic care aşteaptă un atac. Yasutani-Roshi, maestru de
Zen, descrie starea din Shikantaza (practica meditaţiei Zen) ca fiind o "înaltă stare de
conştiinţă concentrată, în care practicantul nu e nici încordat şi nici grăbit". Este mintea
cuiva care se află în faţa morţii. "Imaginaţi-vă că vă aflaţi într-un duel cu un mare
spadasin. Cat timp priveşti oponentul în faţă, eşti atent, pregătit şi disponibil, nu se
întamplă nimic. Dacă încetezi un moment vigilenţa, vei fi tăiat instantaneu. Cu colţul
ochiului, vezi mulţimea care asistă, dar nici un moment mintea ta nu e capturată de
aceste imagini senzoriale" (din: P. Kapleau: Three pillars of Zen, p.53-54). Faptul că
scena pe care se desfăşoară iniţierea lui Arjuna din Bhagavad Gita este campul de
bătălie, ori că artele marţiale au transmis în China şi Japonia o parte importantă a tradiţiilor
pentru accesul la puterile paranormale, relevă utilizarea vantului contrar,adica a focalizării
atenţiei la pericolul de moarte, pentru obţinerea stării adecvate Iluminării. In acelasi
mod o durere acuta furnizeaza practicantului un punct de concentrare pt. intrare in
transa si pt vindecare (Milton H. Erickson creatorul "Noii hipnoze" trata durerile
incurabile pe aceasta cale)
Puternica influenţă a Zen-ului în Japonia asupra samurailor a dat naştere "Codului
Samurailor" (Bushido ; lit.: "Calea Luptătorului"), în care iluminarea spirituală a
spadasinului atinge perfecţiunea. Tai Chi Ch'uan-ul taoist, care era considerat suprema
artă marţială în China, combină mişcările încete şi ritmice de tip Yoga cu alerta totală a
minţii luptătorului într-un mod unic. In cărţile lui Carlos Castaneda, care relatează
învăţăturile lui Don Juan, un vrăjitor din tribul
91