Shiva Samhita - Mirahorian

TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 53
In majoritatea lucrărilor autorilor occidentali asupra buddhismului, conceptul sanskrit
Samyak (pali: samma) este tradus prin "just, drept, corect". Lama Govinda (1898-
1985, un buddhist erudit) preferă ca traducerea să se facă prin termenul "perfect" pentru
ca ideea de "totalitate" şi "plenitudine", conţinută în cuvantul originar să fie evidenţiată.
Termenii in lb.sanskrita şi pali nu includ şi nu sugerează nici o opoziţie între just şi fals,
între drept şi stramb, între corect şi incorect, cum lasă să se presupună traducerile în
limbile europene.
Ca şi în practica Yoga, "Nobila Cale cu opt ramuri" nu este "un drum" pe care se
progresează în linie dreaptă. In practică se parcurg întai ramurile 3, 4 şi 5 care conduc la
o conduită etica în sensul Triplei Formaţii (Trishiksha) înainte de a trece la ramurile 6, 7
şi 8 care ajung la Samadhi. Se sfarşeşte cu nivelele 1 şi 2 care aparţin domeniului
Prajna(cunoasterii nemijlocite). Cunoaşterea sau vederea perfectă este rezultatul practicii şi
condiţia indispensabilă pentru a accede la cărarea supranaturalului, care conduce la
sfinţenie (Arya-Marga, sau Arya-Pudgab) şi la Nirvana.
Nirvana (lit.: "stingere, extincţie") desemnează starea de eliberare sau iluminare
caracterizată prin dizolvarea eului individual şi efemer în Brahman. Nirvana eliberează
omul de suferinţă, moarte şi renaştere, dar şi de orice formă de înlănţuire terestră. Este
starea de conştiinţă supremă şi transcedentală, care în Bhagavad Gita este numită Brahma-
Nirvana, în Upanishade: Turiya, în Yoga: Nirbija Samadhi, iar în Vedanta: Nirvikalpa
Samadhi.
"Cele Trei Giuvaeruri", "Cele trei Bijuterii" sau "Cele Trei Comori" (skrt: Triratna, în
pali: Tiratana) desemnează în buddhism cele trei elemente fundamentale: Buddha, Dharma
şi Sangha sau în alţi termeni, Trezitul (referire la trezire, iluminarea), Adevărul sau calea
revelata(dharma) de cel trezit (Buddha) şi comunitatea de adepţi (sangha), care trăieste
conform acestui Adevăr. O credinţă solidă în "Cele Trei Giuvaeruri" permite
"intrarea în curent" (Shrota -Apanna).
Prin karma se înţeleg: 1. o acţiune fizică sau psihică; 2. consecinţele unei acţiuni fizice sau
psihice; 3. suma tuturor consecinţelor actelor unui individ comise în această viaţă, sau
într-o viaţă anterioară; 4. lanţul de cauzalitate din lumea morală.
Karma unui om se formează plecand de la samskara (lit.: "impresii, intipariri,
repercursiuni"). Impresiile, înclinările, gusturile, potenţialităţile se dezvoltă în conştiinţă ca
urmare a actelor şi gandurilor trecute (în viaţa prezentă ori în existenţele anterioare).
Compunerea tuturor Samskara formează caracterul unui om. In buddhism, Samskara (pali:
Sankhara) tradus prin "concepţie, creativitate psihică, intenţie", desemnează şi acţiunea
de a modela iar nu numai starea pasivă a ceea ce este modelat (Samskrita). Samskara
constituie al patrulea dintre cele cinci Skandha şi al doilea inel al Ciclului de producţie
condiţionată (Pratitya-Samutpada). Ideea de "concepţie" acoperă toate impulsiunile
voinţei, toate intenţiile care preced acţiunea. Aceste acţiuni pot fi de natură corporală,
verbală ori intelectuală şi se disting: Samskara (intenţii) corporale, verbale şi
intelectuale.
87