Shiva Samhita - Mirahorian

TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 50
lucrurilor şi considerăm lumea ca fiind împărţită in obiecte şi evenimente distincte, separate.
Această diviziune, care este utilă şi necesară supravieţuirii în mediul de fiecare zi, nu este
şi caracteristica fundamentală a realităţii în care trăim. Programul elaborat în cursul
evoluţiei filogenetice în vederea supravieţuirii şi care guvernează funcţionarea mentală şi
senzorială a fiinţei umane, ecranează, abstractizează si schematizează adevărata realitate.
Identificarea proiectiei pe ecranul mental cu realitatea este cauza iluziei(maya). Hinduşii
şi buddhiştii spun că această iluzie (maya) este cauzată de ignoranţă (avidya). Avidya (lit.:
"orbirea, non-cunoaşterea, ignoranţa") este un concept al filozofiei Vedanta care se referă
la lipsa de cunoaştere, atat individuală cat şi cosmică. La nivel individual, ignoranţa ne
împiedică să realizăm distincţia între permanent şi inpermanent, intre aparenţă şi realitate;
la nivel cosmic, ignoranţa este Maya. Consecinţele orbirii, ignoranţei sunt aceleaşi cu ale
Ajnana ("non-cunoaştere, ignoranţă"). Ignoranţa nu se referă la absenţa cunoaşterii
orizontale (a domeniului empiric, senzorial ori a datelor obiective din lumea sensibilă, ci la
starea unui om care se identifica cu un corp muritor şi care ignoră că el provine, în ceea ce
priveşte Sinele său, din Conştiinţa Absolută, din Ultima Realitate (Brahman). Contrariul
acestei cunoaşteri orizontale, care poate fi numită şi ignoranţă, este Adevărata Cunoaştere
(Jnana).
Avidya (în pali: Avijja) tradusă prin "noncunoaştere" sau "orbire" reprezintă şi
ignorarea celor "Patru înalte Adevăruri", a Celor Trei Giuvaeruri (Triratna) şi a legilor
Karma. Cele "Patru înalte Adevăruri" (în sanskrită: Arya-Satya, în pali: Ariya-Satta)
constituie baza doctrinei buddhiste şi sunt:
1.Adevărul durerii (Dukkha): acest prim adevăr enunţă că toată existenţa fenomenală este
dureroasă şi nesatisfacătoare. Totul este suferinţă: naşterea, maladia, moartea, unirea cu cel
neiubit, separarea de cel iubit, privarea de ceea ce doreşti şi cele cinci categorii de ataşare
(skandha), care constituie personalitatea; Skandha (in pali: khanda) se traduce prin grup,
agregat. Termenul desemnează cele cinci grupe sau "agregate" ce compun "personalitatea" :
1. corpul sau forma (rupa) 2. percepţia (vedana) 3. conştiinţa (samjna) 4. conceptul sau
acţiunea (samskara) 5. cunoaşterea sau constienţa (vijnana). Aceste grupe sunt cunoscute şi
sub numele de "grupe de ataşament" (Upadana-Skandha), căci dorinţa (Trisha), care le este
inerentă (în afară de cazul Arhat sau al buddha) face ca aceste agregate să devină obiect
de ataşare şi deci de suferinţă. Trăsăturile caracteristice ale agregatelor sunt transformarea,
decăderea, naşterea, îmbătranirea, moartea, durata, schimbarea; aceasta le face să fie
considerate nepermanente (Anitya), vide (Shunyata), dureroase (Duhkha) şi impersonale
(Anatman). Agregatul corporal sau al materiei este compus din patru elemente [solide,
lichide, căldura şi mişcarea (Mahabhuta)] din organele de simţ şi din obiectul lor.
84