Shiva Samhita - Mirahorian

TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 45
Bhakti-Yoga distinge cinci atitudini diferite faţă de Dumnezeu; acestea sunt numite Bhava
(lit.: sentiment, senzaţie, extaz); 1. Shanta, stare de netulburare, calm şi seninătate în care ne
simţim apropiaţi de Dumnezeu, fără ca să fie elaborată o relaţie precisă cu El; 2. Dasya,
poziţia unui servitor faţă de stăpanul său, sau a unui copil faţă de părinţii sau de protectorii
săi; 3. Sakhya, atitudinea unui prieten faţă de prietenul său; 4. Vatsalya, atitudinea
părinţilor faţă de fiul lor (de exemplu atitudinea Mariei şi a lui Iosif faţă de Iisus); 5.
Madhura, atitudinea unei femei sau a unei iubite faţă de soţul sau iubitul ei.
Stadiile practicii Bhakti-Yoga sunt: 1. Bhakti, devoţiunea; 2. Bhava, iubirea coaptă,
starea de extaz, de fermecare; 3. Prema, starea în care adoratorul lui Dumnezeu pierde
conştiinţa lumii şi a corpului său; 4. Mahabava, manifestarea supremă a iubirii divine.
Numai Avatara (lit.: "cei coboraţi"; incarnările Conştiinţei Divine pe Pămant) şi
Ishvarakoti ("sufletele libere şi perfecte, care dacă doresc pot să renască pe Pămant pentru a
ajuta oamenii să înţeleagă ultimele adevăruri spirituale; Ishvarakoti posedă unele din
calităţile unui Avatara si depăşesc starea a doua (Bhava). Iisus Christos este considerat
de hinduşi o întrupare (Avatara) a lui Dumnezeu. Incarnarea Conştiinţei Divine pe Pămant
se naşte ca urmare a unei decizii liber consimţite (nu ca urmare a unor motive karmice) şi
este liberă de orice obstacol al eului individual şi este conştientă de caracterul divin al
misiunii sale; ea vine să descopere noi căi de realizare religioasă adaptate epocii, să
reactualizeze mesajul spiritual care a fost transmis în mod repetat oamenilor din toate
epocile şi locurile. Această fiinţă are puterea de a transmite oamenilor cunoaşterea sa
divină prin contact, privire sau tăcere.
Revenind la cunoaşterea Absolutului (Brahman) menţionăm că acesta este o stare de
pură transcendenţă, care nu poate fi descrisă prin cuvinte şi nici modelata ori formulată
prin gandire. Shri Ramakrishna afirma cu justeţe "nici o limbă din lume nu 1-a pătat
vreodată pe Brahman". Pentru a ajuta fidelul în setea sa de cunoaştere, Brahman este
indicat prin expresii cum ar fi "Unicul fără al doilea" sau "Satchitananda". Formularea
"Sat-Chit-Ananda" arată că Brahman este simultan "Sat" (Existenţa absolută- "ceea ce
există"), Chit ("Conştiinţa absolută") şi "Ananda" ["Fericirea absolută(beatitudine
neconditionata)"]. Fără Brahman care este Existenţa Absolută, nici o existenţă nu este
posibilă; Brahman fiind Conştiinţa, face posibilă perceperea Existenţei şi Beatitudinii.
Brahman care este Chit, Conştiinţa Absolută, se reflectă în Jiva (de la jiv: "a trăi") fiinţă
vie, existenţa întrupată deci muritoare;
In Aitareya-Upanishad ce aparţine de Rigveda se spune: "Prajnanam Brahman"
("Conştiinţa este Brahman"). Sinele întrupat se identifică cu corpul şi gandirea; devenit
Ego, el îşi crează iluzia unei dualităţi şi a unei cauzalităţi şi astfel se înlănţuie în ciclul de
naştere şi moarte), dand naştere gandirii care a creat lumea aparenţelor, care a făcut numele
şi formele (namarupa). Aşa cum indică formula vedică din Advaita "Kham Brahm"
("Totul este Brahman"), indica faptul ca numai Brahman există(orice alta conceptie este
iluzorie si e decat un ecran de ganduri care-l mascheaza pe Brahman);
79