Shiva Samhita - Mirahorian
Shiva Samhita - Mirahorian Shiva Samhita - Mirahorian
TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 42 Eliberarea definitivă, desfacerea din toate legăturile terestre ale Karma şi ale ciclului renaşterilor (samsara), graţie uniunii cu Dumnezeu şi cunoaşterii Ultimei Realităţi este denumită Moksha. Moksha este cel mai înalt dintre cele patru ţeluri ale existenţei umane; celelalte trei sunt: Artha (bogăţia, faima, statut social), Kama (plăcerea) şi Dharma (datoria). Pentru omul care aspiră la spiritualitate, realizarea Moksha constituie unicul scop al existenţei sale. Accesul la puterile extraordinare este sancţionat în caz de erori căci: "cui i s-a dat mult, i se va cere mult; şi cui i s-a încredinţat mult, i se va cere mai mult" (Luca 12.48), Rostul omului nu îl constituie dobandirea puterilor extraordinare ci eliberarea, acesta este rodul pe care Dumnezeu l-a încredinţat oamenilor. Dacă nu ne eliberăm vom fi tăiaţi ca smochinul care nu dădea rod; Iisus a obţinut o amanare: "Poate că de acum înainte va face roadă; (Doamne, ...mai lasă-1 şi anul acesta; am să-1 sap de jur împrejur şi am să-i pun gunoi la rădăcină) dacă nu, îl vei tăia" (Luca 13.9). Buddha compară Iluminarea, accesul la Ultima Realitate cu "dospirea aluatului de paine". Iisus spune că Impărăţia lui Dumnezeu "se aseamănă cu aluatul pe care l-a luat o femeie şi 1-a pus în trei măsuri de făină pană s-a dospit toată" (Luca 13.21) sau "cu o sămanţă care a crescut în grădina unui om pană cand a ajuns la cer" (Luca 13.18). Incercand să explice această metaforă universală Suzuki Shunryu ("Zen mind, Beginners mind", 1977 San Francisco) remarcă realizarea trecerii, în cursul cunoaşterii experimentale interioare, de la discontinuu la continuu, reunificarea fiinţei, ceea ce reprezintă însăşi obiectivul alinierii(Yoga lit.: "fuziune, unificare,aliniere,conjunctie" cu Sine şi cu Divinitatea). Ţelul omului este de a fi Lumina lumii, de a se elibera. Aşa cum sarea, dacă îşi pierde gustul, nu mai este bună de nimic şi e aruncată şi călcată în picioare, tot la fel omul, dacă îşi uită menirea de a se izbăvi, este eliminat de pe planetă. (Matei 5.13) Omul este ca sarea; dar dacă sarea îşi pierde gustul "atunci nu mai este bună nici pentru pămant, nici pentru gunoi, ci este aruncată afară. Cine are urechi de auzit să audă" (Luca 14.35). Această metaforă reluată în numeroase ocazii indică însă şi strategia decoloraţii mentale şi detaşării (vairagya) care în final permite ieşirea "afară" din pestera lumii fenomenale (Yoga Sutra 1.15). Cunoaşterea şi iubirea verticală a lui Dumnezeu este aceea care aduce mantui-rea, eliberarea. Impărăţia lui Dumnezeu nu este însă în afară. Iisus spune: "Impărăţia lui Dumnezeu nu vine în aşa fel încît să izbească privirile; nu se poate zice uite-o aici sau: uiteo acolo! Căci, iată, Impărăţia lui Dumnezeu este înlăuntrul vostru" (Luca 17.21). Intr-un univers holografic în care fiecare manifestare este o întruchipare a Unicului, calea directă de contact cu acesta este prin interior. Căutarea în exterior dezbină şi distruge, "căci nici o slugă nu poate sluji la doi stăpani căci va ţinea 76
TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 43 numai la unul şi va nesocoate pe celălalt; Nu puteţi sluji Dumnezeului vostru şi lui Mamona" (Maya: "lumii fenomenale, aparente") (Luca 16.13). „Orice împărăţie dezbinată împotriva ei, este pustiită; şi o casă dezbinată împotriva ei, se prăbuşeşte peste alta" (Luca 11.17; Matei 12.25; Marcu 3.24; Ioan 2.25). "Iubirea Dumnezeului tău", care este prima poruncă din Biblie, este iubirea verticală a Sinelui, care odată realizat, aduce iubirea orizontală a semenilor "ca pe tine însuţi". Iubirea aproapelui este o iubire orizontală care este o consecinţă a descoperirii Sinelui în noi însine şi în toate celelalte fiinţe. Toate celelalte porunci nu sunt decat consecinţe ale îndeplinirii ad literam a primei porunci, căci "Dumnezeul tău" este Ultima Realitate, care se află dincolo de toate făpturile. Datoriile sociale nu exclud datoria fundamentală a omului de a se realiza: "Daţi dar Cezarului ce este al Cezarului şi lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu" (Luca 20.25). Această realizare şi mantuire este o ieşire din ciclul renaşterilor, este Invierea în Adevărata Realitate: "cei ce vor învia dintre cei ce mor ... nu se vor mai însura, nici nu se vor mărita ... nici nu vor putea muri căci vor fi ca îngerii" (Luca 20.35-36). Ca şi în întreaga tradiţie orientală, moartea învelişului corporal nu este şi o moarte a Sinelui care este permanent viu: "Dumnezeu nu este un Dumnezeu al celor morţi, ci al celor vii, căci pentru El toţi sunt vii" (Luca 20.38). Cunoaşterea de sine, preamărită de Socrate, este o cunoaştere verticală, care conduce la eliberare şi iluminare „la a doua naştere" (Bhagavad Gita 17). Cei iniţiaţi, în Vede, erau consideraţi de asemenea , de două ori născuţi". Lao Tseu spune: "Cel care cunoaşte lumea din afara are învăţatura. Cel ce se cunoaşte pe sine este Iluminat" (Lao Tzu cap. 33). Din cunoaşterea exterioară decurge tendinţa de a acţiona pentru "a avea" (a acumula, a se extinde) iar din cea verticală cea de "a fi"; "Cel ce cucereşte pe alţii are putere; cel care se supune pe sine (autocontrol) este puternic" (Lao Tzu cap. 33). "Inţeleptul poate ajunge asemeni copilului, vede şi cunoaşte totul fără a se folosi de inteligenţă (în repaus mental absolut) (Lao Tzu cap.X); el refuză aceasta şi alege Acela" (Tao Te King, XII). Profeţii, Iluminaţii (Rishi) din Upanishade utilizează frecvent cuvantul "acesta" (Idam) drept substantiv pentru a arăta că universul în care noi trăim este manifestarea, forma vizibilă a Lui Dumnezeu, în opoziţie cu realitatea indescriptibilă şi omniprezentă care susţine, penetrează şi transcede toate lucrurile vizibile. Ca şi în Upanishade, Lao Tseu desemnează această realitate secundă prin cuvantul "Acela" (Tat), fiindcă numele de Tao nu o numeşte cu adevărat ("Numele ce i-am da nu este Numele veşnic", Lao Tzu cap. I). Cunoaşterea verticală iar nu cea extensivă, orizontală, reprezintă calea de a ajunge la Cer, în Impărăţia lui Dumnezeu. De aceea Iisus spune: "Ferice de cei săraci în duh, căci a lor este Impărăţia Cerurilor!" (Matei 5.3) sau "binecuvantaţi fie cei săraci cu duhul, care vin la Mine, căci a lor va fi Impărăţia Cerului" (3 Nefi 12:3). Lao Tseu spune: "a cunoaşte înseamnă a nu cunoaşte" (LXXI) iar " sfantul învaţă să se dezveţe" (LXIV), "să-şi diminueze cunoaşterea" (XLII). 77
- Page 26 and 27: Ca urmare a unor prezentări dezră
- Page 28 and 29: amuri(anga). O ramura este ca si un
- Page 30 and 31: vedeti imaginea marita pe : http://
- Page 32 and 33: Cele opt ramuri din Raja Yoga si re
- Page 34 and 35: Cuvantul înainte al referentului D
- Page 36 and 37: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 2 A
- Page 38 and 39: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 4 A
- Page 40 and 41: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 6 T
- Page 42 and 43: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 8 C
- Page 44 and 45: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 10
- Page 46 and 47: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 12
- Page 48 and 49: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 14
- Page 50 and 51: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 16
- Page 52 and 53: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 18
- Page 54 and 55: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 20
- Page 56 and 57: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 22
- Page 58 and 59: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 24
- Page 60 and 61: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 26
- Page 62 and 63: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 28
- Page 64 and 65: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 30
- Page 66 and 67: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 32
- Page 68 and 69: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 34
- Page 70 and 71: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 36
- Page 72 and 73: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 38
- Page 74 and 75: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 40
- Page 78 and 79: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 44
- Page 80 and 81: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 46
- Page 82 and 83: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 48
- Page 84 and 85: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 50
- Page 86 and 87: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 52
- Page 88 and 89: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 54
- Page 90 and 91: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 56
- Page 92 and 93: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 58
- Page 94 and 95: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 60
- Page 96 and 97: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 62
- Page 98 and 99: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 64
- Page 100 and 101: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 66
- Page 102 and 103: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 68
- Page 104 and 105: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 70
- Page 106 and 107: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 72
- Page 108 and 109: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 74
- Page 110 and 111: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 76
- Page 112 and 113: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 78
- Page 114 and 115: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 80
- Page 116 and 117: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 82
- Page 118 and 119: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 84
- Page 120 and 121: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 86
- Page 122 and 123: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 88
- Page 124 and 125: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 90
TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 42<br />
Eliberarea definitivă, desfacerea din toate legăturile terestre ale Karma şi ale ciclului<br />
renaşterilor (samsara), graţie uniunii cu Dumnezeu şi cunoaşterii Ultimei Realităţi este<br />
denumită Moksha.<br />
Moksha este cel mai înalt dintre cele patru ţeluri ale existenţei umane; celelalte trei sunt:<br />
Artha (bogăţia, faima, statut social), Kama (plăcerea) şi Dharma (datoria). Pentru omul<br />
care aspiră la spiritualitate, realizarea Moksha constituie unicul scop al existenţei sale.<br />
Accesul la puterile extraordinare este sancţionat în caz de erori căci: "cui i s-a dat mult, i<br />
se va cere mult; şi cui i s-a încredinţat mult, i se va cere mai mult" (Luca 12.48),<br />
Rostul omului nu îl constituie dobandirea puterilor extraordinare ci eliberarea, acesta<br />
este rodul pe care Dumnezeu l-a încredinţat oamenilor. Dacă nu ne eliberăm vom fi<br />
tăiaţi ca smochinul care nu dădea rod; Iisus a obţinut o amanare: "Poate că de acum înainte<br />
va face roadă; (Doamne, ...mai lasă-1 şi anul acesta; am să-1 sap de jur împrejur şi am<br />
să-i pun gunoi la rădăcină) dacă nu, îl vei tăia" (Luca 13.9).<br />
Buddha compară Iluminarea, accesul la Ultima Realitate cu "dospirea aluatului de<br />
paine". Iisus spune că Impărăţia lui Dumnezeu "se aseamănă cu aluatul pe care l-a luat o<br />
femeie şi 1-a pus în trei măsuri de făină pană s-a dospit toată" (Luca 13.21) sau "cu o<br />
sămanţă care a crescut în grădina unui om pană cand a ajuns la cer" (Luca 13.18).<br />
Incercand să explice această metaforă universală Suzuki Shunryu ("Zen mind, Beginners<br />
mind", 1977 San Francisco) remarcă realizarea trecerii, în cursul cunoaşterii<br />
experimentale interioare, de la discontinuu la continuu, reunificarea fiinţei, ceea ce<br />
reprezintă însăşi obiectivul alinierii(Yoga lit.: "fuziune, unificare,aliniere,conjunctie" cu<br />
Sine şi cu Divinitatea).<br />
Ţelul omului este de a fi Lumina lumii, de a se elibera. Aşa cum sarea, dacă îşi pierde<br />
gustul, nu mai este bună de nimic şi e aruncată şi călcată în picioare, tot la fel omul,<br />
dacă îşi uită menirea de a se izbăvi, este eliminat de pe planetă. (Matei 5.13)<br />
Omul este ca sarea; dar dacă sarea îşi pierde gustul "atunci nu mai este bună nici<br />
pentru pămant, nici pentru gunoi, ci este aruncată afară. Cine are urechi de auzit să audă"<br />
(Luca 14.35). Această metaforă reluată în numeroase ocazii indică însă şi strategia<br />
decoloraţii mentale şi detaşării (vairagya) care în final permite ieşirea "afară" din pestera<br />
lumii fenomenale (Yoga Sutra 1.15).<br />
Cunoaşterea şi iubirea verticală a lui Dumnezeu este aceea care aduce mantui-rea,<br />
eliberarea. Impărăţia lui Dumnezeu nu este însă în afară. Iisus spune: "Impărăţia lui<br />
Dumnezeu nu vine în aşa fel încît să izbească privirile; nu se poate zice uite-o aici sau: uiteo<br />
acolo! Căci, iată, Impărăţia lui Dumnezeu este înlăuntrul vostru" (Luca 17.21).<br />
Intr-un univers holografic în care fiecare manifestare este o întruchipare a Unicului,<br />
calea directă de contact cu acesta este prin interior. Căutarea în exterior dezbină şi distruge,<br />
"căci nici o slugă nu poate sluji la doi stăpani căci va ţinea<br />
76