Shiva Samhita - Mirahorian

TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 39
Cunoaşterea de sine aduce adevarata putere, căci prin înrădăcinarea fiinţei în Ultima
Realitate se realizeaza controlul direct al realităţii manifestate iar nu un control mediat prin
mijloace materiale şi energetice ca în cazul cunoaşterii orizontale, tehnologice. "Oamenii
care-L auzeau şi-L vedeau pe Iisus se mirau şi ziceau: "De unde are el înţelepciune şi
minunile acestea" (Matei 13.54) "şi cum se fac astfel de minuni prin mainile Lui"
(Marcu 6.1; Ioan 6.42).
Aceleaşi puteri extraordinare de levitaţie, translocaţie, invulnerabilitate sau vindecare
fac obiectul cărţii a treia: "Vibhuti Pada" (lit.: 1.cenusa; efectul aprinderii focului
samyama; 2.penetrant, puternic; revelaţie, putere"; "cartea care revelează puterile
extraordinare") din tratatul Yoga Sutra al lui Patanjali. Aceste facultăţi şi puteri vibhuti
sunt obţinute prin cunoaştere verticală şi exerciţiu ce conduc la înrădăcinare în Ultima
Realitate. Aceste puteri în mare parte identice cu siddhi ("perfectiuni,desavarsiri,puteri
divine"; puteri psihice curent calificate drept supranaturale, ce apar ca efect al inceperii
"functionarii holografice") includ cunoaşterea trecutului şi viitorului, facultatea de a citi
gandurile celorlalţi, cunoaşterea existenţelor anterioare sau a momentului propriei morţi; ele
sunt considerate în Yoga manifestări ale puterii divine sub forma cunoaşterii, iubirii,
energiei sau forţei. Vibhuti apar la anumiţi oameni cum sunt maeştrii spirituali, artişti ori
oameni de geniu. La o scară restransă vibhuti provoacă aceleaşi efecte ca şi avatara
(încarnări ale Conştiinţei Divine pe Pămant; lit.: "coborare") ele ajutand oamenii să-şi
continue evoluţia spirituală. Inrădăcinarea în Ultima Realitate este redată de Iisus prin
diverse parabole; această înrădăcinare presupune "a auzi şi a face" fiindcă a nu acţiona în
conformitate cu cunoaşterea revelată înseamnă: "a costrui o casă pe pămant fără
temelie" (Luca 6.49); "Ferice de cei ce ascultă Cuvantul lui Dumnezeu şi-l păzesc" (Matei
7.21; Luca 11.28). Inrădăcinarea ca urmare a practicii consecvente este explicată de Iisus în
"Pilda semănătorului" astfel: "sămanţa care a căzut pe pămant bun; desemnează pe
oamenii care, după ce au auzit Cuvantul, îl ţin într-o inimă bună şi curată (care nu cad în
ispită, nu se lasă înăbuşiţi de grijile, bogăţiile şi plăcerile vieţii acesteia) şi fac roadă în
răbdare" (Luca 8.15; Matei 13.2; Marcu 4.1); "Luaţi seama dar la felul cum ascultaţi;
căci celui ce are i se va da; dar celui ce n-are i se va lua şi ce i se pare că are" (Luca 8.18;
Matei 19.12; 25.29) sunt cuvintele lui Iisus care ilustrează fenomenul de amplificare a
cunoaşterii experimentale înrădăcinate în Sine. Doar cel ce are Cunoaştere directa poate
vedea, auzi şi înţelege: "Vouă v-a fost dat să cunoaşteţi tainele Impărăţiei lui Dumnezeu,
dar celorlalţi li se vorbeşte în pilde, ca măcar că văd, să nu vadă şi măcar că aud să nu
înţeleagă" (Luca 8.10). Atat timp cat cunoaşterea verticală nemijlocita lipseşte, "veţi auzi
cu urechile voastre şi nu veţi înţelege; veţi privi cu ochii voştri şi nu veţi vedea" (Isaia 6.9;
Ezechiel 12.2; Matei 13.14; Marcu 4.12; Ioan 12.40). Calea către adevărata cunoaştere este
prin interior iar cheia stă în mesajul lui Iisus: "Vai de voi, învăţători ai Legii! Pentru că
voi aţi pus mana pe cheia cunoştiinţei: nici voi n-aţi intrat, iar pe cei care voiau să intre i-aţi
împiedicat ” (Luca 11.52).
73