Shiva Samhita - Mirahorian
Shiva Samhita - Mirahorian Shiva Samhita - Mirahorian
TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 34 In funcţie de cele trei feluri de cunoaştere şi de fapte oamenii se împart în trei feluri astfel: "Făptuitorul eliberat de înlănţuire (de captivitatea faptelor sale, invulnerabil la perturbaţii) care nu spune „eu" plin de stăruinţă şi hotărare (efort stabilizat în timp), acelaşi în reuşită sau nereuşită (neperturbat de succes ori eşec) - i se spune că ţine de sattva" (BG XVII,26). "Făptuitorul care năzuieşte spre fructul acţiunilor, pătimaş, violent din fire, impur, stăpanit de bucurie şi întristare - este ştiut că ţine de rajas" (BG XVIII,27). "Făptuitorul cu mintea împrăştiată, leneşă, vanitos, prefăcut, necinstit, lăsător, descumpănit şi nehotarat (manipulat de circumstanţe, instabil) - i se spune că ţine de tamas" (BG XVIII,28). In Pancha Tantra ("Cele cinci cărţi ale înţelepciunii") se pune intrebare ce este mai de pret: stiinta(învăţătura) sau intelepciunea(mintea) Invăţătura (cunoaşterea orizontală;stiinta) fara minte (intelepciune) a dus la pieire pe fratii care nu s-au putut abtine sa-si puna in aplicare stiinta de a da viata unui tigru, indiferent de consecinte. In Bhagavad Gita("Cantecul lui Dumnezeu") întreita împărţire a minţii după cele trei tendinţe(gunas) ne indica o cunoastere a stărilor şi nivelelor de conştiinţă . "Doar mintea (aflată la mijloc între veghe şi repaus, dar detaşată de ambele ) cunoaşte ce-i activitatea şi inactivitatea, ce trebuie şi ce nu trebuie înfăptuit, frica şi lipsa fricii, înlănţuirea şi eliberarea - acea (minte) ţine de sattva" (BG XVIII,30). "Mintea care nu-şi dă seama de ce-i Lege şi ne-Lege, ce trebuie şi ce nu trebuie făcut, are o înţelegere care ţine de rajas" (BG XVIII,31). "Aceea care învăluită în întunecime socoteşte nelegiuirea drept Lege şi toate lucrurile pe de-a-ndoaselea - acea minte ţine de tamas" (BG XVIII,32). Calea de a obţine mintea sattvică este prin interiorizare, stingerea agitatiei(trecerea de la tulbure la clar; punere in repaus) şi detaşare progresivă de lumea fenomenală: "Stăruinţa care, prin Yoga statornică, infranează simţul intern, suflurile vitale şi simţurile - acea stăruinţă aduce sattva" (BG XVIII,33). Transcederea lumii fenomenale, dobandirea cunoaşterii esenţiale a Sinelui individual şi universal, presupune ulterior depăşirea celor trei tendinţe (triguna) care aparţin proiectiilor obiectelor din lumea fenomenala (Prakriti),adica unei realitati secunde (un model sau o reflectare a realitatii nu ese insasi realitatea) iluzorii (maya) caracterizată de lipsa de continut (ce consistenta au umbrele proiectate pe ecranul mental) şi de capacitatea de ecranare(acoperire; separare; filmul proiectat maschează adevărata realitate ;doar in spatiul vid dintre doua ganduri succesive putem intrezarii cerul). Cel ce obţine adevărata cunoaştere trece de la "a privi" la "a vedea", de la orbire(avidya) la adevărata vedere, la vederea divină: "Cel care-1 vede pe Supremul Stăpan Divin sălăşluind la fel în toate fiinţele, nepieritor cand acestea pier, acela este cel care vede" (BG XVIII,27), "căci dacă-1 vede pe Stăpanul Divin sălăşluind la fel pretutindeni, nu-şi loveşte singur Sinele şi ajunge astfel la condiţia supremă" (BG XVIII,28). Adevărata vedere este o vedere holografică care-1 face pe om conştient de identitatea sinelui său cu Sinele celorlalte fiinţe. Nu vederea orizontală mijlocita de simturile fizice, oferă omului ieşirea din lumea fenomenală, ci vederea nemijlocita divină: "Tu nu mă poţi însă privi cu propria-ţi vedere; îţi dau vederea divină" (BG XI,8). "Atunci a văzut fiul lui Pandu întrega lume făramitată la nesfarşit, stand la un loc în trupul Zeului Zeilor" (BG XI, 19). 68
TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 35 Doar "cei care prin ochiul cunoaşterii au văzut astfel deosebirea dintre camp (trupul, lumea fenomenală manifestată) şi cunoscătorul campului (Sinele), (precum) şi eliberarea fiinţelor de Natură, ajung la Cel Suprem" (BG XIII,34). Cunoaşterea Sinelui poate fi obţinută pe diferite căi: "Unii, cu ajutorul meditaţiei(dhyana), văd ei înşişi Sinele în sinea lor; alţii, prin Samkhya şi Yoga, iar alţii prin Yoga faptei (Karma Yoga)" (XIII,24). Altfel, "cei cu mintea tulburată nu văd (Sinele) cand pleacă (din trup) sau stă (în trup) sau cand legat de tendinţe ia parte la viaţă; îl văd cei care au ochiul Cunoaşterii" (XV,10). "Yoginii care se străduiesc, îl văd stand în sinea lui, cei nedesăvarşiţi, lipsiţi de gandire, chiar dacă se străduiesc, nu-1 văd" (cunoaşterea senzorială, exterioară şi stările mentale legate şi comandate de lumea fenomenală nu permit perceperea Sinelui" (XV,11). "Sinele este ca strălucirea plecată din Soare, care luminează întreaga lume, cea din Lună şi din foc - strălucirea aceasta, să ştii, a mea este" (a Ultimei Realităţi) (XV, 12). Despre cunoaşterea esenţială (verticală) în Bhagavad Gita se spune: "îţi voi dezvălui în întregime această Cunoaştere, împreună cu înţelegerea pe care, afland-o, nu mai rămane nimic de cunoscut aici" (în lumea aceasta) (VII,2). Pentru obţinerea aestei Cunoaşteri trebuie sacrificată temporar cunoaşterea orizontală, prin oprirea gandurilor, a fluctuaţiilor mentale: "Sacrificiul cunoaşterii(orizontale) este mai bun decat cel material" (BG IV,33). Raportul între cunoaşterea orizontală şi cea verticală este redat astfel în Bhagavad Gita : „Creaturilor le sunt început, sfarşit şi mijloc, o Arjuna; cunoaşterilor Eu le sunt Cunoaşterea Sinelui Suprem, celor ce discută (în controversă) Eu le sunt doctrina (adevărată)" (BG X,32). Accesul la această cunoaştere este condiţionat de obţinerea stării de egalitate mentală: "Cel care nu se bucură, nu urăşte, nu se supără, nu doreşte, care renunţă la bine şi rău;" (BG XII, 17) "nelegat (de nimic), străin de toate, din care a plecat suferinţa, cel dăruit mie" (BG XII, 16) "acelaşi cu duşmanii sau prietenii, ca şi la cinste şi dispreţ, la frig şi la căldură, acelaşi la fericire şi durere" (BG XII,18), "nepăsător la insultă sau laudă, tăcut, mulţumit, cu mintea neclintită, acela mi-e drag mie" (BG XII,19). "Cel care priveşte", "cel care hotărăşte", "cel care suportă", "cel care are parte", "Marele Stăpan Divin", "Sinele Suprem" - aşa este numit Spiritul Suprem în acest trup " (BG XIII,22). "Cel care cunoaşte astfel Spiritul şi Natura împreună cu Tendinţele, oricum ar trăi, nu se mai naşte din nou" (BG XIII,29). Adevărata cunoaştere directă, numită în textele sacre Solară, distruge cunoaşterea orizontală (indirectă, reflectată, Lunară) relativă, parţială: "celor cărora necunoaşterea le este distrusă de Cunoaşterea Sinelui, Cunoaşterea le iluminează, asemenea Soarelui, pe Cel Suprem" (BG V,16). Se observă o dialectică a tranziţiei către un nivel superior de conştiinţă şi cunoaştere care debutează cu 69
- Page 18 and 19: the Western world since 1150 AD , w
- Page 20 and 21: fiinte eterne "SUNT PT. A FI" sa-si
- Page 22 and 23: Daca nu ati auzit pana acum de la c
- Page 24 and 25: 7.Dhyana(meditaţia) 8.Samadhi(cont
- Page 26 and 27: Ca urmare a unor prezentări dezră
- Page 28 and 29: amuri(anga). O ramura este ca si un
- Page 30 and 31: vedeti imaginea marita pe : http://
- Page 32 and 33: Cele opt ramuri din Raja Yoga si re
- Page 34 and 35: Cuvantul înainte al referentului D
- Page 36 and 37: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 2 A
- Page 38 and 39: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 4 A
- Page 40 and 41: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 6 T
- Page 42 and 43: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 8 C
- Page 44 and 45: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 10
- Page 46 and 47: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 12
- Page 48 and 49: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 14
- Page 50 and 51: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 16
- Page 52 and 53: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 18
- Page 54 and 55: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 20
- Page 56 and 57: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 22
- Page 58 and 59: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 24
- Page 60 and 61: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 26
- Page 62 and 63: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 28
- Page 64 and 65: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 30
- Page 66 and 67: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 32
- Page 70 and 71: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 36
- Page 72 and 73: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 38
- Page 74 and 75: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 40
- Page 76 and 77: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 42
- Page 78 and 79: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 44
- Page 80 and 81: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 46
- Page 82 and 83: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 48
- Page 84 and 85: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 50
- Page 86 and 87: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 52
- Page 88 and 89: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 54
- Page 90 and 91: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 56
- Page 92 and 93: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 58
- Page 94 and 95: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 60
- Page 96 and 97: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 62
- Page 98 and 99: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 64
- Page 100 and 101: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 66
- Page 102 and 103: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 68
- Page 104 and 105: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 70
- Page 106 and 107: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 72
- Page 108 and 109: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 74
- Page 110 and 111: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 76
- Page 112 and 113: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 78
- Page 114 and 115: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 80
- Page 116 and 117: TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 82
TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 35<br />
Doar "cei care prin ochiul cunoaşterii au văzut astfel deosebirea dintre camp (trupul, lumea<br />
fenomenală manifestată) şi cunoscătorul campului (Sinele), (precum) şi eliberarea fiinţelor<br />
de Natură, ajung la Cel Suprem" (BG XIII,34).<br />
Cunoaşterea Sinelui poate fi obţinută pe diferite căi: "Unii, cu ajutorul<br />
meditaţiei(dhyana), văd ei înşişi Sinele în sinea lor; alţii, prin Samkhya şi Yoga, iar alţii<br />
prin Yoga faptei (Karma Yoga)" (XIII,24). Altfel, "cei cu mintea tulburată nu văd<br />
(Sinele) cand pleacă (din trup) sau stă (în trup) sau cand legat de tendinţe ia parte la viaţă;<br />
îl văd cei care au ochiul Cunoaşterii" (XV,10).<br />
"Yoginii care se străduiesc, îl văd stand în sinea lui, cei nedesăvarşiţi, lipsiţi de gandire,<br />
chiar dacă se străduiesc, nu-1 văd" (cunoaşterea senzorială, exterioară şi stările mentale<br />
legate şi comandate de lumea fenomenală nu permit perceperea Sinelui" (XV,11). "Sinele<br />
este ca strălucirea plecată din Soare, care luminează întreaga lume, cea din Lună şi din<br />
foc - strălucirea aceasta, să ştii, a mea este" (a Ultimei Realităţi) (XV, 12).<br />
Despre cunoaşterea esenţială (verticală) în Bhagavad Gita se spune: "îţi voi dezvălui în întregime<br />
această Cunoaştere, împreună cu înţelegerea pe care, afland-o, nu mai rămane nimic de cunoscut aici" (în<br />
lumea aceasta) (VII,2). Pentru obţinerea aestei Cunoaşteri trebuie sacrificată temporar<br />
cunoaşterea orizontală, prin oprirea gandurilor, a fluctuaţiilor mentale: "Sacrificiul<br />
cunoaşterii(orizontale) este mai bun decat cel material" (BG IV,33).<br />
Raportul între cunoaşterea orizontală şi cea verticală este redat astfel în Bhagavad Gita<br />
: „Creaturilor le sunt început, sfarşit şi mijloc, o Arjuna; cunoaşterilor Eu le sunt<br />
Cunoaşterea Sinelui Suprem, celor ce discută (în controversă) Eu le sunt doctrina<br />
(adevărată)" (BG X,32).<br />
Accesul la această cunoaştere este condiţionat de obţinerea stării de egalitate mentală:<br />
"Cel care nu se bucură, nu urăşte, nu se supără, nu doreşte, care renunţă la bine şi rău;"<br />
(BG XII, 17) "nelegat (de nimic), străin de toate, din care a plecat suferinţa, cel dăruit<br />
mie" (BG XII, 16) "acelaşi cu duşmanii sau prietenii, ca şi la cinste şi dispreţ, la frig şi<br />
la căldură, acelaşi la fericire şi durere" (BG XII,18), "nepăsător la insultă sau laudă,<br />
tăcut, mulţumit, cu mintea neclintită, acela mi-e drag mie" (BG XII,19). "Cel care<br />
priveşte", "cel care hotărăşte", "cel care suportă", "cel care are parte", "Marele Stăpan<br />
Divin", "Sinele Suprem" - aşa este numit Spiritul Suprem în acest trup " (BG XIII,22).<br />
"Cel care cunoaşte astfel Spiritul şi Natura împreună cu Tendinţele, oricum ar trăi, nu se<br />
mai naşte din nou" (BG XIII,29).<br />
Adevărata cunoaştere directă, numită în textele sacre Solară, distruge cunoaşterea<br />
orizontală (indirectă, reflectată, Lunară) relativă, parţială: "celor cărora necunoaşterea le<br />
este distrusă de Cunoaşterea Sinelui, Cunoaşterea le iluminează, asemenea Soarelui, pe Cel<br />
Suprem" (BG V,16). Se observă o dialectică a tranziţiei către un nivel superior de<br />
conştiinţă şi cunoaştere care debutează cu<br />
69