Shiva Samhita - Mirahorian

Shiva Samhita - Mirahorian Shiva Samhita - Mirahorian

danmirahorian.ro
from danmirahorian.ro More from this publisher
21.01.2015 Views

TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 34 In funcţie de cele trei feluri de cunoaştere şi de fapte oamenii se împart în trei feluri astfel: "Făptuitorul eliberat de înlănţuire (de captivitatea faptelor sale, invulnerabil la perturbaţii) care nu spune „eu" plin de stăruinţă şi hotărare (efort stabilizat în timp), acelaşi în reuşită sau nereuşită (neperturbat de succes ori eşec) - i se spune că ţine de sattva" (BG XVII,26). "Făptuitorul care năzuieşte spre fructul acţiunilor, pătimaş, violent din fire, impur, stăpanit de bucurie şi întristare - este ştiut că ţine de rajas" (BG XVIII,27). "Făptuitorul cu mintea împrăştiată, leneşă, vanitos, prefăcut, necinstit, lăsător, descumpănit şi nehotarat (manipulat de circumstanţe, instabil) - i se spune că ţine de tamas" (BG XVIII,28). In Pancha Tantra ("Cele cinci cărţi ale înţelepciunii") se pune intrebare ce este mai de pret: stiinta(învăţătura) sau intelepciunea(mintea) Invăţătura (cunoaşterea orizontală;stiinta) fara minte (intelepciune) a dus la pieire pe fratii care nu s-au putut abtine sa-si puna in aplicare stiinta de a da viata unui tigru, indiferent de consecinte. In Bhagavad Gita("Cantecul lui Dumnezeu") întreita împărţire a minţii după cele trei tendinţe(gunas) ne indica o cunoastere a stărilor şi nivelelor de conştiinţă . "Doar mintea (aflată la mijloc între veghe şi repaus, dar detaşată de ambele ) cunoaşte ce-i activitatea şi inactivitatea, ce trebuie şi ce nu trebuie înfăptuit, frica şi lipsa fricii, înlănţuirea şi eliberarea - acea (minte) ţine de sattva" (BG XVIII,30). "Mintea care nu-şi dă seama de ce-i Lege şi ne-Lege, ce trebuie şi ce nu trebuie făcut, are o înţelegere care ţine de rajas" (BG XVIII,31). "Aceea care învăluită în întunecime socoteşte nelegiuirea drept Lege şi toate lucrurile pe de-a-ndoaselea - acea minte ţine de tamas" (BG XVIII,32). Calea de a obţine mintea sattvică este prin interiorizare, stingerea agitatiei(trecerea de la tulbure la clar; punere in repaus) şi detaşare progresivă de lumea fenomenală: "Stăruinţa care, prin Yoga statornică, infranează simţul intern, suflurile vitale şi simţurile - acea stăruinţă aduce sattva" (BG XVIII,33). Transcederea lumii fenomenale, dobandirea cunoaşterii esenţiale a Sinelui individual şi universal, presupune ulterior depăşirea celor trei tendinţe (triguna) care aparţin proiectiilor obiectelor din lumea fenomenala (Prakriti),adica unei realitati secunde (un model sau o reflectare a realitatii nu ese insasi realitatea) iluzorii (maya) caracterizată de lipsa de continut (ce consistenta au umbrele proiectate pe ecranul mental) şi de capacitatea de ecranare(acoperire; separare; filmul proiectat maschează adevărata realitate ;doar in spatiul vid dintre doua ganduri succesive putem intrezarii cerul). Cel ce obţine adevărata cunoaştere trece de la "a privi" la "a vedea", de la orbire(avidya) la adevărata vedere, la vederea divină: "Cel care-1 vede pe Supremul Stăpan Divin sălăşluind la fel în toate fiinţele, nepieritor cand acestea pier, acela este cel care vede" (BG XVIII,27), "căci dacă-1 vede pe Stăpanul Divin sălăşluind la fel pretutindeni, nu-şi loveşte singur Sinele şi ajunge astfel la condiţia supremă" (BG XVIII,28). Adevărata vedere este o vedere holografică care-1 face pe om conştient de identitatea sinelui său cu Sinele celorlalte fiinţe. Nu vederea orizontală mijlocita de simturile fizice, oferă omului ieşirea din lumea fenomenală, ci vederea nemijlocita divină: "Tu nu mă poţi însă privi cu propria-ţi vedere; îţi dau vederea divină" (BG XI,8). "Atunci a văzut fiul lui Pandu întrega lume făramitată la nesfarşit, stand la un loc în trupul Zeului Zeilor" (BG XI, 19). 68

TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 35 Doar "cei care prin ochiul cunoaşterii au văzut astfel deosebirea dintre camp (trupul, lumea fenomenală manifestată) şi cunoscătorul campului (Sinele), (precum) şi eliberarea fiinţelor de Natură, ajung la Cel Suprem" (BG XIII,34). Cunoaşterea Sinelui poate fi obţinută pe diferite căi: "Unii, cu ajutorul meditaţiei(dhyana), văd ei înşişi Sinele în sinea lor; alţii, prin Samkhya şi Yoga, iar alţii prin Yoga faptei (Karma Yoga)" (XIII,24). Altfel, "cei cu mintea tulburată nu văd (Sinele) cand pleacă (din trup) sau stă (în trup) sau cand legat de tendinţe ia parte la viaţă; îl văd cei care au ochiul Cunoaşterii" (XV,10). "Yoginii care se străduiesc, îl văd stand în sinea lui, cei nedesăvarşiţi, lipsiţi de gandire, chiar dacă se străduiesc, nu-1 văd" (cunoaşterea senzorială, exterioară şi stările mentale legate şi comandate de lumea fenomenală nu permit perceperea Sinelui" (XV,11). "Sinele este ca strălucirea plecată din Soare, care luminează întreaga lume, cea din Lună şi din foc - strălucirea aceasta, să ştii, a mea este" (a Ultimei Realităţi) (XV, 12). Despre cunoaşterea esenţială (verticală) în Bhagavad Gita se spune: "îţi voi dezvălui în întregime această Cunoaştere, împreună cu înţelegerea pe care, afland-o, nu mai rămane nimic de cunoscut aici" (în lumea aceasta) (VII,2). Pentru obţinerea aestei Cunoaşteri trebuie sacrificată temporar cunoaşterea orizontală, prin oprirea gandurilor, a fluctuaţiilor mentale: "Sacrificiul cunoaşterii(orizontale) este mai bun decat cel material" (BG IV,33). Raportul între cunoaşterea orizontală şi cea verticală este redat astfel în Bhagavad Gita : „Creaturilor le sunt început, sfarşit şi mijloc, o Arjuna; cunoaşterilor Eu le sunt Cunoaşterea Sinelui Suprem, celor ce discută (în controversă) Eu le sunt doctrina (adevărată)" (BG X,32). Accesul la această cunoaştere este condiţionat de obţinerea stării de egalitate mentală: "Cel care nu se bucură, nu urăşte, nu se supără, nu doreşte, care renunţă la bine şi rău;" (BG XII, 17) "nelegat (de nimic), străin de toate, din care a plecat suferinţa, cel dăruit mie" (BG XII, 16) "acelaşi cu duşmanii sau prietenii, ca şi la cinste şi dispreţ, la frig şi la căldură, acelaşi la fericire şi durere" (BG XII,18), "nepăsător la insultă sau laudă, tăcut, mulţumit, cu mintea neclintită, acela mi-e drag mie" (BG XII,19). "Cel care priveşte", "cel care hotărăşte", "cel care suportă", "cel care are parte", "Marele Stăpan Divin", "Sinele Suprem" - aşa este numit Spiritul Suprem în acest trup " (BG XIII,22). "Cel care cunoaşte astfel Spiritul şi Natura împreună cu Tendinţele, oricum ar trăi, nu se mai naşte din nou" (BG XIII,29). Adevărata cunoaştere directă, numită în textele sacre Solară, distruge cunoaşterea orizontală (indirectă, reflectată, Lunară) relativă, parţială: "celor cărora necunoaşterea le este distrusă de Cunoaşterea Sinelui, Cunoaşterea le iluminează, asemenea Soarelui, pe Cel Suprem" (BG V,16). Se observă o dialectică a tranziţiei către un nivel superior de conştiinţă şi cunoaştere care debutează cu 69

TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 35<br />

Doar "cei care prin ochiul cunoaşterii au văzut astfel deosebirea dintre camp (trupul, lumea<br />

fenomenală manifestată) şi cunoscătorul campului (Sinele), (precum) şi eliberarea fiinţelor<br />

de Natură, ajung la Cel Suprem" (BG XIII,34).<br />

Cunoaşterea Sinelui poate fi obţinută pe diferite căi: "Unii, cu ajutorul<br />

meditaţiei(dhyana), văd ei înşişi Sinele în sinea lor; alţii, prin Samkhya şi Yoga, iar alţii<br />

prin Yoga faptei (Karma Yoga)" (XIII,24). Altfel, "cei cu mintea tulburată nu văd<br />

(Sinele) cand pleacă (din trup) sau stă (în trup) sau cand legat de tendinţe ia parte la viaţă;<br />

îl văd cei care au ochiul Cunoaşterii" (XV,10).<br />

"Yoginii care se străduiesc, îl văd stand în sinea lui, cei nedesăvarşiţi, lipsiţi de gandire,<br />

chiar dacă se străduiesc, nu-1 văd" (cunoaşterea senzorială, exterioară şi stările mentale<br />

legate şi comandate de lumea fenomenală nu permit perceperea Sinelui" (XV,11). "Sinele<br />

este ca strălucirea plecată din Soare, care luminează întreaga lume, cea din Lună şi din<br />

foc - strălucirea aceasta, să ştii, a mea este" (a Ultimei Realităţi) (XV, 12).<br />

Despre cunoaşterea esenţială (verticală) în Bhagavad Gita se spune: "îţi voi dezvălui în întregime<br />

această Cunoaştere, împreună cu înţelegerea pe care, afland-o, nu mai rămane nimic de cunoscut aici" (în<br />

lumea aceasta) (VII,2). Pentru obţinerea aestei Cunoaşteri trebuie sacrificată temporar<br />

cunoaşterea orizontală, prin oprirea gandurilor, a fluctuaţiilor mentale: "Sacrificiul<br />

cunoaşterii(orizontale) este mai bun decat cel material" (BG IV,33).<br />

Raportul între cunoaşterea orizontală şi cea verticală este redat astfel în Bhagavad Gita<br />

: „Creaturilor le sunt început, sfarşit şi mijloc, o Arjuna; cunoaşterilor Eu le sunt<br />

Cunoaşterea Sinelui Suprem, celor ce discută (în controversă) Eu le sunt doctrina<br />

(adevărată)" (BG X,32).<br />

Accesul la această cunoaştere este condiţionat de obţinerea stării de egalitate mentală:<br />

"Cel care nu se bucură, nu urăşte, nu se supără, nu doreşte, care renunţă la bine şi rău;"<br />

(BG XII, 17) "nelegat (de nimic), străin de toate, din care a plecat suferinţa, cel dăruit<br />

mie" (BG XII, 16) "acelaşi cu duşmanii sau prietenii, ca şi la cinste şi dispreţ, la frig şi<br />

la căldură, acelaşi la fericire şi durere" (BG XII,18), "nepăsător la insultă sau laudă,<br />

tăcut, mulţumit, cu mintea neclintită, acela mi-e drag mie" (BG XII,19). "Cel care<br />

priveşte", "cel care hotărăşte", "cel care suportă", "cel care are parte", "Marele Stăpan<br />

Divin", "Sinele Suprem" - aşa este numit Spiritul Suprem în acest trup " (BG XIII,22).<br />

"Cel care cunoaşte astfel Spiritul şi Natura împreună cu Tendinţele, oricum ar trăi, nu se<br />

mai naşte din nou" (BG XIII,29).<br />

Adevărata cunoaştere directă, numită în textele sacre Solară, distruge cunoaşterea<br />

orizontală (indirectă, reflectată, Lunară) relativă, parţială: "celor cărora necunoaşterea le<br />

este distrusă de Cunoaşterea Sinelui, Cunoaşterea le iluminează, asemenea Soarelui, pe Cel<br />

Suprem" (BG V,16). Se observă o dialectică a tranziţiei către un nivel superior de<br />

conştiinţă şi cunoaştere care debutează cu<br />

69

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!