Shiva Samhita - Mirahorian

TREZIREA IN TRADITIILE OMENIRII 33
ecranului pe care sunt proiectate acestea.
Cercul vicios ce începe cu stergerea memoriei adevaratei noastre identitati (a memoriei
vietilor anterioare la naştere) şi care sfarşeşte cu constatarea la care ajung oamenii la
sfarşitul vieţii, că nu ştiu nimic, nu poate fi depăşit fără orientarea către sursa întregului
care este şi sursa noastră ca părţi ale Sinelui.
2.2. Cunoaşterea orizontală(mijlocita) şi verticală(nemijlocita) în scrierile sacre ale
omenirii
In funcţie de mijloacele utilizate în pregătirea adevăratei Iluminări, fiecare dintre cărţile
revelate (Veda) poate fi împărţită în două părţi: Karma Kanda (partea referitoare la
acţiune) şi Jnana Kanda (partea referitoare la cunoaştere). Uniunea dintre cele două părţi
este reprezentată de calea clasică din Raja Yoga, ce a fost expusă de Patanjali în Yoga
Sutra. Această uniune dintre cunoaştere şi acţiune (experiment) conduce la cunoaşterea
directă şi la omnicunoaştere, la transcederea lumii efemere a fenomenelor, la contactul
nemijlocit cu singura şi adevărata Realitate.
Modul de alcătuire a practicii Yoga are drept tintă cunoaşterea diecta care eliberează,
cunoaşterea verticala, esenţiala.
In capodopera culturii universale care este Bhagavad Gita ("Cantecul Divinului")
cunoaşterea este clasificată după gunas (lit.: "calitate fundamentală", "tendinţe ale
naturii").
"Cunoaşterea, fapta şi făptuitorul sunt de trei feluri, împărţite după (cele trei) tendinţe
(gunas) - aşa cum spune învăţătura despre cele trei Tendinţe; ascultă cum sunt acestea cu
adevărat: (XVIII, 19) cunoaşterea prin care vezi în toate fiinţele o singură existenţă
neclintită, neîmpărţită în (cele) ce-s împărţite - să ştii, ea este de tip sattva" (pură,
rafinată, luminoasă) (XVIII,20). "Cunoaşterea care prin separare vede în toate fiinţele
existente ca fiind deosebite, de diferite feluri - acea cunoaştere să ştii, ţine de rajas (de
agitaţia mentală şi de gandire; de activitatea starii de conştiinţă, cuplată la lumea
fenomenală; conştiinţa din starea de veghe profana) (XVIII,21). "Despre (cunoaşterea) care
este legată de un singur efect, ca şi cum ar fi totul, lipsită de temei, de adevărul lucrurilor
şi stramtă - despre ea se spune că ţine de tamas (de inerţie, imobilitate, obscuritate, orbire,
ignoranţă;tendina tamas reprezintă forţele inertiale şi inactive ale Naturii care se manifestă
sub forma ignoranţei, lenei, incapacităţii, lipsei de claritate, obscurităţii) (XVIII,22).
Din cele trei feluri de cunoaştere decurg trei feluri de fapte prezentate astfel în Bhagavad Gita "Fapta
randuită, lipsită de înlănţuire (ataşare) împlinită fără dorinţa sau ură de cel care nu-i doreşte fructul
(aceasta este o faptă obiectivă) - se spune că ţine de sattva" (XVIII,23). "însă despre fapta care este
îndeplinită cu multă strădanie de cel care năzuieşte la obiectul dorinţei (aceasta este fapta subiectivă,
ataşată de fruct) sau îndeplinită cu egoism - se spune că ţine de rajas" (XVIII,24). "Fapta care din cauza
tulburării minţii nu ţine seama de urmări, pierderi, vătămare şi de ce-i cu putinţă i se spune că ţine de
tamas" (fără de minte) (XVIII,25).
67